Decizia va fi adoptată, marţi, de Guvern prin ordonanţă.
Până în prezent, România a aplicat taxarea inversă doar la cereale, dar Consiliul Uniunii Europene a decis, în urmă cu o săptămână, că sistemul poate fi extins temporar şi în alte domenii cu risc de fraudă.
În prezent, pentru livrările de energie către comercianţi persoane impozabile, precum şi pentru tranzacţiile cu certificate verzi este aplicat regimul normal de taxare din punct de vedere al TVA.
Prin introducerea taxării inverse, taxa pe valoarea adăugată este aplicată la finalul lanţului comercial, plata taxei fiind deplasată din sarcina furnizorului în cea a beneficiarului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“În ziua în care am scos Integrata din faliment am fost sunată de preşedintele unei companii din Lyon care mă invita acolo pentru o discuţie. Mai aveam doar 500 de euro după plata tuturor datoriilor, iar la hotelul la care m-au cazat îmi ceruseră 498 de euro pentru o noapte”, îşi aminteşte antreprenoarea Doina Cepalis un moment esenţial în dezvoltarea companiei Te-Rox Prod, când rămăsese cu doi euro în buzunar într-unul dintre cele mai scumpe oraşe din Franţa. Preşedintele companiei Team Tex, una dintre cele mai importante în industria producătoare de scaune auto pentru copii, o chemase atunci pentru negocierea unui posibil contract pentru a salva fabrica de textile din Paşcani de la faliment. Nu a fost primită de preşedintele companiei, răspunsul a fost: “Îmi pare rău, nu te pot primi”. Motivul invocat de preşedinte a fost un parteneriat al companiei cu un fond de investiţii al unei bănci. Totuşi, după ce a fost plimbată prin fabrica din Lyon, Doina Cepalis a obţinut întâlnirea care avea să îi ghideze afacerea: “…eu nu sunt croitoreasă, am venit pentru business şi dacă preşedintele companiei nu mă primeşte în clipa asta, plec, dar va rata o afacere în România”. Doina Cepalis a primit astfel ocazia de a pune pe tapet argumentele unei asocieri cu Integrata Paşcani, recent ieşită din faliment. După ce preşedintele a observat că antreprenoarea “are caracter” şi că “e normală, arată ca o italiancă”, a acceptat discuţia cu ea, dar i-a dat un răspuns evaziv: “Încercăm”.
Încercarea s-a concretizat în contracte şi în zece utilaje cu care la uzina din Paşcani, care producea iniţial produse din in şi cânepă, a început să facă centuri de siguranţă şi huse pentru scaunele auto pentru copii. Cu utilajele franţuzeşti şi în sistem lohn cu Team Tex, Te-Rox Prod a ajuns, în 2007, la o cifră de afaceri de 230.000 de euro, dar în numai cinci ani, în 2012, încasările au urcat ameţitor la circa 25 de milioane de euro. Cinci unităţi de producţie, toate răspândite în nordul Moldovei, exporturi în 50 de ţări şi circa 1.000 de angajaţi sunt cifrele concrete de pe cartea de vizită a companiei care pe piaţa locală vinde doar o jumătate de procent din producţie, exclusiv prin magazinul online pe care îl are.
Discuţiile corporatiste şi şedinţele foto nu sunt nici pe departe o rutină în activitatea Doinei Cepalis, care îşi petrece mai mult timpul în fabricile din zona Moldovei sau negociind cu clienţii contractele din afara ţării, răspunzând încontinuu la telefoane şi noaptea la e-mail-uri în franceză şi engleză. Totuşi, la gala Business Magazin “Woman in Power”, organizată în luna martie, ea a fost printre personajele care au ieşit în evidenţă, chiar dacă pe scenă îi făceau concurenţă o actriţă, o prezentatoare, o gimnastă, o femeie politician şi alte două doamne din mediul de afaceri românesc.
