BusinessMagazin

Blog

  • GHID DE PENSII: Start in tonuri de gri

    Randamentele fondurilor de pensii obligatorii romanesti ar putea fi cel putin „promitatoare“, spunea recent directorul de investitii al unuia dintre cei 18 administratori autorizati sa vanda astfel de produse. In opinia sa, prognoza unor castiguri anuale de 7-8% (cifra cel mai adesea vehiculata) ar putea fi chiar putin prea „conservatoare“, investitiile fondurilor de pensii putand sa aduca randamente chiar si mai mari.

    Acest randament va depinde insa de abilitatea cu care fiecare dintre administratori va reusi sa plaseze banii colectati. Din punctul de vedere al structurii de investitii, diferente foarte mari intre fonduri nu sunt – cu exceptia Generali, toate celelalte 17 fonduri opteaza pentru un grad de risc mediu. Chiar si asa, diferente pot exista – in functie de modul cum fiecare dintre administratori va sti sa jongleze cu optiunile pe care i le permite structura tinta a portofoliului, respectiv cadrul general stabilit pentru plasamente prin prospectul de emisiune al fondului.

    Debutul activitatii de investitii pentru fondurile de pensii va avea loc, cel mai probabil, undeva la inceputul primaverii viitoare, atunci cand la administratori vor ajunge si primele contributii. Felul cum, la data respectiva, va arata economia romaneasca va influenta deciziile de investitii ale administratorilor si, implicit, rezultatele ce vor fi obtinute.

    PIATA DE CAPITAL. Desi legislatia romaneasca le permite sa investeasca pana la 50% din active in actiuni, estimarile cele mai optimiste spun ca fondurile de pensii ar putea sa inves-teasca maxim 25-30% din fonduri in actiuni. In rest, administratorii fondurilor de pensii spun ca au alte planuri. Pentru fondurile de pensii, panta descendenta pe care au apucat-o preturile actiunilor la Bursa de Valori de la Bucuresti nu e o veste deloc rea: plasamentele lor sunt pe termen lung si foarte lung, iar acest lucru le permite sa fructifice viitoarele corectii de pret pozitive. Si, cu cat pretul la care cumpara initial actiunile este mai mic, cu atat castigul ulterior va fi mai mare. Iar pana una-alta, semnale de revenire pentru piata de capital inainte de jumatatea anului viitor sunt destul de putine; ba mai mult, contextul economic romanesc (intr-o combinatie nefasta cu criza financiara de pe pietele internationale) nu lasa loc de prea multe previziuni optimiste pentru perioada imediat urmatoare. Cresterea dobanzii de politica monetara (pe care banca centrala a majorat-o in octombrie pentru prima data in ultimele 14 luni) va continua si la anul, cel mai probabil. Pentru piata de capital o dobanda mai mare nu este insa de bun augur, pentru ca multi investitori, in special cei institutionali, vor aloca o mare parte din fonduri depozitelor sau obligatiunilor.

    PIETE EXTERNE. Desi legea nu este restrictiva in privinta plasamentelor pe care fondurile le pot face in strainatate, multe dintre companii au anuntat deja ca se vor concentra pentru inceput doar pe piata romaneasca. Plasamentele pe pietele externe ar putea fi descurajate de evolutia cursului de schimb. Mai precis, daca un administrator de pensii (care strange contributii in lei de la participanti) se decide sa investeasca in strainatate, el va trebuie sa cumpere euro – iar previziunile actuale vad, si pentru inceputul anului viitor, un euro „scump“. Pe masura ce leul isi va reincepe insa tendinta de apreciere (respectiv, moneda europeana va pierde din valoare si se va vinde pe piata interna mai ieftin), profiturile repatriate in timp de catre administratori vor fi mai mici. In sine, volatilitatea accentuata a cursului de schimb implica un risc destul de ridicat.

