BusinessMagazin

Blog

  • AUR: PSD şi PNL schimbă, din nou, calendarul electoral de frica lui George Simion

    „PSD şi PNL au comasat alegerile locale cu cele europarlamentare de frica AUR şi a lui George Simion. Scopul: AUR să nu câştige alegerile europarlamentare. Acum, după ce în luna februarie au schimbat calendarul electoral, vin şi modifică din nou datele alegerilor, tot de frica lor faţă de George Simion şi AUR. Decizia coaliţiei de astăzi nu este o surpriză. Ea era uşor de anticipat după consultările de ochii lumii pe care le-a făcut Marcel Ciolacu la început de săptămână. Acestea au arătat un premier slab, un premier care nu e propriul său stăpân, care, în realitate, nu conduce propriul Guvern şi nici nu are vreun cuvânt de spus în coaliţia din care face parte”, transmite AUR.

    Potrivit formaţiunii condusă de George Simion, „dovezile sunt nenumărate”.

    „Marcel Ciolacu spunea în luna mai 2023 că nu se pot comasa alegerile locale cu cele europarlamentare pentru că nu este constituţional, dar totuşi a făcut-o. În luna februarie 2024, Marcel Ciolacu anunţa că PSD şi PNL au decis ca alegerile prezidenţiale să fie în luna septembrie 2024. Nici de această dată nu s-a ţinut de cuvânt. Ceea ce înţelegem din toată această mişcare a PSD şi PNL este că Marcel Ciolacu a fost păcălit să facă alegeri comasate în Iunie pentru a salva PNL, iar acum a fost păcălit din nou să mute alegerile prezidenţiale în lunile noiembrie şi decembrie, astfel încât să îi dea generalului Ciucă un răgaz de trei luni pentru a încerca să se califice pentru turul 2. Ceea ce trebuie, însă, observat este că, în tot acest joc politic al PSD şi PNL, Ziua Naţională a picat la mijloc. În loc să celebrăm România, Unirea, românismul, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă îi cheamă pe români la vot. Este o lipsă de respect faţă de o zi simbol pentru poporul român”, se mai arată în comunicat..

    Conform sursei citată, AUR „este pregătit să meargă la alegeri oricând decide monstruoasa coaliţie de la guvernare”.

    „Dovada cea mai clară în acest sens este aceea că AUR este primul partid care şi-a anunţat candidatul la alegerile prezidenţiale, în persoana preşedintelui George Simion, în vreme ce ei aşteaptă ordinele de la stăpânii lor pentru a-şi nominaliza candidaţii. Spre deosebire de PSD şi PNL, pe noi ne preocupă în mod real problemele cu care se confruntă românii în aceste zile şi pe care Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă le ignoră: scumpirile uriaşe, inflaţia la un nivel uriaş, creşterea accizelor încasate de stat pentru carburanţi, închiderea circulaţiei pe Valea Oltului, angajaţii de la Complexul Energetic Oltenia care sunt în greva foamei. Acestea sunt problemele la care PSD şi PNL ar trebui să găsească soluţii. Însă, atât Ciolacu, cât şi Ciucă nu fac decât să confirme că românii nu sunt o prioritate pentru ei”, se menţionează în finalul comunicatului.

  • O nebunie politică: PNL şi PSD au stabilit ca alegerile parlamentare să aibă loc de 1 decembrie, Ziua Naţională a României. Primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe 24 noiembrie, iar al doilea tur pe 8 decembrie

    Primul tur al prezidenţialelor va avea loc pe 24 noiembrie, iar turul doi pe 8 decembrie, au decis, joi liderii coaliţiei. Alegerile parlamentare vor avea loc pe 1 decembrie.

    Coaliţia de guvernare a finalizat discuţiile pe marginea calendarului electoral pentru alegerile prezidentiale si parlamentare.

    „Astfel, ţinând cont şi de opiniile exprimate de celelalte formaţiuni politice, reprezentanţii Coaliţiei au fost în consens în ceea ce priveşte organizarea alegerilor prezidenţiale, dupa cum urmează: primul tur în data de 24 noiembrie, al doilea tur în data de 8 decembrie”, potrivit unui comunicat de presă.

    De asemenea, s-a ajuns la un numitor comun pentru organizarea alegerilor parlamentare în data de 1 decembrie.