“Am fost sinceră”, spune ea, referindu-se la povestea legată de cumpărarea fabricii din Paş-cani, care a stârnit zâmbetele celor aflaţi la eveniment: “I-am spus soţului meu: «Vreau o fabrică», iar a doua zi m-am dus la licitaţie cu buletinul”. Dar lucrurile nu au fost atât de simple pe cât a reieşit din discuţia de pe scenă. “Nu mai vreau să vând gumă de mestecat, pot mai mult”, glumeşte antreprenoarea, care a intrat în lumea afacerilor conducând un lanţ de 37 de magazine alimentare în Roman.
După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe Economice din Iaşi şi experienţa unor locuri de muncă în contabilitate, a devenit directorul economic al retailerului Moldova SA, care avea circa 200 de angajaţi. Lanţul de magazine a fost privatizat prin metoda MEBO – revoluţionară în acea perioadă, mai ales pentru că avea o procedură complicată – “mi se cerea astăzi la ora şapte un act, iar a doua zi trebuia să îl am”. Privatizarea a fost îngreunată şi de diverse interese referitoare la creşterea valorii imobiliarelor, preţurile pentru proprietăţi urcând în 1993 de peste opt ori. Boomul imobiliar din acea perioadă i-a adus câştiguri antreprenoarei, dar îşi aminteşte că nu se simţea împlinită şi era pregătită să facă mai mult. Provenind dintr-o familie de profesori, Doina Cepalis era fascinată de industria interbelică şi anticipa momentul venirii “patronilor industriaşi”, dar şi intrarea lanţurilor străine de magazine din ţară, care ar fi afectat activitatea din domeniul retailului. În timp ce alţi directori se întrebau dacă se mai întorc comuniştii, ea aştepta trecerea spre o societate capitalistă normală, mai ales că “aveam şi vârsta potrivită, aveam deja o funcţie şi eram pe o poziţie în care să pot să implementez sisteme noi de transfer de proprietate”.
Potrivit aceleiaşi surse, autoritatea nucleară urmează să ia miercuri o decizie oficială privind crearea unei echipe care să colecteze şi să analizeze datele referitoare la apele subterane radioactive, care se scurg de la centrala avariată la 11 martie 2011 în urma unui tsunami şi care s-au deversat în Oceanul Pacific, situat în apropiere.
De asemnea, autoritatea va constitui un grup de supraveghere a contaminării în zonele de pescuit, în special a speciilor de peşte care ar putea fi pescuite şi consumate de oameni.
“Încă nu cunoaştem cauza exactă a acestor scurgeri, care sunt mai complicate decât credeam noi”, a recunoscut oficialul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Tăieri de bugete vor mai fi operate şi la Administraţia Prezidenţială, Camera Deputaţilor şi Curtea Constituţională.
Pentru Ministerul Educaţiei, bugetul de cheltuieli va fi diminuat cu 235,6 milioane lei (8,5 miliarde lei buget iniţial), rezultat din majorarea cu 40 milioane lei a fondurilor pentru reabilitarea de şcoli, grădiniţe şi campusuri universitare, dar concomitent cu reducerea sumei blocate de 10%.
Conform Legii finanţelor publice, ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare după reţinerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente. Repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a execuţiei bugetare pe primul semestru.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Filmul şi fotografiile făcute sub acoperire de reprezentanţii organizaţiei nonguvernamentale pentru protecţia muncii China Labour Watch(CLW) arată angajaţi epuizaţi care dorm pe podea, folosesc găleţi pentru a se spăla sau duşuri mizere improvizate într-un garaj. Fabrica unde au fost făcute fotografiile aparţine companiei Pegatron, unul dintre principalii furnizori ai Apple.
De asemenea, un afiş din fabrică arată că aceştia nu au voie să poarte tatuaje sau să aibă părul vopsit, iar persoanele scunde sau aparţinând anumitor grupuri etnice nu pot fi angajate. Filmul publicat arată şi cum Apple recrutează exlcusiv tineri, cu vârsta până în 35 de ani. Raportul confirmă şi zvonurile despre producţia unui Iphone mai ieftin, din plastic, pe care Apple îl va vinde în curând.
