BusinessMagazin

Blog

  • Se inmultesc banii de pensii in 2010?

    Nu o data, administratorii fondurilor de pensii s-au plans ca
    n-au suficienta sustinere din partea autoritatilor, iar lovitura pe
    care au primit-o anul trecut prin inghetarea contributiei
    participantilor la 2% a reprezentat un motiv in plus de dezamagire.
    Noul guvern le-a adus insa o surpriza mai mult decat placuta, prin
    numirea la conducerea Ministerului Muncii a lui Mihai {eitan, cel
    care a stat in spatele reformei pensiilor si care inca de la
    introducerea celor doi piloni privati ai sistemului a militat
    pentru cresterea contributiilor si introducerea facilitatilor
    fiscale pentru participanti.

    Seitan a fost seful Oficiului pentru Coordonarea Reformei
    Sistemelor de Pensii din Romania, iar in perioada februarie
    2005-mai 2007 a condus Casa Nationala de Pensii si alte Asigurari
    Sociale (CNPAS) si a coordonat echipa care a elaborat proiectul de
    lege privind sistemul unitar de pensii publice. Dupa ce a parasit
    CNPAS, a condus compania FINCOP Broker de Pensii Private.

    Click aici pentru a vedea care sunt fondurile de pensii cu cei
    mai multi participanti.

    In aceste conditii, nu este greu de inteles de ce
    administratorii fondurilor de pensii au sperante mari de la 2010,
    nu doar intr-o oarecare recuperare pe care ar putea sa o aduca
    cresterea la 2,5% a contributiei participantilor la sistemul de
    pensii private obligatorii, ci si in ceea ce priveste majorarea
    contributiei de 3%, asa cum era prevazut in calendarul initial.
    Chiar daca anul trecut a fost luata decizia de inghetare a
    contributiei, administratorii au asteptari indraznete, inclusiv
    pentru urmatorii ani. “Revenirea la calendarul initial de
    contributii in 2010 este imperios necesara, insa ar fi de bun augur
    pentru sistem ca in urmatorii ani autoritatile sa ia in calcul
    chiar si cresterea contributiei la mai mult de 6% din venituri”,
    este de parere Cornelia Coman, directorul general al ING Asigurari
    de Viata si presedintele Consiliului de Administratie al ING Fond
    de Pensii.

  • De ce bate vantul peste proiecte de centrale eoliene de 2 mld. euro

    Ondrej Safar a fost nevoit sa se tina de deadline. Cehul este
    project manager al parcului eolian pe care CEZ il dezvolta la
    Fantanele si Cogealac, unul dintre cele mai mari proiecte eoliene
    din Europa si principala miza a cehilor pentru a avea productie de
    energie in Romania.

    Pentru a putea dezvolta proiectul in liniste, cehii au investit
    in a deveni actionari unici in afacerea CEZ Romania – unde mai erau
    proprietari statul roman si Fondul Proprietatea. Au cumparat
    pachetele de actiuni, iar intre timp au inceput sa aduca turbinele
    GE la Fantanele, pentru a le pune in functiune in 2010. |n prima
    jumatate a anului, la Fantanele ar trebui sa fie instalate si
    functionale 139 de turbine eoliene. A doua parte a proiectului, de
    la Cogealac, va cuprinde 101 turbine si urmeaza a fi pusa in
    functiune in 2011, dupa cum declara oficialii companiei. Proiectul
    CEZ, al carui cost total este de 1,1 miliarde de euro, a fost
    cumparat anul trecut de la un dezvoltator regional (Continental
    Wind Partners, care a cumparat initial proiectul de la un grup
    local, Monssom Alma).


    Proiectul cehilor este cel mai avansat dintre toate zecile de
    proiecte sau intentii anuntate anul trecut de companii, dar mai
    ales de antreprenori locali, care vazusera in energia eoliana un
    inlocuitor al pietei imobiliare, care se aglomerase destul de mult
    si nici nu mai promitea randamente ca in trecut. “Focusul nostru
    din 2009 a fost pe energie eoliana, ca la toata lumea”, spune
    Monica Constantin, avocat specializat pe zona de energie la casa de
    avocatura Schoenherr si Asociatii. Monica Constantin a mai lucrat
    anul acesta si pe un proiect de centrala pe carbune in Albania sau
    pe documentatia pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, proiect
    care se afla insa cam la acelasi stadiu ca la sfarsitul anului
    2008.