    Partidele politice mizează că 30 noiembrie şi 1 decembrie, care sunt zile libere, pică sâmbătă şi duminică. 

  • Coaliţie: Primul tur al prezidenţialelor pe 24 noiembrie, turul doi pe 8 decembrie

    Coaliţia de guvernare a finalizat discuţiile pe marginea calendarului electoral pentru alegerile prezidentiale si parlamentare.

    „Astfel, ţinând cont şi de opiniile exprimate de celelalte formaţiuni politice, reprezentanţii Coaliţiei au fost în consens în ceea ce priveşte organizarea alegerilor prezidenţiale, dupa cum urmează: primul tur în data de 24 noiembrie, al doilea tur în data de 8 decembrie”, potrivit unui comunicat de presă.

    De asemenea, s-a ajuns la un numitor comun pentru organizarea alegerilor parlamentare în data de 1 decembrie.

  • Guvernul se va finanţa mai des de la investitori prin emisiunile Fidelis: de la 4 ori la 6 ori pe an. Andrieş, Ministerul Finanţelor: Următoarele Fidelis, în august, octombrie şi decembrie

    Emisiunile de titluri de stat Fidelis, prin care Guvernul României vinde titluri de stat micilor investitori la dobânzi neimpozabile şi de multe ori mai atractive decât ofertele bancare, vor avea o frecvenţă mai mare pe parcursul unui an întrucât, după cum spun autorităţile, cererea este în creştere. Astfel, Executivul se va finanţa mai des de la populaţie prin Fidelis, prin 6 emisiuni pe an, faţă de 4 cât era recent.

    “Având în vedere reuşitele, frecvenţa emisiunilor Fidelis va creşte de la 4 la 6 pe an astfel că următoarea va fi în august, urmată de octombrie şi decembrie”, a spus Alin Andrieş, secretar de stat Ministerul Finanţelor. “Peste 1.388 de subscrieri cu 237 mil. lei din partea donatorilor ceea ce duce suma totală subscrisă de donatori pe parcursul a 7 ediţii la 1,2 mld. lei”.

    Din 18 iunie şi până pe 28 iunie, deci pe parcursul a opt zile de subscriere de titluri de stat Fidelis, micii investitori au mobilizat 943 mil. lei şi 245 mil. euro pe care le-au alocat în cea mai recentă finanţare prin care statul român apelează la populaţie pentru a acoperi deficitul bugetar. Cumulat, subscrierile sunt de 2,17 mld. lei, cu o treime mai puţin faţă de ediţia record din primăvară. Prin aceste finanţări, MFP îşi diversifică sursele de finanţare. Prima emisiune Fidelis din 2024 a debutat în martie la Bursa de Valori.

    “Pe lângă faptul că am reuşit să atragem sume importante de la investitorii persoane fizice, acest program are un efect secundar asupra Bursei de Valori prin creşterea numărului de participanţi şi investitori”.

    În schimbul acestor resurse financiare, disponibile prin Fidelis doar investitorilor de retail, Ministerul Finanţelor îi remunerează pe aceştia cu dobânzi de până la 7% în lei şi 5% în euro pentru instru¬mente cu venit fix neimpozabile. Au fost înregistrate circa 14.600 de ordine, adică cel puţin 14.600 de investitori au subscris în această emisiune Fidelis.

    Aceasta a fost a 17-a emisiune de titluri de stat Fidelis. Din vara lui 2020 încoace, de pe vremea de când Florian Cîţu era premier, statul român a atras circa 30 mld. lei de la micii investitori. Toate emisiunile Fidelis au ajuns la Bursa de Valori.

     

     

     

     

     

    ​

     

     

  • Sondaj BNR: Peste jumătate dintre companiile nefinanciare au perceput o deteriorare a situaţiei economice la nivel naţional în ultimele şase luni, însă sentimentul s-a îmbunătăţit comparativ cu nivelul din 2023

    Peste jumătate (56%) dintre companiile nefinanciare au perceput o deteriorare a situaţiei economice la nivel naţional în ultimele şase luni, potrivit unui sondaj realizat de BNR, însă sentimentul s-a îmbunătăţit comparativ cu răspunsurile înregistrate în rapoartele anterioare (64% în decembrie 2023, 61% în martie 2023 şi 70% în martie 2021).