După publicarea fotografiilor, reprezentanţi ai Apple au declarat că vor investiga condiţiile de muncă din interiorul fabricilor din China.
Nu este singura controversă de acest gen din istoria companiei americane: Foxconn, cel mai mare furnizor chinez al Apple, a fost subiectul mai multor scandaluri în ultimii ani privind condiţiile dificile de muncă din fabrici. O serie de sinucideri care au avut loc în 2010 la fabricile Foxconn din China ca urmare a condiţiilor de lucru ale angajaţilor.
Jean-François Fallacher, CEO al Orange România, explică raţiunea din spatele acestui pas.â
LA JUMĂTATEA ANULUI TRECUT ORANGE – cel mai puternic operator de telefonie mobilă de pe piaţa locală – relua o discuţie internă mai veche: este oportună sau nu intrarea pe deja aglomerata piaţă a serviciilor TV? În 2008, când Romtelecom obţinuse în doar doi ani de la lansare aproape 600.000 de clienţi pe piaţa de TV satelit, răspunsul la care ajunsese boardul Orange la aceeaşi întrebare fusese clar: nu, pe piaţă nu mai este loc.
De ce a fost răspunsul diferit anul trecut în condiţiile în care piaţa de servicii TV satelit nu doar că nu mai crescuse, ba chiar scăzuse, iar primii trei jucători din piaţă – prinşi într-o luptă dură pentru clienţi – continuau să fie într-un război al tarifelor care le-a erodat veniturile şi marjele de profit?
Convins pe de o parte că Orange are şi avantaje din faptul că este ultimul venit pe această piaţă, Jean-François Fallacher spune că industria de comunicaţii şi entertainment se află în plin proces de schimbare, odată cu obiceiurile consumatorilor, iar cu o abordare diferită şi tehnologii mai noi faţă de competitori compania poate obţine astfel pe termen lung o poziţie mai solidă şi – cuvânt magic pentru un operator ale cărui venituri scad de patru ani şi jumătate – creştere.
Unul dintre motivele care l-au determinat pe Jean-François Fallacher în vara lui 2012, la un an de la preluarea funcţiei de CEO al Orange, să pună din nou subiectul TV pe agenda echipei de top management era tendinţa vizibilă în rândul clienţilor de a urmări din ce în ce mai des de pe smartphone-uri şi tablete, prin reţeaua de date a companiei, clipuri video şi transmisiile live ale unor posturi TV.
AM PORNIT DE LA ACEST LUCRU ŞI AM VĂZUT CĂ UNELE CATEGORII DE CLIENŢI ÎNCEP SĂ CONSUME SERVICIILE DE TELEVIZIUNE DIFERIT, prin echipamente mobile. Pe de altă parte, am investit în licenţe şi am demarat dezvoltarea unei reţele 4G care – prin viteza ridicată şi stabilitate – reprezintă un mare avantaj pentru furnizarea de servicii video mobile„, explică şeful Orange. „Am analizat traficul de date mobile din reţeaua Orange şi am observat că peste 30% este utilizat pentru a accesa conţinut video (streaming). În România nu este doar un apetit mai mare pentru televiziune, ci şi o schimbare a modului în care oamenii percep TV-ul. Oamenii vor să vadă din ce în ce mai mult conţinut video pe tabletă, pe laptop, nu numai la TV.
Chiar şi când sunt acasă, cu familia, ei vor să vadă un program, copiii alt program – observăm o schimbare în felul în care oamenii consumă televiziunea.„ De la întâlniri confidenţiale într-un cerc restrâns între câţiva oameni din echipa de top management, discuţiile s-au extins treptat implicând şi consultanţi externi precum Miroslaw Smyk, managerul care a condus în perioada decembrie 2007 – iunie 2010 expansiunea puternică a Romtelecom pe piaţa TV şi care la finele mandatului a rămas în România, unde a pus bazele unei firme de consultanţă.
