BusinessMagazin

Blog

  • Dilemele publicitarilor in 2010: Se poate mai rau?

    Vom vedea mai multe reclame importate?

    “Exista o pornire in a importa spoturi, insa nu este intotdeauna
    cea mai buna solutie, pentru ca reclamele trebuie adaptate la
    specificul local de consum”, enunta Carmen Lixandru, managing
    director al agentiei de media buying Mediacom. Este insa o varianta
    mult mai ieftina pentru companii, care astfel nu mai sunt nevoite
    sa plateasca o agentie locala pentru crearea unui spot nou. Din
    acest motiv, nu este exclus ca in 2010 sa vedem tot mai multe
    reclame aduse de la compania mama. “Este o tendinta care a inceput
    acum cinci ani si care omoara agentiile locale de creatie, insa in
    multe cazuri filialele au interdictie de la compania mama sa
    produca spoturi la nivel local”, subliniaza Zsolt Simon, CEO al
    Mediaedge:cia (MEC) si CEE MEC Interactive.

    Vor reveni campaniile media neconventionale?

    In 2009 am avut parte de cele mai cuminti campanii media din
    ultimii ani. Clientii agentiilor de publicitate nu au mai fost
    dispusi sa-si asume riscurile unor campanii neconventionale si au
    vrut doar sa transmita mesaje simple, clare si cat mai scurte.
    Publicitarii se tem insa ca si in 2010 creativitatea le va fi pusa
    la incercare. “Consumatorii continua sa aprecieze inovatia si
    aceasta poate avea de suferit daca se perpetueaza climatul
    ultraconservator actual. Va trebui sa fie gasite noi solutii la
    cateva dintre principalele probleme si manifestari negative
    generate de criza: indecizia, aversiunea fata de orice dimensiune
    de risc”, crede Alex Badila, managing director la Publicis Romania.
    In acelasi sens, Radu Florescu este de parere ca in 2010 clientii
    vor trebui sa inteleaga ca este mai importanta concentrarea pe
    crearea de brand decat pe promotii.

  • Dilemele managerilor: va fi 2010 mai greu? Vom mai vedea salarii de 15.000 euro/luna?

    Va fi anul acesta mai greu decat precedentul?

    In continuare, cele mai afectate ar putea fi insa afacerile
    comerciantilor romani, care nu beneficiaza de sprijinul unor
    companii-mama puternice, asa cum e cazul retailerilor
    internationali. Monica Hodor, director general interimar si
    director financiar administrativ al Praktiker Romania, cel mai mare
    retailer din bricolaj, e de parere ca la inceputul anului “ne putem
    astepta ca sectorul de bricolaj sa resimta cel mai acut efectele
    reducerii resurselor financiare ale populatiei, comparativ cu
    intreaga perioada de la declansarea crizei”. Si Alexandru Vlad,
    directorul general al retelei Selgros Cash & Carry, spune ca
    “2010 va fi la fel de greu ca 2009, daca nu cumva mai greu”, iar
    cei ce bugeteaza cresteri in industria bunurilor de larg consum
    pentru acest an “sunt un pic prea optimisti”. Potrivit lui
    Manolache, acest an ar putea aduce si inchiderea unor magazine
    operate de retaileri internationali, fara a preciza insa la cine
    face referire.

    Consultantii fiscali – vedetele lui 2010?

    Cererea pentru consultanta fiscala va continua sa creasca si in
    2010, pentru ca managerii sunt foarte atenti la cheltuieli si la
    fluxurile de numerar. Furnizorii de servicii de consultanta fiscala
    mizeaza in principal pe o crestere de rentabilitate a activitatii
    economice: “Alocarea de catre companii a unui buget mai mare pentru
    astfel de servicii este influentata intr-o buna masura de
    rentabilitatea activitatii proprii”, explica Vlad Boeriu, manager
    al departamentului de taxe indirecte al Deloitte. Daca relansarea
    economica mult asteptata se va produce in 2010, atunci se va
    produce si un reviriment al pietei de consultanta, continua
    Boeriu.

    Vor fi sacrificate serviciile “exotice”?

