BusinessMagazin

Blog

  • O nouă dezinformare propagată în România, dezminţită de MApN

    Ministerul Apărării Naţionale reiterează faptul că, în ultima vreme, s-au înmulţit dezinformările şi manipulările prin care se încearcă discreditarea acţiunilor de întărire a capacităţii de apărare şi de reacţie în faţa oricăror forme de agresiune luate la nivel naţional ori împreună cu aliaţii NATO

    Potrivit InfoRadar, este cât se poate de evident că apărarea şi securitatea României nu sunt ameninţate de Aliaţi şi parteneri, aşa cum, în mod fals, se propagă în special în mediul online.

    „Suveranitatea naţională nu este o frază sau un concept speculativ, ci un complex de principii si acţiuni pe care statul român le exercită în mod suveran, atât prin acţiuni naţionale, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cea mai puternică instituţie politico-militară cu caracter defensiv din istorie. Niciodată România nu a avut garanţii mai puternice pentru suveranitate şi securitatea naţională, la nivelul asigurat de statutul de membru NATO, de care ne bucurăm de 20 de ani. NATO operează ca un instrument de amplificare si protejare a suveranităţii fiecăruia dintre membrii săi, nu doar în domeniul apărării şi securităţii, ci în toate dimensiunile”, potrivit InfoRadar.

    Pe acest fond, MApN revine cu precizări suplimentare în legătură cu proiectele legislative iniţiate de Ministerul Apărării Naţionale, Legea privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional, respectiv Legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român, a căror transmitere către Parlamentul României a fost aprobată de Guvern în şedinţa din 12 decembrie.

    În plus faţă de dezinformările detectate în spaţiul public şi semnalate în postarea realizată în 13 decembrie, InfoRadar atrage atenţia asupra unei noi încercări de manipulare răspândită în platformele digitale şi de unele publicaţii on-line, prin care se acreditează ideea falsă că prevederile articolului 7 al proiectului Legii privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional, prin care se reglementează modul în care, în scopul apărării colective, spaţiul aerian național este integrat în spaţiul aerian al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, ar însemna un act de trădare a intereselor naţionale.

    „O astfel de interpretare este falsă! Gestionarea în comun a spaţiului aerian al ţărilor NATO reprezintă un exemplu concret prin care Alianţa Nord-Atlantică îşi îndeplineşte în mod eficient principala misiune asumată prin Tratatul de la Washington, aceea a apărării colective împotriva oricăror ameninţări şi provocări. Spaţiul aerian al ţărilor NATO este gestionat într-o formă integrată, pentru utilizarea cât mai eficientă a capabilităţilor defensive aflate permanent la datorie. Aceste măsuri nu diminuează în niciun fel suveranitatea ţărilor membre asupra propriilor spaţii aeriene”, scrie InfoRadar.

    Ministerul Apărării reaminteşte că Forţele Aeriene Române au dislocat de două ori aeronave de luptă şi personal aeronautic în Baza Aeriană Šiauliai, Lituania – în 2007, cu patru aeronave MiG -21 LanceR şi 67 de militari, respectiv în 2023, cu patru F-16 şi 100 de militari, pentru executarea unor misiuni de poliţie aeriană sub comandă NATO. Misiunea acestor detaşamente, dislocate prin rotaţie de forţe aeriene ale membrilor NATO, este de apărare a spaţiului aerian al Ţărilor Baltice şi nu afectează suveranitatea acestor ţări.

    În mod similar, în România, aliaţii din NATO dislocă prin rotaţie detaşamente de forţe aeriene – cu aeronave de luptă şi tehnică de apărare aeriană sau de radiolocaţie, pentru executarea unor misiuni de poliţie aeriană extinsă sub comandă NATO, care suplimentează misiunile de poliţie aeriană executate de Forţele Aeriene Române, sub comandă naţională.

    În prezent, în Baza 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino”, de la Mihail Kogălniceanu acţionează un detaşament spaniol, format din aproximativ 150 de militari (piloţi şi personal tehnic) şi opt aeronave F-18 Hornet. Misiunile acestui detaşament vizează întărirea capacităţii de reacţie în orice situaţie în care s-ar putea manifesta o ameninţare la integritatea spaţiului aerian comun al Alianţei, se execută pe baza unei proceduri de integrare a spaţiilor aeriene naţionale ale ţărilor NATO, care sunt aplicate pe întregul teritoriu comun al NATO şi nu afectează exercitarea suveranităţii fiecăreia dintre ţările NATO asupra propriului spaţiu aerian.

    În România, dislocarea de detaşamente de forţe aeriene aliate a fost decisă în 2014, la Summit-ul din Ţara Galilor, în urma acţiunilor agresive ale Federaţiei Ruse în Ucraina – soldate cu anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea.