    INFLATIE. Randamentul real al unei investitii (inclusiv al fondurilor de pensii) este cel care se obtine excluzand inflatia. Ca atare, nivelul inflatiei este unul dintre indicatorii care conteaza pentru cei ce isi plaseaza, de acum, banii si in fondurile de pensii. In ultimul raport asupra inflatiei, prezentat la inceputul lunii noiembrie, banca centrala a majorat cu 0,6% prognoza de inflatie pentru 2008, la 4,3% pe an, fata de rata de 3,7% estimata anterior.

    SCADENTE. Chiar daca, in esenta, plasamentele fondurilor de pensii sunt pe termene lungi si foarte lungi, randamentele mai ridicate pe care le ofera titlurile pe termen scurt vor atrage, probabil, mare parte din investitii. In plus, pentru titlurile de stat, nivelul randamentelor va fi dependent de volumele si calendarul emisiunilor facute de Ministerul de Finante.

    GARANTII. Pentru fondurile de pensii private exista cerinte stricte in raport cu randamentul minim pe care trebuie sa il obtina – randament stabilit prin legislatie si care va fi urmarit de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Reglementarile vizand acest aspect ar trebui sa fie destul de curand adoptate de catre CSSPP.

    Puncte cheie

     

  • Puncte cheie

    PARTICIPANTI. Statisticile de la jumatatea perioadei legale de vanzare – campanie ce se va incheia pe 17 ianuarie 2008 – arata un total de 2,24 milioane de adeziuni exprimate. Zece dintre cele 18 companii autorizate sa vanda pensii private obligatorii au atras peste 98% din total, alti opt administratori impartindu-si mai putin de doua procente.

    PIATA. In sistemul de pensii obligatorii administrate privat sunt obligati sa intre salariatii cu varsta de maxim 35 de ani, pentru cei cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 aderarea fiind optionala. Potrivit estimarilor Comisiei, numarul total al clientilor potentiali pentru administratorii de fonduri este de 4,5 milioane, dar estimarile companiilor sunt ceva mai pesimiste, vorbind despre o piata potentiala de 3-3,5 milioane de contributori.

    LOTERIE. Dupa terminarea celor patru luni de vanzare stabilite de catre CSSPP, respectiv pana in ianuarie 2008, cei care aveau obligatia, dar nu si-au ales un fond vor fi distribuiti prin asa-numita „loterie“, care ii va imparti intre fondurile de pensii private obligatorii existente pe piata, aleatoriu si proportional cu cota de piata detinuta deja de fiecare fond. Angajatii cu varsta de pana la 45 de ani pot adera oricand in urmatorii ani, cu conditia sa nu depaseasca 45 de ani in momentul semnarii.

    INVESTITII. Desi legislatia romaneasca le permite sa investeasca pana la 50% din active in actiuni, estimarile cele mai optimiste spun ca fondurile de pensii ar putea sa investeasca maxim 25-30% din fonduri in actiuni. Titlurile de stat sunt o componenta de baza in planurile de investitii ale administratorilor, chiar daca in Romania nu se emit inca nici la volume si nici la frecvente suficiente. Alaturi de titlurile de stat, plasamentele in depozite implica cel mai redus grad de risc dar, pe masura, si cele mai mici randamente. Alte tipuri de instrumente de investitii permise de lege sunt obligatiunile, municipale sau corporatiste.

    PIETE EXTERNE. Desi legea nu este restrictiva in privinta plasamentelor pe care administratorii le pot face in strainatate, multe dintre companii au anuntat deja ca se vor concentra pentru inceput doar pe piata interna. Volatilitatea accentuata a cursului de schimb implica, pentru fondurile de pensii, un risc destul de ridicat in momentul in care ar vrea sa isi repatrieze profiturile.

    RISCURI. Oricare ar fi gradul de risc al unui fond, investitiile acestuia sunt supuse mai multor tipuri de riscuri, posibil sau imposibil de diminuat sau eliminat. In mod distinct, in prospectul fondurilor pe care le administreaza, companiile sunt obligate sa defineasca aceste categorii de riscuri. Ca principiu, riscurile la care sunt supuse investitiile (aferente, de altfel, oricarui tip de plasament) pot fi legate de piata de capital, de curs valutar, riscuri privind rata dobanzii sau de credit.