    În contextul în care una dintre vulnerabilităţile structurale persistente în economia locală este subcapitalizarea cronică a firmelor, evoluţia capitalurilor acestora este un factor extrem de important în evaluarea situatiei financiare. În sondajul din iunie al BNR, circa 67% dintre companii au estimat că situaţia capitalurilor proprii ale firmei nu a suferit modificări în ultima jumătate de an, iar aproximativ 21% din acestea semnalează o înrăutăţire.

    Cele mai grave probleme cu care se confruntă firmele sunt legate de costurile ridicate, în cazul a 54% dintre acestea, nivel similar cu cel din 2023. Pe locurile următoare se află presiunea concurenţei (43%) şi problemele fiscale sau legate de reglementări (41%), care au avansat câte o poziţie faţă de sondajul din decembrie 2023.

    În acelaşi timp, accesul la finanţare rămâne pe ultimul loc ca importanţă între problemele presante analizate (13%, -3 puncte procentuale faţă de anul 2023).

    În ceea ce priveşte disponibilitatea  forţei de muncă, firmele mari au raportat o înrăutătire a situatiei (58% indică factorul ca o problemă presantă, +13 puncte procentuale faţă de anul 2023), în timp ce IMM văd o relaxare.

    Potrivit sondajului, aproape jumătate dintre firme au întâmpinat probleme din cauza întârzierii încasărilor de la partenerii comerciali în ultimele 12 luni. Dintre acestea, mai mult de jumătate au avut de-a face doar ocazional cu comportamente de întârziere la plată din partea partenerilor publici sau privaţi.

    Totuşi, 10% dintre companii raportează că se confruntă frecvent cu această problemă, atât din partea entităţilor publice, cât şi a celor private.

    Gradul de utilizare a fondurilor europene este modest, numai 2% dintre firme apelând la această formă de finanţare.

    ”Nefructificarea finanţărilor prin programele europene generează costuri de oportunitate semnificative atât pentru sectorul societăţilor comerciale, cât şi pentru economie în sens larg, întrucât acestea sunt de natură a stimula investiţiile, cu efecte pozitive asupra creşterii economice”, se arată în raportul BNR.

    Vedeti aici sondajul integral

    La fel ca la editiile anterioare ale sondajului,  principalul motiv pentru care firmele au atras resurse din afara companiei a vizat constituirea capitalului de lucru sau plata furnizorilor (19%), urmat de investiţiile în clădiri, terenuri, fabrici, echipamente (12%).

    Numai 5% au utilizat resurse din afara companiei pentru angajarea sau instruirea salariaţilor.

    ”Practicile de finanţare ale IMM ilustrează nevoia creşterii educaţiei financiare în rândul acestora. Ponderea companiilor nefinanciare care nu au aplicat pentru finanţare de la bănci sau IFN în ultimele 12 luni se menţine importantă, la 73%, constantă de la evaluarea precedentă”.

    În acelaşi timp, rata de respingere a solicitărilor de credit din partea finanţatorilor se regăseşte la un nivel redus. Dintre firmele respondente care au solicitat credite de la bănci sau IFN, majoritatea au primit toată finanţarea şi au contractat creditul (87%).

    Majoritatea companiilor nefinanciare consideră că termenii şi condiţiile contractelor de credit s-au menţinut relativ constante în ultimele 12 luni, cu excepţia celor privind costul finanţării.

     

  • Mişcare fulger făcută de ANAF în această lună. Verifică aici dacă eşti pe lista Fiscului

    ANAF va publica, trimestrial, lista contribuabililor, persoane juridice, care au declarat şi au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu au obligaţii restante. Astfel, până la sfârşitul lunii iulie ANAF va publica “lista albă” a contribuabililor corecţi pentru al doilea trimestru al anului 2024.

    Această obligaţie, survine ca urmare a publicării în 2022 a Ordinului ANAF 1.923/2022 – Procedură din 1 noiembrie 2022 de publicare a listei contribuabililor care nu înregistrează obligaţii restante, publicată în Monitorul Oficial  nr. 1058 din 1 noiembrie 2022.