    „Răspândirea unor informaţii false pe acest subiect nu are legătură cu apărarea intereselor naţionale ale României. Încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacităţii de apărare a României şi a NATO drept… acte de trădare naţională se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfăşurate în spaţiul public din România, inclusiv de actori statali cu o agendă contrară suveranităţii României şi împotriva NATO, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică şi de slăbire a încrederii în capacitatea instituţiilor din sistemul naţional de securitate de a-şi îndeplini misiunile constituţionale. Astfel de dezinformări şi manipulări, prin care este atacat cel mai puternic instrument de garantare a acestora, constituie încercări de subminare a suveranităţii şi securităţii naţionale”, mai spune Inforadar.

  • În centrul oraşului San Francisco a fost emis primul avertisment de tornadă din istorie

    Pentru prima dată în istorie, centrul oraşului San Francisco a fost inclus într-o avertizare de tornadă sâmbătă, când furtuni puternice au măturat oraşul, la doar o săptămână după ce o avertizare de tsunami a declanşat panică generalizată în regiune, potrivit CNN.

    Serviciul meteorologic naţional din San Francisco Bay Area nu a găsit dovezi ale unei tornade în urma unui studiu. În schimb, pagubele au fost în concordanţă cu vânturile lineare de până la 80 mph „în zonele Richmond District şi Golden Gate Park”.

    Deşi la momentul respectiv exista rotaţie pe radar pentru a declanşa avertizarea, pagubele nu sugerează atingerea unei tornade. Meteorologii de la National Weather Service documentează gravitatea şi direcţia în care se produc pagubele pentru a lua această decizie.

    Departamentul de gestionare a situaţiilor de urgenţă din San Francisco a confirmat că ameninţarea cu tornade s-a încheiat în jurul orei 6:14 a.m. PST, după ce furtuna s-a deplasat spre nord-est de centrul oraşului.

    Serviciul meteorologic naţional a emis, de asemenea, o avertizare de inundaţii şi o avertizare de vânt puternic, cu vânturi susţinute de până la 40 mph aşteptate în zonele de pe coastă. Aeroportul San Francisco a raportat o rafală de vânt de 72 de noduri (83 mph) la momentul trecerii furtunii. Videoclipurile arată vânturi extreme care scutură palmieri în San Francisco şi copaci şi linii electrice doborâte.

    Ameninţarea a continuat pe măsură ce mai multe furtuni puternice s-au declanşat în cursul după-amiezii. O tornadă s-a produs cu puţin înainte de ora 14.00 în Scotts Valley, California, la aproximativ 67 de mile sud de San Francisco, potrivit Serviciului meteorologic naţional.

    „Pe baza înregistrărilor video, a fotografiilor, a relatărilor directe şi a semnăturilor radar, o tornadă a avut loc la ora 13:40”, a declarat agenţia.

    Departamentul de Poliţie din Scotts Valley a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj prin care le cere şoferilor să evite Mount Hermon Drive, deoarece mai multe maşini au fost aruncate de pe şosea în apropierea magazinului Target după ce tornada a trecut prin zonă.

    California înregistrează în medie nouă tornade într-un an, potrivit Centrului de prognoză a furtunilor. Nicio avertizare de tornadă nu a mai fost înregistrată anterior pentru centrul oraşului San Francisco, a confirmat Serviciul meteorologic naţional.

    Cu o săptămână înainte, a fost emisă o avertizare de tsunami pentru zona golfului San Francisco şi pentru aproape 5 milioane de persoane de-a lungul unor părţi ale coastelor din nordul Californiei şi Oregon, după ce un cutremur cu magnitudinea de 7,0 s-a produs în largul coastelor Californiei la 5 decembrie. Un cutremur atât de puternic este relativ rar, oficialii raportând doar aproximativ 15 în fiecare an în întreaga lume.

    Comunităţile de coastă au evitat un potenţial dezastru, iar avertizarea a fost anulată de Centrul naţional de avertizare în caz de tsunami după ce unii locuitori şi-au părăsit casele. Majoritatea cutremurelor semnificative din largul coastelor determină astfel de avertizări, deoarece experţii au puţin timp la dispoziţie pentru a determina riscul imediat, iar rezultatul unui tsunami ar putea fi dezastruos.