  • Berea Azuga merge si spre imobiliare

    Originar din Republica Moldova, Valeri Moraru a decis acum 14 ani sa-si incerce norocul dincoace de Prut. In 1993, dupa ce a obtinut cetatenie romana, a intrat in lumea antreprenorilor din Romania, infiintand compania Rombas Trans International, care avea la vremea respectiva un capital social de 1 milion de dolari.

    Urmatorul pas important l-a facut in 2006, cand a preluat controlul asupra companiei Bere Azuga, ajungand in prezent sa detina 52,36% din capitalul social ca persoana fizica si 20,02% prin compania Rombas Trans International, unde este actionar unic. Bere Azuga nu a fost insa pentru Moraru primul contact cu lumea afacerilor: intreprinza torul are in Republica Moldova o fabrica de sticla, doua unitati de prelucrare a strugurilor si imbuteliere a vinului si un combinat de morarit si nutreturi.

    Anul trecut, afacerile controlate in Moldova de catre Moraru au ajuns la o cifra de afaceri de aproximativ 60 de milioane de euro. Omul de afaceri basarabean are insa de gand sa-si extinda domeniile de activitate in Romania, dincolo de productia bauturilor alcoolice. Doua dintre planurile sale de investitii se refera la sectorul imobiliar si imbutelierea de apa de izvor. Pentru investitiile in domeniul imobiliar, punctul de plecare l-a constituit un teren de 15.000 mp la Azuga, pe care Moraru il avea in proprietate.

    Proiectul vizeaza constructia a 200 de apartamente si a unui hotel cu aproximativ 150 de camere. Lucra- rile vor incepe anul viitor, cu o investitie de 27 de milioane de euro si se vor intinde pe parcursul a patru ani. O alta investitie, de 1,6 milioane de euro, este destinata lansarii unui nou produs: apa plata. Linia de imbuteliere va fi plasata tot in cadrul fabricii de bere din Prahova. „Pentru ca izvoarele folosite pentru productia de bere au un debit mai mare decat avem nevoie, am hotarat ca de anul viitor sa imbuteliem si sa lansam pe piata apa de izvor“, declara Moraru.

    Nici pentru afacerea cu bere planurile nu sunt putine. Principalul obiectiv este relansarea berii Azuga ca marca nationala si extinderea distributiei de la zona Valea Prahovei, „berea cu acest nume fiind mai putin cunoscuta sau chiar inexistenta in alte zone ale tarii“, conform lui Moraru. Pentru a sustine planurile de dezvoltare, investitiile facute de companie pe parcursul ultimului an au ajuns la 3,5 mil. euro, bani directionati in principal intr-un proces de retehnologizare.

    „In ultimii cincisprezece ani nu s-a facut nicio investitie in companie, iar Bere Azuga avea costuri de productie ridicate“, spune Moraru. Banii au fost destinati achizitionarii unei linii de imbuteliere a berii la PET, a unei centrale termice si a unor filtre de bere. Astfel, capacitatea de productie a fabricii a crescut si odata cu ea si sperantele conducerii, care se asteapta pentru 2009 la un rezultat de cinci ori mai mare fata de 2006, cand au fost produsi 124.000 de hectolitri de bere.

    Rezultatele inregistrate de companie in primele noua luni ale anului au fost cu 46% mai mari decat in perioada similara din 2006 ajungand la 7 mil. euro. Conducerea firmei estimeaza ca va incheia 2007 cu vanzari de 10 mil. euro, dubla fata de vanzarile anului trecut. Ritmul de crestere ar fi astfel de cinci ori mai mare decat al pietei (17% in 2006 si 20% anul acesta). Bere Azuga insa nici nu se afla in topul celor mai mari sase producatori, ce detin peste 95% din piata: Heineken (26,5%), InBev (23,4%), Ursus (24,2%), Tuborg (7,6%) si European Food (7,4%) si Bere Mures (5,2%). Pana in 2010 suma totala a investitiilor in Bere Azuga ar urma sa ajunga la 20 mil. euro, bani ce vor veni fie din majorari de capital, fie din credite acordate de diverse banci, dupa spusele lui Moraru. Fondurile vor viza modernizarea fabricii si instalarea unei linii de imbuteliere a berii la doza. Intre proiecte figureaza si exportul, lansat in sistem de test de doua luni, catre Spania si Italia. Pana sa cucereasca pietele externe, Bere Azuga mai are insa mult de lucru in cresterea vanzarilor in magazinele romanesti.