    Verificaţi aici “lista albă” a contribuabililor corecţi

    Condiţiile ce trebuie îndeplinite cumulativ de către contribuabili la întocmirea listei:

    a) sunt depuse, pe perioada de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale, toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data întocmirii listei. Această condiţie se consideră îndeplinită şi în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declaraţii fiscale, obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal;

    b) au achitate la scadenţă/termenul de plată prevăzut de lege, obligaţiile fiscale principale şi accesorii, în trimestrul pentru care se realizează publicarea listei;

    c) nu înregistrează obligaţii bugetare restante la data întocmirii listei.

    În categoria contribuabililor care sunt cuprinşi în listă fac parte şi contribuabilii care se încadrează în situaţiile prevăzute la art. 157 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură fiscală, inlcusiv cei care beneficiază de înlesniri la plată acordate potrivit legii, care se află în derulare.

    Având în vedere faptul că pentru o parte din obligaţiile declarative nu există un termen clar de depunere a declaraţiei (ex. declaraţia de accize se depune la autoritatea competentă în termen de 5 zile calendaristice de la data eliberării pentru consum, potrivit art. 346 alin. (3) din Codul fiscal – data cunoscută doar de către contribuabil), condiţia de declarare se verifică la data întocmirii listei, respectiv dacă până la această dată, sunt depuse toate declaraţiile, conform vectorului fiscal, indiferent de termenul legal de declarare.

     

     

     

     

     

  • Cine este omul din spatele afacerii româneşti care a creat de la zero o soluţie complexă ce permite plantarea automatizată de copaci, chiar de păduri întregi, totul fiind calculat la centimetru

    Plantatul copacilor este o activitate costisitoare care durează, punând astfel piedici în faţa iniţiativelor de reîmpădurire a anumitor zone. Cum ar fi însă dacă ar exista o soluţie care să automatizeze complet acest proces? O echipă de cercetători români a pus deja bazele unei astfel DE soluţii: echipa SeedPods a creat de la zero o soluţie complexă ce permite plantarea automatizată de copaci, chiar de păduri întregi, totul fiind calculat la centimetru pentru a ţine cont de toată „logica“ naturii din ecosistemele de pădure.

    Start-up-ul susţine că plantarea de copaci prin intermediul soluţiei sale este de zece ori mai ieftină decât procesul manual de plantare, fiind totodată şi mult mai eficientă şi rapidă în plantarea unor suprafeţe mari de teren. „Proiectul a început efectiv să prindă contur fix anul trecut în luna iunie, însă este un proiect care stă la rumegat de câţiva ani de zile. Este mai mult un proiect născut din pasiune care a avut mai multe com­ponente ce au trebuit dezvoltate. În esenţă, noi încercăm să construim o soluţie tehnică pentru a planta cantităţi foarte mari de arbori – milioane, zeci de milioane, în deziderat a fi chiar şi sute de milioane de copaci pentru a crea păduri, totul într-un mod automatizat, ieftin, rapid şi inspirat de natură“, a relatat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Adrian Rotaru, fondator al SeedPods. Iniţiat ca un proiect de hobby, acesta a căpătat un impuls semnificativ prin participarea la programul Laser Valley Innovation Bootcamp, unde echipa SeedPods a înţeles care este potenţialul de business al soluţiei lor. „Noi am abordat la început acest proiect doar dintr-o perspectivă tehnică, însă nu ne-am fi imaginat niciodată că el ar fi avut şi o dimensiune economică, de business.

    Abia în momentul în care am ajuns la Laser Valley Innovation Bootcamp, care este o iniţativă coorganizată de Măgurele Science Park, Launch Community şi Banca Comercială Română, am primit o validare prin faptul că ni s-a spus că avem un business, fiindcă lemnul este una dintre cele mai valoroase resurse de pe planetă. Spre exemplu, un hectar de pin, după circa 20 de ani de la plantare, poate fi exploatat pentru a crea 100 GW de curent electric, pentru a construi 100 de case sau pentru a sechestra peste 1.000 de tone de carbon, valoarea sa economică fiind de peste 1 milion de euro“, a punctat el. În prezent, soluţia dezvoltată de SeedPods este în stadiu de MVP (minimum viable product) şi a fost deja testată pentru plantarea a 20 de copaci, obiectivul următor fiind plantarea unui hectar de copaci pentru a demonstra viabilitatea şi scalabilitatea sa şi a face ulterior demersurile necesare pentru atragerea unei finanţări şi creşterea businessului.