    Dar prin mainile lui Markus Piuk, seful Schoenherr si Asociatii,
    si ale echipei sale au trecut aproximativ 80% din proiectele
    eoliene de pe piata (conform propriilor estimari): EDP (Energias de
    Portugal, care a cumparat anul trecut un proiect de 800 MW in
    Dobrogea) si Verbund (cea mai mare companie energetica austriaca,
    care discuta preluarea unui proiect eolian de circa 100 MW in
    Tulcea) fiind cele mai cunoscute, multe altele fiind deocamdata
    confidentiale, iar altele fiind de “domeniul fantasticului”. “Ne-am
    confruntat cu multi oameni, in special italieni, care au cumparat
    de pe piata locala cate un proiect, in cele mai multe cazuri un
    dosar subtire cu cateva studii de vant, fara ca macar sa existe
    ceva prestabilit pentru achizitia terenului respectiv. Astfel, daca
    in 2008 consultantii au lucrat pe proiectele serioase, in 2009 a
    venit randul speculatorilor. Cu toate acestea, au mai venit
    investitori seriosi: Markus Piuk vorbeste despre un investitor
    austriac care vrea sa faca un parc eolian si crede ca investitorii
    italieni (altii decat Enel) vor fi urmatorul val de autorizati
    pentru a construi proiecte eoliene.

  • Mancarea ca viciu

    Ministerul Sanatatii a lansat in dezbatere publica un proiect de
    impozitare a produselor de tip fast-food, patiserie-cofetarie,
    snacks, chips, bauturi racoritoare. Procentul cu care ar putea fi
    impozitate aceste produse nu a fost inca negociat, insa
    reprezentantii ministerului estimeaza ca ar urma sa incaseze anual
    circa 3-4 miliarde de lei (peste 700 de milioane de euro) de pe
    urma acestei taxe.

    O taxa in plus pe astfel de produse ar putea avea insa un efect
    opus, ducand la scaderea incasarilor la bugetul de stat, din doua
    cauze: pe de o parte, scaderea vanzarilor, iar pe de alta parte
    nedeclararea veniturilor si cresterea activitatilor ilicite. “Este
    o taxa nebuna”, declara Dragos Frumosu, presedintele Federatiei din
    Industria Alimentara, care crede ca introducerea acestei taxe ar
    putea determina mutarea operatiunilor unor multinationale in alte
    tari. Argumentul tine de faptul ca in ultimul an multe segmente din
    industria bunurilor de larg consum s-au confruntat cu scaderi ale
    vanzarilor, iar cresterea preturilor, ca urmare a noii taxe, ar
    avea un efect nefast in plus.

    Pe piata bauturilor racoritoare, efectele crizei s-au facut
    simtite; cea mai mare companie din domeniu, Coca-Cola Hellenic
    Bottling Company a inregistrat pentru prima oara de la intrarea in
    Romania (1990) vanzari mai mici decat in anul precedent. Prin
    urmare, o eventuala crestere a preturilor va avea efect la nivelul
    intregului sector, in sensul restructurarilor operationale. Ioan
    Micula, coproprietarul European Food & Drinks, cel mai mare
    grup romanesc din industria alimentara, cu o cifra de afaceri
    cumulata de aproape un miliard de euro in 2008, sustine ca parghia
    pe care o pot folosi companiile pentru reducerea costurilor este sa
    dea si mai multi oameni afara. “Intr-o asemenea perioada, cresterea
    taxelor nu face decat sa creasca somajul”, declara Micula.

    Click aici pentru a vedea care sunt categoriile de produse cu
    cele mai mari vanzari care ar urma sa fie taxate in urma
    initiativei Ministerului Sanatatii.