    Epicentrul cutremurului a fost în Oceanul Pacific, la sud de Eureka, California, a declarat US Geological Survey. Eureka este cel mai mare oraş de coastă dintre San Francisco şi Portland, Oregon, şi la aproximativ 300 de mile nord-vest de Sacramento.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 9. Radu Savopol, cofondator şi CEO 5 to go

    Radu Savopol, CEO şi cofondator al primului lanţ românesc de cafenele cu preţ fix, a transformat o pasiune în design interior şi arhitectură într-un brand cu peste 600 de unităţi în sectorul HoReCa local, dar şi internaţional. El a povestit că îşi începe ziua savurând prima cafea la ibric, între 6 şi 7 dimineaţa, urmată de o American Coffee la parterul blocului. Această rutină a inspirat primul său blend, creat după gustul său personal, subliniind viziunea autentică cu care şi-a dezvoltat fiecare afacere, de la pub-ul din Sinaia inspirat de bunicul său până la imperiul cafelei.

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂR

    Fii conectat la tot ce se întâmplă, acţionează raţional şi rapid şi inovează.

  • Povestea unei românce ce a pornit de la zero o companie cu care acum face zeci de milioane de euro

    …spune Simona Lăpuşan, COO & cofounder al Zitec, şi CEO & founder al Mirro.io, iar pentru a fi relevant pe piaţă, sunt necesare inovaţia şi adaptarea constantă. De aceea, crede ea, este important să-şi facă timp să-şi exerseze curiozitatea şi să înveţe mereu ceva nou. 

    Simona Lăpuşan este COO & cofondatoare a Zitec şi CEO şi fondatoare a Mirro.io. Ea declară că îmbină pasiunea pentru tehnologie cu dorinţa de a înţelege comportamentul uman în profunzime, pentru a construi organizaţii şi produse de succes.

    Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani, în ce priveşte evoluţia profesională? Ce vă doreaţi să profesaţi, să realizaţi?

    În urmă cu 20 de ani, tocmai înfiinţasem Zitec (am sărbătorit aniversarea a 20 ani în iunie 2023). Nu mă gândeam atât de departe în viitor când am fondat Zitec, dar ştiam cu siguranţă că îmi doream să fac lucrurile altfel, mai bine decât ceea ce experimentasem la locurile de muncă anterioare. 

    Voiam să am mai multă autonomie, libertate să experimentez şi un impact mai mare in companie. Mi-am dorit ca aceeaşi experienţă să fie trăită de toţi cei care lucrau cu noi. Eu şi Alex, cofondatorul Zitec, am fost mereu motivaţi de dorinţa de a folosi tehnologia pentru a îmbunătăţi vieţile oamenilor, iar acest lucru nu se referea doar la clienţii şi utilizatorii noştri, ci şi la colegii şi echipele noastre.

    Tehnologia a modelat lumea din jurul nostru în moduri pe care cu greu ni le imaginam în urmă cu 20 de ani. În ciuda tuturor schimbărilor, misiunea noastră rămâne aceeaşi – este cea de a da oamenilor şi organizaţiilor puterea de a-şi atinge potenţialul maxim.

    Realitatea a coincis cu gândurile de la acea vreme?

    Nu de puţine ori, realitatea mi-a depăşit aşteptările. Au fost situaţii care au coincis direct cu convingerea şi viziunea mea, în timp ce altele au devenit oportunităţi inovatoare, pe care nu le-am prevăzut iniţial. 

    Pe de o parte, nu aş fi zis că Zitec va deveni unul dintre liderii industriei de software din România şi că va continua timp de mai bine de 20 de ani să atragă profesionişti dedicaţi. Sunt atât de mândră de echipele noastre şi de numeroşii colegi cu care am lucrat sau cu care continuăm să lucrăm! Ei sunt cei care, în mod colectiv, dau viaţă viziunii pe care am avut-o când am înfiinţat compania. Îmbunătăţirea continuă, sentimentul de autonomie şi nevoia de impact au pus bazele culturii noastre Zitec, întemeiată pe autenticitate, respect, performanţă, inovaţie, curaj şi implicare.

    Pe de altă parte, cu siguranţă nu am prevăzut că viziunea şi convingerile pe care le aveam vor da naştere unui produs care contribuie în mod direct la misiunea noastră de a ajuta oamenii şi organizaţiile să se împlinească la cel mai înalt potenţial al lor. De-a lungul timpului, m-am străduit să găsesc modalităţi care să întruchipeze valorile noastre şi care să permită echipelor noastre să fie implicate, să aibă autonomie şi să prospere. Aceste experimente au dus la inovarea unui nou produs (Mirro) care a fost de un real suport în timpul COVID-ului, când contactul personal nu era posibil pentru perioade lungi de timp. Am testat la început pe Zitec şi alte câteva companii, am văzut impactul pozitiv şi am validat în piaţă direcţia, apoi l-am extins către companii din 19 ţări.