    Cum funcţionează însă mai exact soluţia SeedPods pentru plantare automatizată de copaci? Soluţia dezvoltată de SeedPods are patru componente – proiectilele în care sunt puieţii de copaci, dronele care poziţionează exact proiectilele în pământ, partea de logistică care include transportul până la locaţie al proiectilelor cu puieţi şi dronele, şi componenta software prin care se calculează la centimetru unde să fie plantat fiecare copac în parte. Practic, puieţii sunt crescuţi direct în proiectilele printate 3D care sunt realizate din materiale biodegradabile, iar apoi acestea sunt transportate de drone şi „aruncate“ pentru plantare în locul perfect, calculat matematic în concordanţă cu toate particularităţile acelui ecosistem.

    „Noi trebuie să plantăm păduri, nu copaci. Iar pădurile sunt ecosisteme foarte complexe. În natură, în realitate, fiecare copac comunică cu altul printr-o reţea invizibilă, subterană.  Copacii există ca o comunitate şi chestia asta îi face să se adapteze, să fie rezilienţi la boli, de exemplu. O pădure este «self-sustaining», tu nu trebuie să intervii niciodată. A fost foarte recent observat în anul 2022 prin studii foarte lungi făcute, că în realitate natura însăşi a lăsat un «pattern» (model – n.red.) în toate pădurile lumii. În natură copaci nu apar întâmplător, noi am crede că în pădure o sămânţă cade undeva şi acolo poate creşte aleator un copac, însă nu.  A fost observat că noi copaci, puieţi, cresc doar la anumite distanţe de copacii mari şi doar la anumite unghiuri într-un mod extraordinar. Şi totodată păstrează această proporţie stoichiometrică – de exemplu, un brad la fiecare trei pini împreună cu doi molizi la fiecare trei brazi“, a explicat Adrian Rotaru. El a adăugat că aceste modele create de natură au fost observate ştiinţific pe cel mai lung studiu, de aproximativ 5 ani de zile, şi s-a creat un cadru matematic, care este nou în industria aceasta. „Noi am creat primul software din lume care foloseşte aceste «pattern-uri» utilizând nişte algoritmi organici, «genetic algorithms» se numesc, ca să simulăm o pădure viitoare în care poziţia tuturor arborilor este dictată de «pattern-ul» observat în natură. Nu de cum vreau eu, nu de cum vrea un organ de reglementare, ci noi dăm «copy-paste» la natură, pur şi simplu. Însă ca să faci acest lucru trebuie să plantezi aceste proiectile cu precizie de maximum 10 centimetri, pentru că o pădure este în esenţă o distribuţie statistică.“   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Constantin Gorgan, fondator şi CTO al GilesAI

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie românească de tip ChatGPT destinată companiilor mari ce îşi propune să ajute angajaţii să economisească timp cu diverse sarcini.

    „Ne interesează o rundă de finanţare, adică vrem să deschidem o primă rundă de investiţii chiar luna următoare prin care intenţionăm să atragem investiţii de aproximativ 5 milioane de euro. De când s-a alăturat Kiran Dhaliwal drept COO al nostru, care este din Statele Unite, am reuşit să deschidem nişte discuţii la care nici nu ne aşteptam cu anumite fonduri de investiţii de acolo. Şi acolo pare că vom reuşi să găsim suportul de care avem nevoie să ducem proiectul la alt nivel.”

    2. Invitat: Adrian Rotaru, fondator al SeedPods

    Ce face? A creat de la zero o soluţie complexă ce permite plantarea automatizată de copaci, chiar păduri întregi, totul fiind calculat la centimetru pentru a ţine cont de toată „logica“ naturii din ecosistemele de pădure.

    „În esenţă, noi încercăm să construim o soluţie tehnică pentru a planta cantităţi foarte mari de arbori – milioane, zeci de milioane, în deziderat a fi chiar şi sute de milioane de copaci pentru a crea păduri, totul într-un mod automatizat, ieftin, rapid şi inspirat de natură.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Andrei Duţulescu, CEO al Instant.ro – platformă AI pentru maşini rulate

    Ce e nou? Start-up-ul local a ajuns în primul an de funcţionare la peste 200.000 de vizitatori unici/lună pe site, la câteva mii de maşini listate pe platformă şi la parteneriate cu peste 50 de dealeri auto la nivel naţional.