  • GPS-urile isi cauta drumul printre consumatorii romani

    “Romanul nu stie cat de folositor este un GPS”, crede Laura
    Samson, country director Mio Technology pentru Romania, Ungaria,
    Cehia si Slovacia. Daca intram intr-o benzinarie, spune ea, inca
    vedem harti de vanzare, cu toate ca exista GPS-uri care pot ghida
    soferii mult mai simplu. “Consumatorii inca se orienteaza in mare
    masura dupa harti tiparite. Multi inca se tem de tehnologie, le e
    frica parca sa nu strice ceva, iar pana nu vor disparea hartile din
    benzinarii, nu putem spune ca romanii folosesc GPS-ul”, sustine
    Samson. De ce exemplul cu hartile de hartie? Pentru ca utilizatorii
    privesc GPS-ul strict ca pe o harta si de multe ori pierd din
    vedere si celelalte functii pe care dispozitivul le are, de la
    posibilitatea de gasire a unui anumit magazin pana la aceea de a
    face fotografii. “In Romania, deocamdata, un GPS se foloseste doar
    atunci cand vrei sa ajungi la o adresa anume sau atunci cand te
    duci in concediu”, considera Sergiu Gansca, director de marketing
    al Mio Technology Romania.

    In prezent insa, pe langa simplele puncte de interes recunoscute
    de un GPS, dispozitivele ofera acces la richPOI (rich point of
    interest), o forma imbogatita a punctelor de interes, prin
    intermediul careia se obtin mai multe detalii, precum numarul de
    telefon al unei institutii, programul de lucru, o fotografie si
    alte informatii, cum ar fi, spre exemplu, serviciile pe care le
    ofera o companie. Aceasta noua functie a hartilor GPS a fost
    introdusa si in Romania, in urma cu sase luni, de catre compania
    NaviPro, cu sediul central in Ungaria, prezenta in mai multe tari,
    printre care Statele Unite, Australia, Germania, Italia, Cehia,
    Slovacia si Franta. “Pana acum, in Romania avem o baza de date care
    contine in jur de o mie de firme din toata tara”, declara Istvan
    Kis, asociat si director general al companiei NaviPro Romania. “In
    alte tari, in functie de munca echipei din firma, baza de date
    creste cu aproximativ 500-600 de noi companii pe luna si cu
    siguranta ca si in Romania va fi la fel”, adauga Kis. Pentru a
    deschide biroul din Romania, NaviPro a investit in jur de 15.000 de
    euro. “Investitia va continua insa, pentru ca vom deschide inca
    patru birouri in Constanta, Timisoara, Cluj si Brasov”, a mai spus
    Kis. NaviPro a incheiat parteneriate cu Garmin si cu Nav N Go,
    companie care dezvolta soft pentru 70 de aparate ce au GPS
    incorporat, acoperind astfel 95% din piata.

    Cu toate ca atat producatorii, cat si alte companii, precum
    NaviPro, au investit in rafinarea ofertei de GPS, piata de profil a
    fost afectata de criza, iar vanzarile au scazut cu peste 40% in
    2009, la circa 70.000 de unitati, dupa aprecierile Mio Technology,
    spre deosebire de cifrele inregistrate in 2008. Mio estimeaza insa
    ca piata din Romania ramane cu un potential ridicat de crestere
    pentru anii urmatori, in conditiile in care pana acum s-au cumparat
    aproximativ 300.000 de GPS-uri, in timp ce numarul de autoturisme
    este de aproximativ 4,2 milioane. “In Ungaria, piata este dubla
    fata de Romania, piata din Cehia este de trei ori mai mare si cu
    cat inaintam spre Vest, piata se mareste”, compara Laura Samson,
    care precizeaza ca la noi, rata de penetrare a GPS este in momentul
    de fata mai mica de 5%, in timp ce in vestul Europei este de circa
    30%.