    În calitate de fondatoare şi CEO al Mirro, mă bucur să văd că platforma este adoptată de companii inovatoare precum eMAG, Lactalis şi Premier Restaurants România (operatorul lanţului de restaurante McDonald’s) pentru a-şi cultiva cultura organizaţională şi pentru a oferi echipelor lor un mediu care încurajează performanţa şi susţine ideea de comunitate.

    M-a ajutat mult faptul că am avut libertatea de a experimenta, de a învăţa si de a mă adapta în funcţie de situaţie. Dar dacă trag linie acum, pot să spun ca aceşti 20 de ani se simt ca un MBA prelungit. Având pregătire în programare, automatizare şi management de proiect, a trebuit să dobândesc abilităţi de management şi de comunicare pe parcurs, precum şi să-mi exersez agilitatea şi să trasez limitele atât de necesare în anumite situaţii. Jonglarea vieţii de familie cu trei copii (cel mai mic are puţin peste un an), plus responsabilităţile de COO pentru Zitec şi conducerea Mirro mă obligă să particip la un exerciţiu de echilibru constant.

    În industria tech, 20 de ani se pot simţi cât o viaţă întreagă, aşa că trebuie să inovezi şi să te adaptezi constant pentru a rămâne relevant în piaţă. De aceea cred ca este important să îţi faci timp să-ţi exersezi curiozitatea şi să înveţi mereu ceva nou. 

    În ce priveşte următorii 20 de ani, cum vă aşteptaţi să se schimbe lumea / domeniul în care activaţi / compania pe care aţi clădit-o sau în care lucraţi acum?

    În general, văd totul printr-un filtru optimist, aşa că văd un viitor cu o viaţă şi o lume mai bună, în special în ceea ce priveşte viaţa profesională în companiile româneşti.

    Mă aştept ca tehnologia să pătrundă în fiecare aspect al vieţii, pe măsură ce economia digitală va deveni principala formă de economie. De asemenea, mă aştept ca oamenii să primească din ce în ce mai multă atenţie, pe măsură ce devine din ce în ce mai evidentă importanţa conexiunilor umane autentice şi a apartenenţei la comunitate.

    Tehnologia va continua să avanseze şi să se dezvolte, iar noi trebuie să ne asigurăm că ceea ce inovăm influenţează oamenii în mod pozitiv. Speranţa mea este că Mirro va permite acest lucru pe măsură ce continuă să inoveze şi să fie relevant pentru utilizatorii săi.   

     

    Simona Lăpuşan, COO & cofounder Zitec, CEO & founder Mirro.io

    Cifră de afaceri (2022): 26 mil. euro

    Cifră de afaceri (2023): 30 mil. euro

    Număr de angajaţi (2023): 370

     

    BUSINESS Magazin a lansat şi anul acesta catalogul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2024. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a proiectului să descoperim împreună cu reprezentantele mediului de afaceri cum au fost cei 20 de ani pe care i-am trăit şi la ce ne aşteptăm pentru următoarele două decenii. Simona Lăpuşan, COO & cofounder Zitec, şi CEO & founder Mirro.io, este una dintre doamnele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.

  • Gabriela Pleşa, director general Global Mobility & Corporate Experts: Toţi îşi ajustează cerinţele şi aşteptările

    Piaţa forţei de muncă de import în România a cunoscut o evoluţie semnificativă în ultimii ani, pe fondul creşterii economice, a lipsei de muncitori locali şi a deschiderii către lucrători din afara ţării, în special din ţări non-UE. Între tendinţele principale care se observă pe această piaţă se numără creşterea cererii pentru muncitori străini. Din cauza deficitului de forţă de muncă autohtonă în diverse sectoare (construcţii, agricultură, HoReCa, transporturi), România a crescut cotele anuale de lucrători străini admisi pe piaţa muncii. În 2023 si 2024, Guvernul a permis o cotă de 100.000 de muncitori non-UE, un număr mult mai mare comparativ cu anii anteriori, semnalând o tendinţă clară de creştere.

    O altă tendinţă este diversificarea ţărilor de provenienţă. În mod tradiţional, muncitorii străini din România proveneau din ţări precum Republica Moldova, Ucraina şi Turcia. Recent, însă, s-a observat o creştere a recrutării de muncitori din ţări asiatice, precum Vietnam, Nepal, Sri Lanka, India şi Filipine. Această schimbare este rezultatul unui acces mai uşor la forţă de muncă din ţări care au experienţă în migraţia pentru muncă şi unde salariile din România sunt atractive.

    Sectoare precum construcţiile, agricultura şi HoReCa continuă să fie mari consumatori de forţă de muncă importată. Aceste industrii oferă locuri de muncă care, în multe cazuri, nu sunt atractive pentru muncitorii locali din cauza condiţiilor grele de muncă sau a salariilor mai mici decât media în alte domenii. În acest context, angajatorii preferă muncitori străini care sunt dispuşi să lucreze în aceste condiţii.