    „Am reuşit să ajungem la un trafic lunar anul acesta de peste 200.000 de vizitatori unici pe lună, timpul petrecut pe site fiind foarte bun pentru că nu ne uităm doar la indicatorii de volum, ci şi la cei de ca­litate. Iar în total avem peste 2.000 de maşini listate până acum pe platformă de la început anului, trendul fiind ascendent. Asta ne arată că oamenii sunt interesaţi de noul model de a vinde şi de a cumpăra maşini second hand pe care Instant vrea să-l impună ca standard în piaţă.”

    2. Invitat: Alin Roşca, fondator şi CEO al RepsMate – platformă AI pentru contact center

    Ce e nou? Start-up-ul local are în prezent deschisă o rundă de finanţare în valoare de
    2 milioane de euro, sumă necesară pentru extinderea accelerată în ţări din regiunea Europei, Orientului Mijlociu şi Africii, adaptarea produsului pentru pieţele respective şi pentru îmbu­nătăţirea continuă a soluţiei şi dez­voltarea de noi funcţionalităţi.

    „În momentul de faţă căutăm un «lead investor» care să ne ajute să trecem prin procesul de due diligence şi să fie un investitor strategic care să ne ajute să ridicăm apoi runda de serie A. Discutăm şi cu investitori din afara României.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Coaliţia de guvernare, întâlnire pentru a stabili data alegerilor prezidenţiale şi parlamentare

    După ce nu s-au înţeles asupra datei de organizare a celor două scrutinuri, liderii PSD şi PNL se reunesc joi să se pună de acord asupra calendarului electoral.

    Luni şi marţi, premierul Marcel Ciolacu, preşedinte al PSD, a avut consultări cu partidele politice pe tema datei de organizare a alegerilor prezidenţiale şi parlamentare.

    Ce vor celelalte partide
    USR a reafirmat, la discuţiile de la Guvern cu privire la calendarul alegerilor, că doreşte respectarea legii şi alegeri la termen, după cum a declarat preşedintele formaţiunii, Elena Lasconi.

    AUR: George Simion, a afirmat că formaţiunea sa era pregătită pentru alegeri prezidenţiale pe data de 15 septembrie, dar premierul Marcel Ciolacu „a fost păcălit din nou”, „pare captiv unor grupuri de interese” şi ia în calcul luna decembrie, potrivit liderului AUR.

    UDMR – Liderul Cseke Attila a declarat că Uniunea Democrată Maghiară din România susţine separarea alegerilor prezidenţiale de cele parlamentare şi a propus, la consultările cu premierul Marcel Ciolacu, de la Palatul Victoria, ca alegerile pentru preşedintele ţării să fie stabilite în luna octombrie.

    SOS România: Diana Şoşoacă, a declarat că i-a propus premierului ca alegerile prezidenţiale să se organizeze pe 10 noiembrie, primul tur, şi 24 noiembrie, turul al doilea, iar alegerile parlamentare să fie organizate pe 8 decembrie.

    Partidul Umanist Social Liberal: la consultările cu premierul Marcel Ciolacu, a susţinut următoarele date ale calendarului referitoare la alegerile prezidenţiale – 15 şi 29 septembrie, confirm deputatului Graţiela Gavrilescu, preşedinte al Biroului Executiv al formaţiunii.

    REPER susţine organizarea alegerilor prezidenţiale la termen, în noiembrie, a declarat, marţi, copreşedinta formaţiunii politice, Ramona Strugariu, după consultările de la Guvern.

    Forţa Dreptei: turul întâi al alegerilor prezidenţiale să se ţină simultan cu alegerile parlamentare, pe 1 sau 8 decembrie, iar propunerile pentru al doilea tur al prezidenţialelor sunt datele de 15 sau 22 decembrie.

  • Construcţiile şi tehnologia: cum se împacă şi care sunt piedicile în relaţia dintre ele?

    ♦ Antreprenorii spun că se văd nevoiţi să se concentreze foarte mult pe operaţional, pe viaţa de zi cu zi a companiei şi să aibă puţin timp sau deloc pentru proiecte inovative sau de schimbare în companie.