  • Cele mai vandute medicamente din Romania

    Cu noua milioane de unitati vandute in primele zece luni ale
    anului si o valoare totala a vanzarilor, la pretul de achizitie in
    farmacii, de 18 milioane de euro, Nurofen se afla pe primul loc in
    topul celor mai populare si vandute medicamente eliberate fara
    reteta. Ioana Cacovean, presedintele Patronatului Farmacistilor din
    Romania, sustine ca explicatia tine, pe de-o parte, de eficienta
    medicamentului, dar si de promovarea prin publicitate, Nurofen
    beneficiind de sumele cele mai mari investite in promovare (12,2
    milioane de euro in perioada ianuarie – august 2009, potrivit
    Ziarului Financiar).


    Batalia intre primele doua locuri se poarta intre produse care
    se adreseaza aceluiasi tip de afectiuni, insa avand substante
    active diferite. Algocalmin, urmatorul clasat, are zece milioane de
    unitati vandute, insa la o valoare totala la aproape jumatate fata
    de Nurofen. Aspenter, medicament pe baza de aspirina, ocupa locul
    al treilea si, la fel ca Nurofen, a optat pentru mentinerea valorii
    prin cresterea volumului vandut. Pe locul al saselea se situeaza
    Coldrex, produs care pare sa fi pierdut cel mai mult atat ca numar
    de unitati comercializate, inregistrand o scadere de 15%, cat si ca
    valoare, unde a scazut cu 10% comparativ cu aceeasi perioada a
    anului trecut. In schimb, cel mai bine s-au descurcat Aspacardin
    (locul 7) si Essentiale Forte (locul 10), cele doua medicamente
    crescand cu circa 15% ca volum si valoare. Ca si Algocalmin, Olynth
    a mizat pe mentinerea volumului vandut si cresterea valorii.


    In primele zece luni ale anului, conform companiei de cercetare
    a pietei farmaceutice Cegedim, piata medicamentelor disponibile
    fara prescriptie medicala a scazut cu 15,5% in unitati si cu 11,2%
    ca valoare, in euro.

    Ioana Cacovean remarca prezenta in top cinci a trei produse care
    se adreseaza luptei cu durerea, explicand ca societatea este tot
    mai extenuata, dar si mai putin toleranta cu acest tip de
    suferinta. “Este important sa ne tratam durerea, dar daca aceasta
    se repeta este util sa aflam cauza ei si sa nu abuzam de aceste
    calmante”, comenteaza presedintele PFDR. Numai ca in farmacie
    discutia este tot mai comerciala, iar multi romani invata medicina
    de la televizor, din reclame. “Oamenii si-au pierdut obiceiul de a
    merge la medic si s-au obisnuit sa se trateze din mers”, afirma
    Cacovean. Potrivit studiilor Cegedim, tara noastra este la coada
    clasamentului european in ceea ce priveste cheltuielile generale
    pentru medicamente. Cu cheltuieli publice si private pentru
    medicamente de 104 de dolari per capita, Romania este pe penultimul
    loc in UE si pe unul din ultimele locuri in Europa, depasind doar
    Bulgaria, Belarus, Rusia si Ucraina. La capatul opus al
    clasamentului se afla Elvetia, Franta si Belgia, unde cheltuielile
    ajung la valori de opt ori mai mari.

  • 10 filme care trebuie vazute in 2010

    Sa trecem in revista zece din posibilii campioni la box-office
    in 2010, adica acele mize sigure carora studiourile si
    distribuitorii le pregatesc megacampanii de promovare si premiere
    simultane in cel putin 4.000 de cinematografe la nivel mondial.

    1. Luna februarie vine cu Leonardo DiCaprio, Martin Scorsese si
    un loc obscur de pe harta: Shutter Island. Filmul cu acest nume se
    va lansa in afara competitiei la urmatoarea editie a Berlinalei
    (11-21 februarie) si imediat apoi (26 februarie) in Romania. Fanii
    lui Scorsese ar trebui sa astepte cu sufletul la gura acest nou
    proiect al regizorului oscarizat pentru “The Departed”. Drama cu
    subiect supranatural, “Shutter Island” urmareste o investigatie
    plina de surprize a unui detectiv (DiCaprio) intr-un ospiciu situat
    pe insula din titlu. Investigatia ii va cere detectivului abilitati
    mai speciale decat logica si flerul si-i va ameninta poate bunul
    cel mai de pret: sanatatea mintala.