    O altă tendinţă este legată de simplificarea procedurilor de imigrare şi de angajare. România a simplificat treptat procedurile de obţinere a permiselor de muncă şi de şedere pentru cetăţenii non-UE. Aceste măsuri includ reducerea birocraţiei, prelungirea duratei de valabilitate a permiselor de muncă şi creşterea cotelor de angajare pentru muncitorii străini. Această tendinţă contribuie la o mai rapidă şi uşoară integrare a forţei de muncă din afara ţării.

    Piaţa forţei de muncă de import din România este într-o expansiune continuă, alimentată de deficitul local de forţă de muncă şi de nevoia companiilor de a se adapta la o piaţă globalizată. Tendinţele indică o deschidere mai mare spre muncitorii din ţări non-UE, o diversificare a surselor de recrutare şi o simplificare a procedurilor de imigrare. Cu toate acestea, provocările legate de integrarea culturală şi socială a muncitorilor străini rămân de gestionat pentru a asigura un proces de angajare şi retenţie eficient pe termen lung.

    În ultimii ani, piaţa muncii din România a suferit transformări semnificative, atât din perspectiva angajatorilor, cât şi a angajaţilor, ca urmare a unor factori precum globalizarea, digitalizarea, criza sanitară provocată de COVID-19 şi deficitul forţei de muncă locale. Aceste schimbări au afectat cerinţele şi aşteptările ambelor părţi.

    Schimbări din perspectiva angajatorilor

    1. Nevoia crescută de flexibilitate şi adaptabilitate

    Ÿ Angajatorii caută din ce în ce mai mult angajaţi care pot să se adapteze rapid la schimbări şi să lucreze în medii dinamice. Flexibilitatea în programul de lucru şi capacitatea de a lucra în condiţii hibride (birou/remote) au devenit esenţiale.

    Ÿ Munca la distanţă a devenit o necesitate în multe domenii, nu doar pentru lucrătorii locali, ci şi pentru cei străini care pot contribui de la distanţă.

    2. Cerinţe mai stricte de calificare şi competenţe digitale

    Ÿ În contextul digitalizării accelerate, angajatorii din multe domenii cer competenţe digitale, chiar şi în sectoare tradiţionale precum producţia şi serviciile. Abilităţile de utilizare a unor instrumente tehnologice, software-uri specializate sau platforme online sunt acum mult mai căutate.

    Ÿ În IT şi alte domenii tehnice, cererea pentru specialişti cu abilităţi avansate a crescut considerabil.

    3. Atenţia la productivitate şi eficienţă

    Ÿ Angajatorii sunt mai concentraţi pe productivitate şi rezultate, ceea ce a dus la o intensificare a cerinţelor pentru lucrători străini care pot aduce valoare adăugată rapid şi eficient. Muncitorii străini din ţări non-UE sunt căutaţi adesea pentru munca fizică intensă, dar şi pentru costurile relativ mai mici asociate cu angajarea lor.

    4. Nevoia de forţă de muncă stabilă şi pe termen lung

    Ÿ Mulţi angajatori din România, în special în sectoarele cu deficit cronic de forţă de muncă (construcţii, HoReCa, transporturi), caută soluţii pentru a stabiliza echipele pe termen lung. Aceasta a determinat o creştere a interesului pentru recrutarea muncitorilor străini din afara UE care sunt dispuşi să rămână în ţară pe perioade mai lungi.

    5. Investiţii în integrarea muncitorilor străini

    Ÿ Din cauza diferenţelor culturale şi lingvistice, angajatorii au început să investească mai mult în programe de integrare, cum ar fi cursuri de limbă română şi training-uri culturale pentru muncitorii străini, pentru a le facilita adaptarea şi pentru a îmbunătăţi productivitatea la locul de muncă.

    Schimbări din perspectiva angajaţilor

    1. Pretenţii crescute în privinţa condiţiilor de muncă

    Ÿ Angajaţii, inclusiv muncitorii străini, sunt mai atenţi la condiţiile de muncă, la programul de lucru şi la beneficiile suplimentare oferite. Criza forţei de muncă şi pandemia au schimbat percepţiile legate de echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală, iar mulţi angajaţi au aşteptări mai mari legate de flexibilitate, siguranţă şi stabilitate.

    2. Aşteptări legate de salarii competitive şi pachete de beneficii

    Ÿ Odată cu creşterea cererii pentru forţă de muncă, muncitorii străini au devenit mai conştienţi de valoarea lor pe piaţă şi au început să ceară salarii mai competitive şi pachete de beneficii mai bune (cazare, transport, asigurare medicală, etc.).