    Presiunea volumului mare de lucrări şi a deficitului de forţă de muncă, alături de întârzierea plăţilor şi schimbările legislative frecvente fac dificilă pentru companii aplecarea atenţiei către tehnologizare, fapt care poziţionează construcţiile la coada clasamentului când vine vorba de adoptarea tehnologiei.

    Într-o epocă în care inteligenţa artificială se strecoară în toate domeniile, dovedindu-şi utilitatea aproape peste tot, industria construcţiilor nu putea sta departe de inovaţiile tehnologiei. Aşa se face că firmele de profil au început să aloce sume considerabile pentru implementarea sistemului de lucru BIM (Building Information Modeling), menit să faciliteze activitatea pe şantiere, dar şi pentru alte tehnologii şi soluţii digitale. Această tendinţă vine la pachet cu noi specializări necesare în rândul angajaţilor, lucru deja dificil pentru acest sector.

    Totuşi, specialiştii din industrie spun că este loc de mai bine.

    În acest moment, există decalaje semnificative între companiile din construcţii din punctul de vedere al digitalizării, unele mergând până la imprimare 3D, realitate augmentată sau drone, altele fiind departe de astfel de noţiuni.

    „În construcţii vorbim de tehnologii care ajută la procesarea rapidă de date pentru luarea deciziilor, la colectarea de date relevante şi aici mă gândesc la senzori diverşi care pot oferi date, de exemplu, despre gradul de utilizare a unor spaţii în vederea eficientizării acestora sau a reconfigurarii ori despre consumuri, roboţi care pot executa sarcini uşoare şi repetitive în şantier. Lista de tehnologii este imensă“, spune Rodica Lupu, director la Cluster TEC (Technology Enabled Construction).

    Clusterul TEC a fost înfiinţat în toamna anului 2019 şi se concentrează pe transformarea digitală a construcţiilor, unul dintre sectoarele cel mai slab digitalizate din Uniunea Europeană. Din cluster fac parte 11 IMM-uri, Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), Casa Socială a Constructorilor (CSC) şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (UTCB), alături de alte companii care s-au asociat. Cluster TEC organizează anual o conferinţă internaţională, Innoconstruct, special dedicată inovaţiilor din această industrie.

    Unul dintre cele mai populare concepte când vine vorba de tehnologie în construcţii este BIM „ Building Information Modelling, o metodă colaborativă de lucru, într-un mediu comun de date, în care se întâlnesc toţi actorii care participă la construirea unei infrastructuri şi apoi la exploatarea acesteia, de la proiectare până la facility management. Pe scurt, BIM înseamnă agregarea în timp real a tuturor datelor relevante despre fiecare element al construcţiei „ de la dimensiuni, la material cu toate specificaţiile, la costuri, dar şi a tuturor datelor despre procesul în sine de dezvoltare a infrastructurii respective.

    „Adică, într-o singură platformă, se dezvoltă proiectul cu toate detaliile, se lucrează colaborativ pe diferite variante alături de beneficiar, se urmăreşte procesul însuşi de elaborare a proiectului, cu toţi factorii implicaţi, în contextul execuţiei se poate construi bugetul, se pot contracta şi urmări furnizorii, se urmăresc lucrările în timp real, se revine asupra unor aspecte, la nevoie, şi se colaborează cu proiectantul pentru eventuale modificări, se fac revizii, se aprobă documentaţia şi aşa mai departe.“

    BIM şi digital twin, adaugă Rodica Lupu, sunt elemente esenţiale ale digitalizării construcţiilor şi reprezintă viitorul mod de operare, momentan fiind utilizate de un număr limitat de companii. În ce măsură investesc firmele româneşti în tehnologie?

    „Într-o măsură îngrijorător de mică. Industria este una conservatoare, care adoptă greu schimbările. Pe de altă parte, trebuie spus că nici nu este uşor să faci tranziţia digitală în acest sector, tocmai pentru că există interdependenţe puternice între actori şi lanţul de producţie este destul de lung, fiind în acelaşi timp compus din firme care operează foarte diferit şi îşi înţeleg greu procesele reciproc.“

    Antreprenorii spun că se văd nevoiţi să se concentreze foarte mult pe operaţional, pe viaţa de zi cu zi a companiei şi să aibă puţin timp sau deloc pentru proiecte inovative sau de schimbare în companie.