    2. “Iron Man 2” se lanseaza la 30 aprilie si are de indeplinit o
    grea misiune: sa se ridice macar la nivelul primei parti a acestei
    francize Marvel, excelentul film lansat in 2008 si cel mai bun film
    cu supereroi al anului respectiv (dupa “Cavalerul Intunecat”,
    desigur). Jon Favreau revine in spatele camerei, iar Robert Downey
    Jr. in fata ei, insotit de aceasta data de nume mari precum Mickey
    Rourke (in rolul eroului negativ Whiplash), Scarlett Johansson si
    Don Cheadle. Un trailer lansat la sfarsitul anului trecut arata ca
    “Omul de otel” nu si-a pierdut deloc umorul, si cum combinatia de
    umor si efecte speciale scumpe e calea cea mai sigura spre
    buzunarul spectatorului doritor de evadare, “Iron Man 2” s-ar putea
    regasi usor intr-un top al celor mai mari incasari din 2010.

    3. “Printul Persiei: Nisipurile timpului” ar putea face din
    Persia antica exact ce a facut seria “Piratii din Caraibe” din
    regiunea subtropicala din largul Americilor: fundalul uneia dintre
    cele mai profitabile francize ale tuturor timpurilor. Ecranizarea
    unui cunoscut joc video, filmul regizat de Mike Newell si produs de
    Jerry Bruckheimer ni-l arata pe Jake Gyllenhaal in rolul printului
    Dastan, ales sa apere distrugatoarele Nisipuri ale timpului de un
    vizir care le-ar folosi pentru a subjuga lumea intreaga. O
    distributie internationala, peisaje spectaculoase, aventuri cat
    cuprinde si o poveste de amor intre Dastan si misterioasa Tamina
    (Gemma Arterton) transforma “Printul Persiei: Nisipurile timpului”
    intr-un concurent redutabil pentru orice franciza recenta.


  • Dilemele IT-istului: Ne plimbam intre retele? Mai urmeaza falimente in comertul cu electrocasnice si IT?

    “Este de asteptat sa asistam pe parcursul acestui an la o
    redimensionare a pietei telecom, situatia economica fiind esentiala
    pentru modul in care va evolua industria”, este de parere Liliana
    Solomon, directorul executiv al Vodafone Romania. Mai optimist pare
    sa fie Dinu Malacopol, directorul general al Digital Cable Systems
    (DCS), care mizeaza pe o stagnare sau o crestere de cel mult 5%,
    dar efectele diminuarii consumului se vor resimti si in acest an,
    operatorii de telefonie fiind amenintati in continuare de o scadere
    a veniturilor, chiar daca probabil mai mica decat nivelul cumulat
    de 20% inregistrat in 2009. Companiile si-au adaptat serviciile,
    cea mai vizibila schimbare fiind restructurarea portofoliului in
    jurul ofertelor cu cat mai multe minute incluse. “Dar competitia in
    domeniul telecom va continua sa fie la fel de stransa ca si pana
    acum, mai ales ca piata este deja matura”, crede Dorin Odiatiu,
    directorul de marketing al Orange Romania. Cu atat mai mult cu cat
    prioritatea Cosmote pentru acest an este integrarea operationala a
    Zapp si lansarea serviciilor 3G.

    Ne plimbam intre retele?

    Lansata la sfarsitul lui 2008, portabilitatea numerelor de
    telefon, prin care consumatorii au posibilitatea sa schimbe
    furnizorul de servicii de comunicatii fara a schimba numarul de
    telefon, a avut rezultate destul de mici pana acum si, chiar daca
    vor exista cresteri, numerele portate in alte retele nu vor depasi
    cateva sute de mii. In primul an de la lansare, numai aproximativ
    157.000 de utilizatori si-au portat numarul de telefon, adica mai
    putin de 1% dintr-un total de peste 28 de milioane. “Unul dintre
    obiectivele pentru acest an este reducerea tarifului si termenul de
    portare a unui numar de telefon in alta retea”, spune Catalin
    Marinescu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Administrare
    si Reglementare in Comunicatii – strategie care va facilita
    transferul numerelor de telefon dintr-o retea in alta.