    Ÿ În plus, pentru angajaţii calificaţi, cum ar fi cei din IT sau sănătate, cerinţele salariale au crescut în linie cu cererea pentru competenţele lor, ceea ce a dus la o piaţă a muncii tot mai competitivă.

    3. Mobilitate şi oportunităţi globale

    Ÿ Muncitorii străini sunt din ce în ce mai conştienţi de oportunităţile globale şi îşi aleg cu atenţie destinaţiile de muncă. Aceştia compară ofertele din diverse ţări şi aleg locurile unde condiţiile şi beneficiile sunt cele mai avantajoase, fapt ce impune României să fie mai competitivă pentru a atrage şi reţine aceşti lucrători.

    4. Interes sporit pentru stabilitate şi rezidenţă pe termen lung

    Ÿ Mulţi muncitori străini care vin în România, în special din ţări mai puţin dezvoltate, sunt interesaţi de oportunităţi pe termen lung, nu doar de contracte temporare. Ei caută stabilitate şi posibilităţi de integrare în comunitate, cu opţiuni de a obţine drepturi de şedere extinse şi, eventual, rezidenţă permanentă.

    5. Creşterea competenţelor şi a calificărilor

    Ÿ Angajaţii sunt din ce în ce mai conştienţi de necesitatea de a-şi dezvolta competenţele. Mulţi muncitori străini, odată ce ajung în România, sunt interesaţi de formare suplimentară pentru a-şi îmbunătăţi perspectivele de carieră, fie prin dobândirea de calificări profesionale suplimentare, fie prin învăţarea limbii române.

    Putem spune că piaţa muncii din România a devenit mai competitivă şi mai dinamică în ultimii ani, iar angajatorii şi angajaţii au fost nevoiţi să îşi adapteze cerinţele şi aşteptările. Angajatorii se concentrează mai mult pe flexibilitate, eficienţă şi retenţia forţei de muncă străine, în timp ce angajaţii, inclusiv cei străini, pun accent pe condiţii mai bune de muncă, salarii competitive şi oportunităţi pe termen lung. Aceste schimbări au transformat piaţa muncii într-una mai complexă, care necesită o abordare strategică pentru atragerea şi menţinerea talentelor.  

     

    Mai mulţi străini

    Numărul angajaţilor străini în România a crescut semnificativ în ultimii ani, în special din cauza deficitului de forţă de muncă locală în anumite domenii. În 2023, România a emis o cotă de 100.000 de lucrători străini non-UE, faţă de 50.000 în 2022. Acest număr include atât lucrători permanenţi, cât şi temporari. Conform Inspecţiei Muncii, aproximativ 80.000 de angajaţi străini din afara Uniunii Europene lucrau în România la mijlocul anului 2023.

    2018: România a emis iniţial o cotă de 15.000 de permise de muncă pentru lucrători străini. Numărul efectiv de muncitori străini era mult mai mic, în jur de 10.000-15.000.

    2019: Guvernul a crescut cota la 30.000 de permise de muncă, ca răspuns la creşterea cererii pentru muncitori din ţări non-UE. La sfârşitul anului, numărul muncitorilor străini a crescut semnificativ, în special din Asia.

    2020-2021: Pandemia de COVID-19 a afectat fluxurile de imigraţie, dar, cu toate acestea, cererea pentru forţă de muncă străină a rămas stabilă. În 2020, cota de muncitori străini a fost stabilită la 25.000, dar pandemia a încetinit procesul de recrutare.

    2022: România a ridicat cota la 50.000 de lucrători străini, reflectând creşterea necesităţii de muncitori, în special în construcţii, HoReCa şi agricultură.

    2023: Cota de 100.000 reflectă dublarea cererii de lucrători non-UE, în special din ţări precum Vietnam, Nepal, Sri Lanka, India, şi Filipine. Acest lucru indică o creştere constantă a numărului de muncitori străini care vin în România pentru a compensa deficitul forţei de muncă locale

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 8. Christina Verchere, CEO OMV Petrom

    Cu o carieră de peste 20 de ani într-una dintre cele mai mari companii din industrie, Christina Verchere a străbătut un parcurs profesional impresionant, ocupând poziţii de conducere în Marea Britanie, SUA, Canada şi Indonezia. Între 2014 şi 2018, a exercitat funcţia de Preşedinte Regional al British Petroleum pentru Asia-Pacific, având sediul în Jakarta, Indonezia. Odată cu rolul de la OMV-Petrom, dobândit în 2018, Christina Verchere a adus viziunea sa şi această expertiză în România, privind ţara ca pe o sursă de oportunităţi şi dezvoltare.

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂRĂ

    Orientează-te înspre un domeniu care te pasionează – ceea ce faci zi de zi îşi va pune amprenta asupra ta ca persoană.