    Emilian Duca, partener in firma BDO, se asteapta ca piata de
    consultanta sa se contracte si in anul 2010, sub presiunea
    reducerii bugetelor alocate de catre clienti. “Primele sase luni
    vor fi cruciale si este de asteptat o crestere a numarului de
    afaceri care vor solicita protectie impotriva creditorilor. Pe
    langa serviciile de restructurare si de consultanta juridica pentru
    litigii comerciale, ma astept sa creasca si serviciile de
    consultanta in managementul trezoreriei si in recuperarea
    creantelor”, spune Duca. El asteapta o revigorare a pietei de
    fuziuni si achizitii in a doua jumatate a lui 2010 si, implicit,
    relansarea serviciilor de consultanta asociate acestor activitati:
    audit, consultanta fiscala, evaluari s.a. “Este insa greu de crezut
    ca asa-numitele servicii “exotice” branding, training, coaching sau
    leadership) isi vor reveni pe termen scurt, desi nu este
    imposibil”, adauga Duca.

  • Vor prelua bancile proiecte imobiliare? Pe ce actiuni sa pariem?

    Se va ajunge pe piata imobiliara la preluari de proiecte de
    catre bancile finantatoare?

    Radu Lucianu, managing director al companiei de consultanta
    imobiliara CBRE Eurisko crede ca este posibil sa vedem in acest an
    proiecte imobiliare preluate de banci, “desi bancile vor face tot
    ce le sta in putinta sa evite acest lucru, deoarece nu doresc sa
    formeze departamente interne care sa administreze aceste imobile.
    Daca o vor face, cel mai sigur vor externaliza aceste servicii”. Si
    Neal Ainscow, investment and valuation surveyor in cadrul King
    Sturge, considera ca e putin probabil sa se ajunga la preluari de
    proiecte de catre bancile finantatoare, deoarece “acestea vor
    prefera mai curand sa restructureze creditele pentru proiectele in
    curs decat sa preia responsabilitatea de a finaliza aceste
    proiecte, mai cu seama ca garantia de a gasi un cumparator final
    este limitata in acest moment”. Pe de alta parte, Cristian
    Ustinescu, directorul departamentului de investitii din cadrul DTZ
    Echinox, considera ca in perioada martie – aprilie vom asista la
    primele astfel de cazuri in piata locala. “Ar contribui
    semnificativ la ajustarea preturilor si la deblocarea
    tranzactiilor.”

    Vom asista la tranzactii imobiliare de tip distressed?

    Vanzarile in pierdere, adesea sub presiunea bancilor
    finantatoare, au fost unul dintre fenomenele asteptate pentru 2009
    pe piata imobiliara locala, dar care nu a avut loc. “La inceputul
    lui 2009 s-a facut eronat confuzia dintre discounted si distressed.
    Daca primul tip inseamna valori scazute ale tranzactiei in sine,
    ceea ce s-a si intamplat anul trecut, cele distressed inseamna ceea
    ce vom vedea in 2010. Adica preluari, vanzari clare in pierdere sau
    mai precis incercari disperate de evitare a falimentului prin
    vanzarea la orice pret”, detaliaza Radu Lucianu, managing director
    al CBRE Eurisko. Pe de alta parte, Radu Boitan, director al
    companiei de consultanta imobiliara King Sturge, considera ca cel
    putin in prima jumatate a anului nu vom vedea “tranzactii fortate”,
    deoarece nu vor fi multe proiecte care sa ajunga in stadiu de
    distressed ca urmare a reticentei bancilor finantatoare de a
    executa proprietatea imobiliara.

  • GALERIE FOTO: Cele mai importante evenimenta petrecute astazi

  • Multe vaccinuri anti A/H1N1 contin un derivat de mercur pentru sterilizare

    Seful Centrului National de Referinta pentru Gripa, Viorel
    Alexandrescu, a explicat, marti, dupa ce in presa au aparut
    informatii referitoare la faptul ca vaccinul contra imbolnavirii cu
    virusul gripal A/H1N1 contine mercur si ca ar pune, astfel, in
    pericol, viata oamenilor, ca derivatul de mercur respectiv este cel
    mai bun prezervant din lume, care mentine sterilizarea
    produsului.

    Potrivit lui Alexandrescu, cantitatile derivatului de mercur,
    care se gasesc in vaccinuri, nu declanseaza reactii alergice,
    toxice sau sistemice.

    Amanunte pe www.mediafax.ro

  • Afaceri cu prizonierii statului

    Atat de vehiculatul parteneriat public-privat, prin care unele
    state au reusit sa iasa mai repede din recesiune si altele, ca
    Romania, inca mai cauta sa-i inteleaga avantajele, se poate aplica
    foarte bine in cazul centrelor de detentie. Cu conditia ca
    legislatia sa permita acest lucru.

    In Romania legea nu permite insa asa ceva si statul cheltuieste
    750 de milioane de lei, atat cat este bugetul Administratiei
    Penitenciarelor, cu detinutii sai; avem peste 26.000 de detinuti si
    cu fiecare dintre ei statul cheltuieste in medie 25 de lei zilnic.
    Asta conduce la costuri de intretinere de 234 de milioane de lei
    anual (peste 50 de milioane de euro).