  • Dilemele guvernantilor: Ce inseamna modificarea taxelor? Mai suntem Detroit-ul estului?

    Cand isi va reveni economia?

    Economia romaneasca va reveni pe crestere abia in trimestrul al
    treilea din 2010, conform estimarilor analistilor. Inceputul
    cresterii va fi marcat de industrie, crede Dragos Cabat, director
    general al Financial View, cu accent pe sectoarele care au piete de
    export. “Comertul va fi si el printre sectoarele de activitate care
    isi vor reveni probabil in trimestrul al doilea din 2010”, declara
    Cabat. In opinia lui, normalizarea comportamentului consumatorilor
    ar trebui sa fie o consecinta a perioadei de criza; totusi,
    comportamentul de consum depinde mult de factorii externi si este
    volatil. Asadar, cand conditiile de piata se vor imbunatati, este
    de asteptat ca va exploda din nou si consumul. Opinii mai pesimiste
    se regasesc insa in randul producatorilor. Radu Timis, proprietarul
    grupului de firme Cris-Tim, crede ca la nivel general, al
    industriei si al bunurilor de larg consum, va mai dura cel putin un
    an pana cand se vor aseza lucrurile, iar efectele crizei se vor mai
    face simtite chiar si in 2012. Oamenii sunt mai prudenti si, in
    plus, nu vor mai fi la fel de multi bani disponibili. “Iar consumul
    nu va mai ajunge decat peste zece ani la nivelul de la inceputul
    anului trecut, cand lumea va incepe sa uite si va fi dispusa sa mai
    deschida portofelele la fel de larg.”

    Va rascumpara KazMunaiGaz datoria Rompetrol?

    In septembrie 2010 va expira termenul pentru emisiunea de
    obligatiuni emisa in urma cu sapte ani de Rompetrol Rafinare
    Constanta, pentru care statul ar trebui sa incaseze peste o
    jumatate de miliard de euro. Declaratiile lui Dinu Patriciu din
    urma cu doi ani, cand inca mai era CEO al Rompetrol, aratau ca noii
    actionari nu au nicio problema sa rascumpere datoria. Acum, cand
    kazahii sunt actionari unici, declaratiile fostilor actionari nu ar
    mai fi valabile, dar surse din piata spun ca aceasta rascumparare
    ar fi fost negociata in vanzarea actiunilor de catre Dinu Patriciu,
    iar rascumpararea ar putea avea loc in primul semestru din
    2010.

    Mai suntem “Detroitul estului”?

    Inceperea productiei de catre Ford la uzina de la Craiova va
    atrage in acest an noi investitii in domeniul componentelor auto,
    chiar daca pentru moment proiectele sunt inghetate. “Exista
    interes, sunt companii care au cautat terenuri si facilitati, dar
    deocamdata cei cu care am avut contact au inghetat planurile. Au
    prioritati in primul rand in tarile de origine”, potrivit
    primarului municipiului Slatina, Darius Valcov.

  • Piratii si torrentele lor

    In loc de linkuri spre fisiere piratate, Mininova a optat pentru
    gazduirea unui serviciu care ofera spre descarcare materiale audio
    si video cu respectarea legii. “Este un lucru foarte bun faptul ca
    acum Mininova foloseste tehnologia BitTorrent pentru a face legal
    afaceri”, a spus Tim Kuik, director al Stichting Brein. “Nu suntem
    impotriva tehnologiei, ci doar impotriva utilizarii ei pentru
    scopuri ilegale.”