GENUL DE DECIZIE CARE NU SE IA DUPĂ O ÎNTÂLNIRE, DUPĂ O SINGURĂ ŞEDINŢĂ DE BOARD. Nu te trezeşti într-o dimineaţă şi spui – haide să lansăm Orange TV. Este rezultatul multor observaţii şi analize. Întrebarea imediată după decizia de a analiza serios această opţiune a fost: cum? Cum intri pe o piaţă nouă care este şi matură, precum cea de televiziune? Grupul nostru a făcut deja acest lucru în mai multe ţări, deci pentru noi, grupul Orange, nu este ceva nou. Este nou în România, dar nu şi în ţări precum Franţa sau Polonia. Am avut de asemenea ajutorul şi feedbackul colegilor din grup, care au adus know-how-ul şi experienţa lor în acest business.„
Începând din 2007 şi până la sfârşitul acestui an, România beneficiază de o intensitate maximă în acordarea acestui ajutor de stat, în cadrul UE, potrivit informaţiilor dintr-un comunicat remis de reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Astfel, până acum au fost sprijinite 38 de proiecte care au beneficiat de ajutor de stat, cu o valoare de 1, 7 miliarde euro, şi care au creat 15.000 de noi locuri de muncă, beneficiari fiind marile companii cu capital străin înregistrate în ţara noastră, potrivit .
În plus, Ministerul Finanţelor Publice a acordat şi ajutoare unui număr de 850 de IMM-uri pentru realizarea unor proiecte de investiţii, valoarea acestora ajungând la 90 de milioane de euro.
De asemenea, Ministerul Economiei, respectiv Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, derulează un număr de şapte programe destinate IMM-urilor, finanţate de la bugetul de stat, în valoare totală de 83 milioane lei, în bună parte demarate în luna iulie a acestui an, a afirmat Cosmin Trif, consilierul Ministrului delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism.
2012 a fost un an de creştere pentru berari, dar plusurile nu s-au datorat puterii de cumpărare mai mari sau unor veşti optimiste în economie. Totul s-a datorat caniculei. La fel de bine, şi producătorii de băuturi răcoritoare au avut anul trecut vânzări mai bune decât s-ar fi aşteptat. 2013 însă a avut până acum temperaturi mai ponderate iar clienţii nu au mai ticsit terasele ca anul trecut. Ceea ce a însemnat şi vânzări de apă, sucuri şi bere mai mici decât cele aşteptate. Gradele din termometre dau însă acum speranţe deopotrivă administratorilor de spaţii Horeca dar şi producătorilor de băuturi îşi vor vedea vânzările explodând.
Pentru meciul din acest an, berarii s-au pregătit încă din primăvară. Pentru a stimula creşterea vânzărilor şi pentru a atrage noi categorii de consumatori, berarii au lansat în această primăvară, în pregătirea sezonului cald, noi sortimente de bere – o nouă variantă cu limonadă şi o alta cu grapefruit, devreme ce categoriile de beri cu arome au fost cele mai dinamice în ultima perioadă.
În mai puţin de o lună, berarii au scos la rampă trei noi produse. Ursus Breweries a lansat Ursus Cooler, un mix de bere (40%) şi limonadă (60%). Bergenbier Fresh Grapefruit, primul mix de bere cu suc de grapefruit de pe piaţa românească, cu o alcoolemie de 1,9%. Şi URBB (United România Breweries Bereprod), îmbuteliatorul berii Tuborg pe piaţa românească, a lansat berea Skol folosind în reţeta de fabricaţie doar malţ, hamei, apă şi drojdie, renunţând la alte ingrediente, conform reprezentanţilor companiei.
Şirul de lansări din acest sezon nu are însă nimic surprinzător, ci mai degrabă este o continuare firească a ”meciului” care a început vara trecută între berari. Cu limonadă, cu merişoare, cu lămâie sau chiar tequila, berile cu arome s-au dovedit anul trecut un catalizator al vânzărilor şi noul teren de luptă al berarilor, din care a dispărut uneori fair-play-ul. Aproape nicio lună din sezonul cald n-a trecut fără o lansare sa relansare de beri cu arome. De fapt, 2012 poate fi numit pentru berari <anul radler sau al berilor cu arome>.