    In SUA, mai exact in unele state din SUA, statul inchiriaza
    paturile de care are nevoie de la companii private care
    administreaza fie penitenciarele statului, fie propriile centre de
    detentie, si asta la o fractie din sumele pe care le-ar fi consumat
    prin propria administrare. Corrections Corporation of America (CCA)
    e cel mai mare administrator privat de penitenciare de peste Ocean,
    precedat doar de Guvernul SUA si alte trei state; compania detine
    aproape 87.000 de paturi in penitenciarele din SUA si a avut
    venituri de 1,8 miliarde de dolari in 2008 (1.2 mld. dolari dupa
    primele trei trimestre ale lui 2009). CCA controleaza 65 de
    inchisori in 19 state state americane, din care 44 sunt propriile
    penitenciare.

    Intr-un interviu recent din Nashville Business Journal, Damon
    Hininger, CEO-ul companiei, spunea ca CCA se gandeste mereu la
    inovatii si eficientizarea costurilor, intocmai ca orice alta
    afacere. Si tocmai asta pare sa fie principala problema a
    penitenciarelor private, anume ca goana dupa reducerea costurilor
    poate avea repercursiuni atat asupra detinutilor, cat si asupra
    societatii.

    Se vehiculeaza nu doar probleme ca reducerea investitiilor in
    reabilitatrea prizonierilor, de care companiile ca CCA se disculpa
    chiar prin promovarea unor fosti detinuti in structurile
    administrative ale grupului, dar si acuze mai grave, cum ca aceste
    firme fac lobby pe langa autoritati ca pedepsele detinutilor sa nu
    fie reduse si, deci, ca reintegrarea lor in societate sa fie si mai
    mult amanata.

    De inteles ca decizii de business, pentru ca prizonierul
    statului e si clientul lor, astfel de probleme trebuie discutate in
    momentul cand Romania isi va pune sentinta pe o eventuala lege a
    privatizarii penitenciarelor, o lege asteptata deja de oameni de
    afaceri ca Mircea Ionescu, proprietarul hotelului Savoi, dar si
    altii ca el, oamenii care intrevad in afacerile cu penitenciare si
    detinuti o afacere destul de sigura in vremurile acestea tulburi.
    Deocamdata legea se afla la nivel de propunere catre actualul
    guvern.

  • Clasamentul operatorilor mobili care au atras cele mai multe portari de clienti

    “Dupa 14 luni de la data lansarii portabilitatii in Romania
    (octombrie 2008 – n.r.) au fost portate in total 201.104 numere de
    telefonie, 66%, respectiv 132.644 dintre acestea fiind numere de
    telefonie mobila, in timp ce in segmentul telefoniei fixe s-au
    portat 68.460 de numere”, se arata intr-un comunicat al Autoritatii
    Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii
    (ANCOM).

    In domeniul telefoniei mobile, ordinea operatorilor in functie
    de numarul de portari catre propria retea se mentine aceeasi fata
    de raportarea anterioara (21 octombrie 2009), respectiv Cosmote –
    47.283, Vodafone – 44.279, Orange – 38.763, RCS&RDS – 1.699 si
    Telemobil – 620.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Cum au construi polonezii de doua ori mai multe autostrazi

    O parte din autostrazi au fost construite in concesiune, inca
    din anii 1990, iar restul au fost finantate de la Uniunea Europeana
    sau de la bugetul de stat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Topul tarilor UE cu cei mai multi someri

    Tarile cu cei mai multi someri au fost, in 2009, Letonia si
    Spania, in timp ce Olanda si Austria au inregistrat cele mai mici
    rate ale somajului. Desi anul trecut numarul romanilor care au
    ramas fara un loc de munca s-a dublat fata de 2008, Romania se
    claseaza printre tarile cu cele mai mici rate ale somajului.


  • Romtelecom: o oferta pentru un portal e-learning de peste 22 de milioane de lei catre Ministerul Educatiei

    “Obiectivul general al achizitiei este dezvoltarea si stimularea
    sistemului educational special pentru a facilita copiilor cu
    cerinte educative speciale o intelegere mai buna a mediului si a
    societatii in care se dezvolta, cat si pentru a asigura integrarea
    acestora si participarea activa ai responsabila la viata sociala”,
    se arata in anuntul de participare publicat de MECI(Ministerul
    Educatiei Cercetarii si Inovarii) in decembrie 2009.