BusinessMagazin

Blog

  • Donald Trump, acuzat în SUA de fraudarea studenţilor institutului său. Procurorii cer despăgubiri de 40 milioane de dolari

     Procurorul general al statului New York, Eric Schneiderman, susţine că Trump s-a folosit de statutul de vedetă pentru a atrage studenţi la şcoala sa de investiţii, Trump Entrepreneur Initiative, cu promisiunea că miliardarul ar fi implicat în elaborarea programei şcolare şi în recrutarea instructorilor, potrivit CNN.

    “Monetizând statutul de vedetă, Trump a apărut în mai multe spoturi publicitare, cu promisiuni false, pentru a convinge oamenii să plătească zeci de mii de dolari pe care nu îi aveau pentru cursuri pe care nu le-au mai primit”, a declarat Schneiderman într-un comunicat preluat de CNN.

    Procurorul solicită 40 milioane de dolari de la Trump, banii reprezentând amenzi şi sumele necesare pentru despăgubirea persoanelor înscrise la cursurile promovate de miliardar.

    Trump a reacţionat pe Twitter, calificându-l pe Schneider drept “categorie uşoară”. El susţine că 98% dintre studenţii care au urmat cursurile au fost mulţumiţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR: Ponderea plăţilor cu cardurile în totalul tranzacţiilor a crescut de trei ori în şase ani

     “Cei mai activi clienţi din punct de vedere al numărului de tranzacţii non-cash sunt în Bucureşti şi Judeţul Ilfov, urmaţi de cei din judeţele Timiş şi Braşov, rezultă dintr-un studiu al BCR efectuat pe segmente interne de clienţi. Pe ultimele locuri în acest clasament se situează: Bistriţa, Neamţ şi Călăraşi”, se arată într-un comunicat al Băncii Comerciale Române.

    Clienţii utilizează plaţile la POS, prin internet banking, debit direct, ordine de plată prestabilite în baza unui contract, precum şi plăţile la bancomate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa obligaţiunilor emise de companii s-a înjumătăţit în august, la minimul ultimilor 5 ani

     Companiile cu rating de credit recomandat investiţiilor pe termen lung (“investment grade”) au atras de la începutul lunii august numai 61 miliarde de dolari prin emisiuni de obligaţiuni, cel mai scăzut nivel din 2008, faţă de peste 121 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit FT.

    Declinul este o consecinţă a semnalelor transmise de Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) privind reducerea programului de relaxare cantitativă începând din luna septembrie. Programul presupune preluarea de obligaţiuni din piaţă de către banca centrală în cuantum de 85 miliarde de dolari pe lună.

    Preşedintele băncii centrale a SUA, Ben Bernanke, a anunţat încă din luna mai primele detalii legate de reducerea programului. De atunci, randamentul titlurilor de Trezorerie SUA cu maturitatea la 10 ani a crescut la peste 2,9%, faţă de 1,61% la începutul lunii mai, potrivit Financial Times (FT).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta i-a transmis lui Băsescu propunerea de numire a Ramonei Mănescu ca ministru al Transporturilor

     Ponta a declarat duminică agenţiei MEDIAFAX că este de acord cu numirea Ramonei Mănescu pentru postul de ministru al Transporturilor şi va trimite Preşedinţiei o propunere în acest sens.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Costul nevăzut al dezamăgirii angajaţilor: patru din zece ar pleca oricând din companie

    Dacă în trecut se zicea că banii nu sunt chiar atât de importanţi pentru retenţia angajaţilor, anii de criză au adus din nou pe podium salariul în topul factorilor care ajută la creşterea aşa-numitului „engagement” din organizaţii. Astfel, potrivit unui studiu realizat de brokerul de asigurări Aon Hewitt, pachetul salarial a urcat pe locul 3 în 2012 (faţă de locul 6 în 2011) în clasamentul celor mai importanţi factori care stimulează creşterea implicării angajaţilor. Oportunităţile de carieră şi reputaţia companiei ocupă primele două poziţii în acest top.