  • Românii ar putea primi înapoi o parte din taxa de primă înmatriculare

    Ministrul economiei şi finanţelor se află la Bruxelles unde va încerca să obţină aprobarea Comisiei pentru menţinerea taxei de primă înmatriculare dar la niveluri mult mai mici. Propunerea trimisă la Bruxelles de Guvernul român prevede reducerea taxei la mai puţin de jumătate din valorile actuale, în unele cazuri chiar la o treime.

    Detalii aici

  • Apple, acuzat de încălcarea unor patente pentru mesageria vocală de pe iPhone

    De asemenea, în proces au fost implicate şi companiile Comcast, Cablevision Systems şi Skype, acuzate de încălcarea aceluiaşi patent pentru mesageria vocală vizuală. Klausner solicită celor trei acuzaţi despăgubiri de 300 de milioane de dolari.

    Detalii aici

  • Cum vinzi pe eBay

    În principiu pe eBay.com se găseşte absolut orice, având în vedere că aici se postează oferte de produse din toată lumea.

    Pentru avea acces în „lumea eBay” trebuie să parcuri câţiva paşi. Mai întâi să-ţi faci un cont, fie că vrei să cumperi ceva sau să vinzi. Acest lucru este destul de uşor de realizat, singurele informaţii din înregistrare care ar putea creea ceva probleme fiind cele legate de adresă. Aceasta deoarece este obligatoriu să ai o adresă din SUA, cu număr de telefon din oraşul pe care l-ai numit ca fiind domiciliul. Variantele de a rezolva această problemă sunt multe, cea mai la îndemână fiind să apelezi la un prieten de peste Ocean. După ce se completează această primă parte cu „datele personale”, îţi alegi un ID pe care-l verifici dacă este viabil sau nu printr-un simplu click.

    Detalii aici

  • Teszari pune gaj 80% din actiunile RCS&RDS pentru creditul intermediat de ING si Citi

    Omul de afaceri Zoltan Teszari, proprietarul operatorului telecom RCS&RDS, a pus ca garantie pentru un imprumut de la un consortiu de 14 banci atat actiunile pe care le detine in nume propriu, cat si pachetul de 78% din RCS&RDS pe care il detine prin compania Cable Communications Systems N.V.

    RCS&RDS, unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata locala telecom, a ratat in urma cu o luna listarea la Londra din cauza conditiilor nefavorabile de pe pietele internationale de capital si a anuntat ca isi va acoperi finantarile necesare printr-un imprumut sindicalizat de 500 mil. euro, aranjat de bancile ING si Citi (Citibank Londra).

    Mai multe detalii, aici

  • Tina R vinde online

    "Comertul online in Romania se dubleaza de la an la an, ceea ce inseamna ca romanii au depasit bariera psihologica, teama de a comanda si plati produse prin internet si incep sa observe ca este mult mai comod si mai rapid sa cumpere din fata calculatorului", motiveaza Ramona Popa de ce Tina R s-a extins virtual. Proiectul, care implica investitii in jur de 50.000 de euro, conform unei declaratii anterioare a Ramonei Popa, a fost realizat in colaborare cu E Invest Marketing Romania, companie specializata in online development si marketing.

    In afara de magazinul de pe www.tinar.ro, reteaua Tina R numara si 13 magazine "offline". Compania, care si-a schimbat anul acesta actionariatul, dupa ce a vandut 49% din actiuni fondului olandez de investitii Middle Europe Opportunity Fund II, administrat de Middle Europe Investment (MEI), spera pentru 2007 la o crestere a veniturilor cu 50%, fata de peste 4 milioane de euro anul trecut.