  • Vremea în Capitală: vânt până marţi, apoi temperaturile diurne trec de 10 grade

    Vor fi intensificări ale vântului în Capitală, duminică şi luni, apoi temperaturile încep să mai crească, spun meteorologii.

    Duminică, valorile termice din timpul zilei se vor situa peste cele normale la această dată, iar cele nocturne în jurul acestora. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat, cu uşoare intensificări ziua, când la rafală se vor atinge viteze, în general, de 35…40 km/h. Temperatura maximă va fi de 9…10 grade, iar cea minimă de -2…-1 grad, mai scăzută în zona preorăşenească până în jurul a -4 grade.

    Luni, valorile termice se vor situa peste cele specifice perioadei. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări după-amiaza şi seara. Vântul va avea intensificări cu rafale de 45…55 km/h. Temperatura maximă va fi de 7…8 grade, iar cea minimă de 2…4 grade.

    Marţi, vremea se va încălzi, astfel temperatura maximă va fi de 13…14 grade. Cerul va fi variabil. Vântul va prezenta intensificări cu viteze la rafală în jurul a 50 km/h.

  • Reuşită made în România. Povestea antreprenorului român care a lăsat Italia în spate şi s-a întors în ţară pentru a deschide un business de succes. Acum el se laudă cu produse 100% naturale, fără chimicale şi care au în spate ani de tradiţie VIDEO

    Viitorul pieţei locale de vin stă în soiurile autohtone, iar producătorii ar trebui să mizeze mai puţin pe cele internaţionale, mai ales export, este de părere Tiberiu Marton, fondator al Cramei Agape, un mic producător de vin din judeţul Timiş.

    „Cred că nu atingem pieţele din afară cu soiuri internaţionale pentru că sunt foarte multe ţări care le produc. Străinii care vin în România cer ceva autohton, cu asta trebuie să mergem înainte. Acesta este viitorul industriei locale de vin“, spune Tiberiu Marton, prezent în cadrul emi­siunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Finan­ciar şi Alpha Bank.

    Crama Agape a pornit la drum în 2016 cu producţia, iar doi ani mai târziu a lansat primul vin. Businessul are un concept care se bazează pe o producţie bio, astfel că nu foloseşte îngrăşăminte chimice.

    „Pentru produsele pe care le fac eu şi pentru modalitatea mea de a cultiva viţa de vie, piaţa nu este pregătită 100%. Totuşi, sunt foarte mulţi oameni, mai ales tineri, care nu vor să guste doar vinul, vor să vadă ce se în­tâmplă în spatele sticlei de vin, cum se produce licoarea, ce se foloseşte. Noi asta facem, ajutăm natura să se dezvolte cât mai bine. Nu folosim produse chimice“, spune Tiberiu Marton.

  • ABC News soluţionează procesul de defăimare cu Trump pentru 15 milioane de dolari

    ABC News va plăti 15 milioane de dolari unei „fundaţii şi unui muzeu prezidenţial” în cadrul unei înţelegeri la care a ajuns preşedintele ales Donald Trump în procesul de defăimare împotriva reţelei şi a prezentatorului George Stephanopoulos, potrivit CNN.

    Înţelegerea, care a fost făcută publică sâmbătă, arată că reţeaua va plăti, de asemenea, 1 milion de dolari din onorariile avocaţilor lui Trump şi va prezenta scuze.

    ABC News va emite următoarea declaraţie ca o notă a editorului pe articolul online aflat în centrul procesului: „ABC News şi George Stephanopoulos regretă declaraţiile referitoare la preşedintele Donald J. Trump făcute în timpul unui interviu de George Stephanopoulos cu Rep. Nancy Mace la emisiunea ABC This Week din 10 martie 2024”.

    „Suntem încântaţi că părţile au ajuns la un acord pentru a respinge procesul în termenii din dosarul instanţei”, a scris un purtător de cuvânt al ABC News într-o declaraţie.

    Trump a intentat procesul la tribunalul federal din Florida la începutul acestui an, susţinând că Stephanopoulos şi ABC News l-au defăimat atunci când prezentatorul a spus de 10 ori în timpul unui interviu controversat în direct cu Nancy Mace, reprezentantă a Partidului Republican din Carolina de Sud, în martie, că un juriu a constatat că Trump a „violat-o” pe E. Jean Carroll.

    Carroll a susţinut că Trump a violat-o într-un magazin la mijlocul anilor 1990 şi că acesta a defăimat-o atunci când i-a respins cererea. Trump a negat orice infracţiune faţă de Carroll.