    „Recesiunea economică din ultimii ani a indus efecte directe nefavorabile şi asupra angajaţilor. Practicile devenite comune în contextul crizei – îngheţarea salariilor, reducerea beneficiilor, restructurările urmate de concedieri masive – sunt măsuri ce rezidă încă în mintea angajaţilor. Creşterea şi menţinerea la cote ridicate a ratei şomajului, în special în rândul tinerilor, aduc personalului un plus de stres şi de incertitudine, reducând nivelul său de implicare şi îngreunând procesul de dezvoltare a unui ataşament consistent faţă de compania angajatoare„, este de părere Marius Iancu, corporate clients director al subsidiarei locale a Aon Hewitt.

    Cuvântul „engagement„”nu are o traducere exactă în limba română, astfel că autorii studiului definesc acest concept drept o stare de implicare emoţională şi intelectuală a angajatului faţă de companie, care are ca rezultat final o creştere a performanţei angajatului.

    Deşi patru dintre zece angajaţi intervievaţi la nivel mondial sunt de-a dreptul demotivaţi la serviciu, studiul Aon Hewitt arată totuşi că nivelul de engagement al angajaţilor este în creştere cu 2% faţă de anul 2011. De altfel, 60% dintre angajaţi erau „engaged” şi în 2009, atunci când criza încă nu se resimţea în majoritatea organizaţiilor. Au luat angajatorii măsuri de creştere a nivelului de implicare a angajaţilor în companiii sau această creştere este o consecinţă a reticenţei angajaţilor de a face schimbări drastice în perioade economice incerte?

    „Fără îndoială, condiţiile socio-economice din ultimii ani au generat mai multă prudenţă atât în rândul angajatorilor, cât şi în cel al angajaţilor. Constrângerile de ordin financiar cu care se confruntă companiile româneşti (concretizate inclusiv prin reducerea volumului de recrutări) au generat, pentru angajaţi, reducerea semnificativă a oportunităţilor pe piaţa muncii. Din acest motiv, într-adevăr, se poate afirma că ultimii ani s-au caracterizat printr-o stabilitate mai mare a angajaţilor la actualele locuri de muncă„, explică Nicoleta Dumitru, manager al diviziei Servicii de Consultanţă în Resurse Umane din cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România.

    De altfel, rezultatele studiului Saratoga realizat de PwC (care analizează indicatori de eficienţă a capitalului uman) arată că fluctuaţia de personal generată de plecările voluntare ale angajaţilor (prin demisii) este de 10,9% pentru anul 2012. Acelaşi studiu derulat de PwC în anul 2008 relevă o rată a demisiilor mult mai ridicată, de 18,3%.

    „Cu toate acestea, faptul că angajaţii preferă să rămână în companiile pentru care lucrează nu înseamnă neapărat că aceştia sunt mai implicaţi sau mai loiali. Pe lângă măsurile concrete pe care companiile le pot lua în această direcţie, psihologic vorbind, angajamentul are şi o puternică dimensiune intrinsecă. Fără îndoială, factorii externi pot susţine angajamentul, însă nu atunci când aceştia sunt de natură coercitivă, limitativă”, a mai spus Nicoleta Dumitru de la PwC.

  • Recolta care ne încurcă

    Povestea mea, lipsită de tablou săptămâna aceasta, începe pe blogul lui Bill Gates, care publica la începutul lunii iulie lista cărţilor sale de vacanţă. Pentru interesaţi – bănuiesc că sunt – iată-le: “The World Until Yesterday: What Can We Learn from Traditional Societies?” de Jared Diamond; “The Box: How the Shipping Container Made the World Smaller and the World Economy Bigger”, de Marc Levinson, “However Long the Night: Molly Melching’s Journey to Help Millions of African Women and Girls”, de Aimee Molloy; “How Children Succeed: Grit, Curiosity, and the Hidden Power of Character” de Paul Tough, “Japan’s Dietary Transition and Its Impacts (Food, Health, and the Environment)”, de Vaclav Smil şi Kazuhiko Kobayashi; “Made in the USA: The Rise and Retreat of American Manufacturing” de Vaclav Smil; “Whistling Vivaldi: How Stereotypes Affect Us and What We Can Do (Issues of Our Time)” de Claude Steele; “Patriot and Assassin” de Robert Cook. În listă veţi remarca apariţia lui Vaclav Smil în lista de autori, de două ori.