    Piata totala de comert online ar putea ajunge anul acesta la aproximativ 200 de milioane de euro, in crestere cu aproximativ 400% fata de anul trecut, conform unor estimari anterioare ale lui Marius Ghenea, presedintele FitDistribution, detinatoarea platformei de comert online PCFun. Potrivit estimarilor integratorului de plati online Gecad ePayment, din totalul celor care tranzactioneaza prin ePayment, sub 1% vand confectii online.

    Pe zona de fashion, valoarea medie a unui cos de cumparaturi ajunge la 120 de euro pe comanda, estimeaza Madalin Matica de la DotCommerce – dar cifra are relevanta relativa, pentru ca achizitiile nu se fac neaparat pe Internetul romanesc.

  • Ce importanta mai are CV-ul

    Lectura unui curriculum vitae (CV) reprezinta in general primul contact al angajatorului sau al consultantului de resurse umane cu un candidat, iar de modul cum e redactat depinde mare parte din perceptia ulterioara a companiei in raport cu respectivul candidat. „Importanta redactarii corecte si oneste a unui CV se mentine in timp, indiferent de domeniul de activitate sau de nivelul profesional al candidatului. Un CV este, pana la urma, o modalitate de a vinde un brand personal, indiferent de postul pentru care candidezi“, spune Adina Sandor, senior consultant la Lugera & Makler.

    Totusi, importanta pe care angajatorii sau consultantii de resurse umane o acorda CV-ului s-a modificat in timp destul de mult. Pe de o parte, exista multi angajatori dispus i sa aprecieze CV-urile creative, care ies putin din tipare si din regulile prezentate indeobste pe site-urile cu sfaturi pentru doritorii de angajare. Pe de alta parte, exista un dezacord intre ceea ce trimite un candidat si asteptarile unui angajator in privin- ta CV-ului, considera Luiza Petrica, senior permanent placement consultant la Manpower Romania.
    Mai exact, multi tineri nu acorda importanta calitatii unui CV, corectitudinii informatiilor (nici din punctul de vedere al logicii informatiilor, nici din punct de vedere gramatical), realizarea acestuia fiind tratata cu superficialitate.

    „Pentru ca piata este extrem de dinamica si pe anumite domenii ne confruntam cu deficit, suntem nevoiti, din pacate, sa luam in calcul si CVuri mai slabe. Spun din pacate, pentru ca acest lucru va incuraja superficialitatea in continuare“, afirma Luiza Petrica.
    Manpower Romania primeste in jur de 50-100 de CV-uri pe luna si le ia in calcul pe toate cele care prezinta elemente ce ar putea sa corespunda unui profil de recrutare. „Sunt si CV-uri care contin informatii exagerate pana la aproximativ 40% din total. Am descoperit ca nu sunt puse in evidenta sau nu sunt deloc mentionate informatii foarte utile pentru un consultant. Si in acest sens, rolul nostru este, de fiecare data, de a-i ajuta pe candidati sa se puna in valoare prin intermediul CV-ului“, spune Petrica.

    Cu cat functia vizata intr-o companie este mai inalta, cu atat importanta CV-ului in recrutare scade, dar nu dispare in totalitate. CV-ul devine, in cazul functiilor de top management, un simplu instrument de contact. Panos Manolopoulos, managing partner al firmei de executive search Stanton Chase, spune ca in cazul acestora, informatiile din CV ajuta doar la gasirea unui subiect de conversat ie pentru intalnirea initiala dintre candidat si head-hunter.
    „In niciun caz nu o sa incep sa-l intreb ce scoala sau ce cursuri a absolvit. In cazul acestor pozitii de top, informat iile din CV pot fi baza de discutie, ga- sim cunostinte comune si discutia devine mai relaxata“, spune Manolopoulos. Pe langa functiile inalte, unde valoarea si reputatia candidatului pun in plan secund CV-ul, si in cazul posturilor cu calificare inferioara (de pilda, muncitori necalificati), CV-ul isi pierde importanta in favoarea pro belor practice.