    În 2023, un juriu a constatat că Trump a abuzat-o sexual pe Carroll, suficient pentru a-l trage la răspundere pentru agresiune, deşi nu a constatat că Carroll a dovedit că a violat-o. Juriul i-a acordat lui Carroll 5 milioane de dolari pentru vătămare corporală şi defăimare. În ianuarie, Carroll a primit daune suplimentare în valoare de 83,3 milioane de dolari pentru declaraţiile defăimătoare făcute de Trump care au denigrat-o şi au negat acuzaţiile de viol.

    În august 2023, un judecător a concluzionat, atunci când a respins recursul lui Trump împotriva lui Carroll, că afirmaţia că Trump a violat-o pe Carroll era „în mare parte adevărată”. Judecătorul a scris că Trump a „violat-o” în sensul larg al acestui cuvânt, aşa cum îl înţeleg oamenii în general, deşi nu aşa cum este definit în mod strict de legislaţia statului New York.

    În procesul intentat împotriva ABC News în luna martie, Trump a susţinut că declaraţiile lui Stephanopoulos au fost „false, intenţionate, maliţioase şi menite să cauzeze prejudicii”.

    În iulie, un judecător a refuzat să respingă procesul lui Trump împotriva reţelei, scriind că aceste definiţii erau suficient de diferite. El a adăugat că cazul se va transforma în „dacă este substanţial adevărat să se spună că un juriu (sau juraţi) l-au găsit (pe Trump) răspunzător pentru viol de către un juriu, în ciuda faptului că verdictul juriului a constatat în mod expres că el nu era răspunzător pentru viol”.

    Înţelegerea a venit la o zi după ce un judecător federal a decis că Trump şi Stephanopoulos trebuie să participe la o depoziţie undeva săptămâna viitoare. Preşedintele ales poate evita acum să depună mărturie sub jurământ, ceea ce ar fi putut veni cu potenţiale riscuri juridice în timp ce se pregăteşte să se întoarcă la Casa Albă.

    Trump are o istorie de procese împotriva presei. La sfârşitul lunii octombrie, el a intentat un proces împotriva CBS, solicitând daune în valoare de 10 miliarde de dolari pentru interviul din emisiunea „60 Minutes” cu vicepreşedintele Kamala Harris. Consilierul său juridic a susţinut că interviul cu Harris şi emisiunile asociate au fost „acte partizane şi ilegale de interferenţă electorală” menite să „inducă publicul în eroare şi să încerce să încline balanţa” alegerilor prezidenţiale în favoarea ei.

  • Sony nu a mai valorat atât la bursă de când a creat Walkman

    Ultimele două decenii şi jumătate au fost dificile pentru Sony, compania înfiinţată acum 78 de ani, care a inventat Walkman-ul şi PlayStation-ul, şi a fost mult timp un simbol al produselor electronice de consum. A ratat în mare măsură revoluţia telefoanelor mobile şi, în timp ce PlayStation a fost profitabilă, costurile de producţie pentru alte produse electronice au crescut în timp ce cererea a scăzut.

    Dar, pe măsură ce apar oportunităţi în streaming, Sony încearcă să treacă de la statutul de companie de electronice de consum la cel de companie de conţinut original şi divertisment.

    Strategia funcţionează: În ultimii trei ani, acţiunile Sony au început să iasă din căderea de zeci de ani. Preţul acţiunilor Sony în Japonia a închis recent la primul record din martie 2000, ceea ce semnifică încrederea în capacitatea companiei de a-şi evolua oferta de jocuri şi de a se orienta spre divertisment, a declarat pentru CNN Damian Thong, analist de cercetare de capital la Macquarie.

    „Dacă vă întoarceţi în urmă cu 30 de ani, a fost o companie de electronice, deci mai bine cunoscută ca vânzător de hardware”, a spus Thong. „Dar astăzi, compania generează în principal profituri din divertisment, adică jocuri, muzică şi (TV şi filme).”

    Sony Group, a treia cea mai mare companie din Japonia în funcţie de valoarea de piaţă, s-a redresat prin inovarea afacerii cu jocuri dincolo de console şi prin realizarea de achiziţii pentru a-şi extinde IP-ul, a declarat pentru CNN Joost van Dreunen, profesor asistent adjunct la NYU Stern, care predă afaceri cu jocuri video.

    Sony a achiziţionat puternicul producător de anime Crunchyroll în 2021 şi a achiziţionat compania americană de jocuri video Bungie în 2022 pentru 3,6 miliarde de dolari.

    Pe lângă Sony Interactive Entertainment, care produce PlayStation, colosul Sony Group mai include Sony Pictures, care produce filme precum seria Spider-Man, şi Sony Music, care include Columbia Records.

    Sony încearcă să deblocheze sinergia între filialele sale pentru a produce conţinut original de divertisment pentru consumatori, a declarat van Dreunen.