    Nimeni nu supraestimeaza insa importanta evenimentului. Mininova
    a anuntat ca are in vedere sa faca recurs la decizia justitiei, iar
    industria de muzica si film continua sa se lupte cu site-urile
    similare, in special cu marii concurenti ai Mininova, isoHunt si
    The Pirate Bay (TPB). Luna trecuta, Stichting Brein a reusit sa
    determine TPB, care sustine ca are 22 de milioane de utilizatori la
    nivel mondial, sa elimine toate linkurile care duc catre
    materialele unui grup de companii olandeze producatoare de muzica
    si film. Daca nu va aplica aceasta hotarare, TPB risca sa primeasca
    o amenda de noua miliarde de dolari. “Dar verdictul nu este de fapt
    impotriva The Pirate Bay”, a replicat Peter Sunde, fostul purtator
    de cuvant al site-ului. “Procesul este impotriva mea si a celor
    care au fondat site-ul, dar niciunul dintre noi nu mai detine
    controlul TPB”, sustine Sunde. TPB si-a schimbat inca din 2006
    proprietarii, apartinand in prezent companiei Riversella Ltd, cu
    sediul in Seychelles (desi Stichting Brein afirma ca Frederik Neij,
    unul dintre fondatorii TPB, este CEO al Riversella).

    Nu este prima data cand fondatorii TPB se confrunta cu astfel de
    probleme. In luna aprilie a acestui an, Sunde si fondatorii –
    Frederik Neij si Gottfrid Svartholmmen – au fost gasiti vinovati
    pentru incalcarea drepturilor de autor si condamnati la un an de
    inchisoare si la plata de daune in valoare de 4,5 milioane de
    dolari catre un grup de companii media.

    Spre deosebire de Mininova si TPB, avantajul isoHunt este faptul
    ca lucreaza in principal ca un motor de cautare. “Ca motor de
    cautare, noi doar oferim linkuri catre torrente, la fel ca Google”,
    sustine Gary Fung, fondatorul site-ului, adaugand ca, fata de alte
    site-uri de acest gen, pana in prezent nu a avut probleme cu
    legea.

  • Dilemele consumatorului: Inapoi la creditul cu buletinul? Ce vor face bancile cu clientii restructurati? Mai scad preturile apartamentelor?

    Inapoi la creditul de consum?

    Creditul de consum este motorul pe care bazeaza bancherii pentru
    a-si accelera afacerile anul acesta, dupa ce in 2009 intreaga piata
    s-a concentrat pe atragerea de depozite si cosmetizarea
    bilanturilor. Si in cazul firmelor, bancherii prefera tot creditele
    acordate pe termen scurt, pentru capital de lucru. Planurile de
    crestere sunt insa foarte rezervate, bancile mari, precum
    Raiffeisen, avand tinte de o singura cifra, in conditiile in care
    economia da doar semne timide de revenire. Bancile de talie mica,
    cum sunt Garanti Bank sau ProCredit, mizeaza pe cresteri de doua
    cifre atat pe credite, cat si pe depozite, intrucat majorarea
    bilantului este mai facila plecand de la o baza de comparatie
    redusa. Daca in 2007-2008 bancile marsau pe creditele cu garantii
    imobiliare, care datorita sumelor mari le asigurau o eficienta mai
    mare a operatiunilor, acum prefera creditele de consum, unde
    expunerea fata de fiecare client este mai mica. Desigur, nimeni nu
    se mai gandeste la formulele foarte relaxate – credit doar cu
    buletinul – din anii de boom ai pietei. Unele banci, care s-au
    fript o data cu deteriorarea rapida a portofoliului, prefera chiar
    sa ramana in continuare in afara jocului, vanzand pe retail doar
    credite cu garantii imobiliare.

    Se va reintoarce consumul de bere la nivelul anului 2008?

    In 2009 consumul de bere s-a situat la acelasi nivel cu cel
    inregistrat in 2006, adica aproximativ 85 de litri pe cap de
    locuitor, cu 10 litri mai putin decat cantitatea de bere consumata
    de un roman anul trecut.
    “Pentru anul acesta, consumul de bere se va situa la acelasi nivel
    cu cel de anul trecut”, a prognozat Shachar Shaine, presedintele
    URBB, producatorul marcii Tuborg. Pentru a isi majora afacerile,
    companiile din domeniu se vor concentra pe exportarea produselor in
    tarile vecine.
    Cele mai mari provocari pe care anul 2010 le va aduce industriei
    sunt legate de stabilitatea economica si de fluctuatia cursului de
    schimb valutar.