    Posturile pentru care CV-ul conteaza foarte mult sunt toate cele ce implica studii superioare, de la nivelul de intrare la cel de middle management. Informatiile din CV sunt esentiale pentru pozitiile de middle si uneori de top management, intrucat furnizeaza detalii despre experienta candidatilor, precum si despre eventualele atestari necesare ocuparii pozi- tiei manageriale – in cazul contabililor, constituie un avantaj certificarile CECCAR (de la Corpul Expertilor Contabili si al Contabililor Autorizati din Romania).

    Un MBA finalizat sau o atestare ACCA (Association of Chartered Certified Accountants) sunt avantaje pentru o functie manageriala in domeniul financiar. „Din CV putem extrage si informatii referitoare la responsabilitatile candidatilor la locurile de munca anterioare, cat si informatii despre gradul de implicare in luarea deciziilor si calitatile de lider“, spune Adina Sandor.
    Lugera & Makler primeste lunar zeci de CV-uri, fie direct pe site-ul companiei si de pe site-urile partenere, fie de la evenimentele de profil (targuri de cariere, spre exemplu), din recomandari sau in urma aplicarii altor metode de recrutare si selectie. Sandor spune ca sosesc CV-uri ce nu contin informatii suficiente, altele care contin informatii distorsionate sau neconforme cu realitatea.

    Pasii unui proces de selectie se desfasoara insa in etape: pe langa interviuri si discutii de cunoastere, sunt aplicate teste de abilitati si cunostinte profesionale, iar in faza finala pot fi cerute recomandari de la partenerii profesionali anteriori. „A prezenta date neconforme cu realitatea nu este o solutie pentru «mai bine» pe plan profesional“, adauga Sandor. Camelia Slivneanu, manager de resurse umane al producatorului de mezeluri Cris- Tim, spune ca intre 25% si 30% dintre CVurile primite contin informatii exagerate, de cele mai multe ori din cauza tratarii superficiale a responsabilitatilor pe care le presupune postul respectiv.

  • Dezvoltatorul Baneasa se extinde

    Metro, IKEA, Mobexpert, Carrefour, Bricostore sunt cele cinci mari lanturi de retail care au ocupat o buna parte a noului cartier care se profileaza in zona Baneasa. Urmeaza un mall si un show-room auto, care vor completa zona comerciala ce ocupa cam un sfert din cele 220 de hectare ale proiectului Baneasa. Michael Lloyd, artizanul proiectului, actualmente managing partner al Baneasa Investments, vrea sa replice modelul si in alte mari orase.

    Grupul de firme din jurul Baneasa Investments are in proiect cateva parcuri de retail, similare celui din Baneasa, dar fara partea de birouri si constructii rezidentiale. Practic, parcurile comerciale vor urma extinderea in teritoriu a retailerului suedez IKEA, in conditile in care Moaro Trading, firma care detine franciza pentru Romania a retailerului de mobila, este controlata de acelasi grup de investitori. „Oriunde merge IKEA, noi vom construi in jurul magazinului. IKEA este un magnet pentru cumparatori“, explica Lloyd pentru BUSINESS Magazin.

    Pana acum, rezultatele obtinute de primul IKEA deschis in Romania, in martie, sunt excelente, magazinul inregistrand in primele sase luni de operare vanzari de cat estimau oficialii pentru intreg anul – 40 de milioane de euro. Dezvoltarea celor 6-7 proiecte de retail din marile orase va incepe de anul viitor, sustine Michael Lloyd. „Inca lucram la proiecte, nu le-am definitivat“, spune el, adaugand ca finalizarea acestora ar putea avea loc in prima parte a anului viitor.

    „Pentru Baneasa am lucrat un an si jumatate la masterplan. De data asta nu ar trebui sa dureze la fel de mult, dar abia peste sase luni cred ca vom avea ceva despre care chiar sa discutam.“ Pana atunci nu vrea sa dea prea multe detalii, pentru ca, „din experienta mea, este foarte dificil sa construiesti ceva mare, dar e foarte usor sa-l darami“. Planurile initiale vizau deschiderea unui al doilea magazin IKEA pana la finele anului viitor, dar Lloyd nu este sigur ca acest lucru se va materializa.
    „Dureaza mai mult decat speram. Dar, daca nu il deschidem anul viitor, cu siguranta va fi foate curand dupa aceea, la inceputul lui 2009“. Pentru ca, spune Lloyd, nu este vorba doar de o activitate de real estate si de constructie a spatiului, ci si de training al oamenilor si de gasirea catorva sute de angajati pentru fiecare magazin.