    „Industria construcţiilor este foarte fragmentată şi formată mai ales din IMM-uri, cu un procent de 98% la nivel european, nu doar în România. Este nevoie de suport real din partea statului pentru a face tranziţia verde şi digitală în această industrie.“

    Tehnologia poate fi un ajutor la problema crizei de forţă de muncă, însă nu poate fi în sine răspunsul. Este nevoie de un pachet întreg de măsuri în acest sens, crede Rodica Lupu de la Cluster TEC.

    „Pe de o parte, anumite sarcini sunt preluate de roboţi şi de inteligenţa artificială, de softuri de diferite tipuri care automatizează procese; pe de altă parte, tehnologia schimbă modul de lucru şi face ca munca în construcţii să devină mai plăcută, mai confortabilă şi mai interesantă pentru generaţia tânără.“

    Industria este însă nevoită să investească în dezvoltarea de noi competenţe pentru angajaţi.

    „Nu e un moft, e o necesitate absolută. Însă resursele sunt limitate.“

    Potrivit statisticilor europene citate de Cluster TEC, industria construcţiilor se află pe penultimul loc în Europa din punctul de vedere al digitalizării, fiind mai digitală doar decât pescuitul.

  • Kilometru cu kilometru: Autostrada Moldovei se apropie de inaugurarea primelor loturi. Ce bucăţi vor fi gata în 2024?

    ♦ Prin PNRR, sunt prevăzute 7,6 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură, iar din total o sumă importantă ar trebui să meargă pentru autostrada din zona Moldovei.

    Autostrada Moldovei, cel mai amplu proiect de autostradă aflat în derulare în România, se apropie de finalizarea primelor loturi, potrivit estimărilor Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Astfel, până la sfârşitul anului 2024, ar urma să fie gata lotul 1 Dumbrava – Mizil (21 km), construit de asocierea Impresa Pizzarotti&SPA – Pizzarotti SA – Retter Projectmanagement SRL, lotul 2 Mizil – Pietroasele (28,35 km), construit de asocierea SC Coni SRL – Trace Group Hold PLC, dar şi tronsonul 1 Buzău – Vadu Paşii (4,6 km) şi tronsonul 4 Mândreşti Munteni – Focşani (10,94 km), de care este responsabilă asocierea SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL.

    După ce, în ultimii 11 ani, ritmul mediu de construire a autostrăzilor în România a fost de 45 km pe an, cu recorduri negative precum cel din 2016, cu zero kilometri, cu greu, anul 2023 a marcat atingerea bornei de 1.000 km de autostradă în România, iar alţi circa 1.000 km sunt pregătiţi pentru următorii şase ani.

    Totuşi, susţinută de fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care pun şi o presiune a respectării termenelor, infrastructura rutieră din România a început să prindă avânt în 2023, astfel că, pentru prima dată în istorie, constructorii lucrează pe întrea­ga lungime a unei autostrăzi – în cazul A7, dar şi la altele în paralel. La autostrada A7, unde pe cele mai multe loturi lucrează antreprenorul băcăuan Dorinel Umbrărescu, sco­pul este finalizarea completă până în 2027, astfel încât să fie decontate lucrările prin PNRR, unde sunt prevăzute 7,6 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură, iar din total o sumă importantă ar trebui să meargă pentru autostrada din zona Moldovei.

    Pe ultimul lot din autostrada A7, cel care încheie practic acest pro­iect de infrastructură, între Mirceşti şi Paşcani, cu o lungime de 28 de kilometri, se va construi „nodul de tip turbion de la Paşcani“, potrivit CNAIR, de la intersecţia autos­trăzilor A7 şi A8, în zona Sodomeni – Paşcani, judeţul Iaşi, aceasta fiind o investiţie unică în România.

    „Va fi construit cu o viteză de proiectare de 80 km/h, la o rază minimă a bretelelor de 400 de metri. Acesta va fi compus din nu mai puţin de 12 pasaje rutiere şi va avea o lungime cumulată a bretelelor de 15 km“, spun reprezentanţii CNAIR.