    Reprezentantul Baneasa nu a precizat care sunt orasele in care grupul vrea sa dezvolte aceste parcuri, explicand totusi ca tinteste orase cu peste 300.000 de locuitori. „Vrem sa mergem unde sunt banii si unde sunt clientii, adica, in general, in orasele mari.“ Pentru fiecare parc de retail, investitia necesara ar fi cam de 300 de milioane de euro, estimeaza Lloyd. Fiind vorba de 6-7 proiecte, investitiile grupului vor depasi doua miliarde de euro. Planurile ar viza deschiderea cate unui nou magazin in fiecare an. In acelasi timp, Lloyd se concentreaza si pe constructia de imobile de birouri in Bucuresti.

    In aceasta perioada se finalizeaza primele doua imobile din parcul de afaceri din zona Baneasa – care ofera 26.000 de metri patrati. „Vrem sa mai deschidem inca 50.000 mp cat de repede posibil.“ In plus, construct ia mall-ului Baneasa Shopping City, o investitie de 150 milioane de euro, a intrat in ultima faza. Centrul comercial de 85.000 de metri patrati este inchiriat in totalitate, iar chiriasii au inceput sa-si amenajeze spatiile. De asemenea, de anul viitor va incepe constructia unei noi faze rezidentiale, cu alte 600 de apartamente, care se vor adauga celor 227 din prima faza.

    In total, proiectul Baneasa, a carui finalizare este preconizata pentru 2014, va „inghiti“ circa 1,8 miliarde de euro, cu 50% mai mult decat estimau oficialii companiei la lansarea proiectului (1,2 miliarde de euro). Investitia a fost suplimentata ca urmare a extinderii unor sectiuni ale planului, dar si pe fondul cresterii accelerate din ultimii doi ani a costurilor de constructie. In acelasi timp, activitatea dezvoltatorului imobiliar trece de cele peste 220 de hectare ale proiectului Baneasa, firmele grupului fiind implicate in mai multe investitii imobiliare.

    De altfel, chiar Michael Lloyd spune ca, in prezent, grupul detine aproximativ 20 de loturi de teren pentru dezvoltare, cu o suprafata totala de 300-350 de hectare. Pe unele dintre acestea se vor construi parcurile comerciale mentionate deja, pe altele sar putea sa nu se construiasca nimic.
    Recent, Ali Ergun Ergen, administratorul Baneasa Developments (compania care se ocupa de administrarea mall-ului din Baneasa), a anuntat ca firma va construi un mall de circa 50.000 mp in centrul Bucurestiului. El nu a precizat unde anume va fi amplasat acesta, dar a mentionat ca terenul a fost deja achizitionat.

    In plus, Baneasa Investments este implicat intr-un consortiu (alaturi de Comnord, Practic SA si Procema) in proiectul de constructie a unui mall pe actualul amplasament al pietei Obor. Un plan controversat ca, de fapt, mai multe investitii ale grupului de investitori.
    Proiectul Baneasa, de exemplu, a fost extrem de criticat mult timp dupa ce a fost anuntat. La fel si incercarea de a dezvolta un complex multifunctional in locul Strandului Tineretului. Lloyd spune ca incearca deja de cinci ani sa obtina autorizatiile de constructie, explicand ca planul depus include o imbunatatire a actualelor facilitati sportive. Dar, cum spune si Lloyd, „toate marile proiecte vor avea atasate si scandaluri“. El nuanteaza totusi afirmatia: „este normal ca dezvoltarile de mari dimensiuni sa fie discutate, sa fie o interactiune cu publicul, pentru ca o constructie imobiliara afecteaza multi oameni“.