    Cei de la publicaţia Quartz s-au întrebat cine este necunoscutul Vaclav Smil, care îl pasionează atâta pe Gates, şi au scris despre el; este un profesor universitar canadian pasionat de o sumedenie de probleme şi tendinţe la nivel global, şi mai ales de relaţia dintre om şi natură. Iar în recenzia pe care Gates o face cărţii lui Smil “Harvesting the Biosphere” am descoperit unul dintre puţinele grafice “uau” pe care le-am văzut în ultima vreme. O sa vi-l povestesc: este vorba despre evoluţia cantităţii de biomasă produsă pe planetă în ultimii 2000 de ani şi a procentului destinat omenirii – lemn, cereale, vegetale pentru creşterea animalelor sau pentru materii prime. În urmă cu 2.000 de ani, biosfera producea 200 de gigatone de masă, şi omenirea, 200 de milioane de suflete, se mulţumea cu 0,2% din cantitate. În anul 1000 productivitatea biosferei scădea la 180 de gigatone, iar recolta omenirii, 300 de milioane de persoane, creştea la 0,5%. În 1900 biosfera producea doar 130 de gigatone de masă, iar omenirea (1,6 miliarde de doameni) recolta

    4 procente. În 2013 producţia biomasei este la jumătate din ce era în urmă cu 2000 de ani, cele 7 miliarde de oameni folosind deja 17% din cele 110 gigatone. Dacă sunteţi o persoană întreagă la minţile capului, numerele astea ar trebui să vă îngrijoreze: este vorba despre ce şi cum consumăm şi cu ce costuri pentru noi, pentru copiii noştri şi pentru nepoţii noştri.

    Trec acum la recolta acestui an, socotită a fi record şi la noi, şi aiurea: FAO estimează că producţia mondială de cereale ar urma să crească cu 7,2% în 2013/2014, comparativ cu anul anterior, până la nivelul record de 2,479 de miliarde tone, în timp ce producţia mondială de grâu se va ridica la 704 milioane tone, în creştere cu 6,8% comparativ cu anul trecut şi totodată cel mai ridicat nivel din istorie. La noi e la fel, nu insist.

    Dar, dacă trecem de tonul victorios, putem privi graficul alăturat, care arată evoluţia producţiei de cereale pe cap de locuitor şi prognozele pentru următoarea perioadă. Este luat dintr-un studiu al University of California şi vă poate oferi un motiv bun să exclamaţi “uau”. Şi să vă gândiţi din nou la ce şi cum consumăm şi cu ce costuri pentru noi, pentru copiii noştri şi pentru nepoţii noştri.

    Să ne întoarcem la pirandele politicii. Agricultura românească a fost, ani şi ani de zile, o vacă de muls şi un sprijin pentru PIB-ul neaoş. Mă gândesc că strategia naţională pentru agricultură, pe care preşedintele o supune în prezent dezbaterii publice, ar trebui să înceapă cu cifrele de care pomenesc mai sus, ca să aşezăm lucrurile într-un context mai clar, mai puternic. Ca să vedem cât şi cum cântăresc cele peste un milion de hectare de teren rămase pârloagă în fiecare an al ultimului deceniu şi care înseamnă pierderi de peste un miliard de euro pe an în producţie agricolă. Despre cât de necesară ar fi o instituţie de stat care să controleze piaţa şi preţurile, pentru că, în condiţiile unei recolte mondiale bune, cerealele româneşti nu mai valorează aşa mult, iar producătorii sunt lipsiţi de mijloace de a influenţa piaţa, aşa cum este puternicul FranceAgriMer, o entitate de stat care îşi trage rădăcinile din organizaţii de supraveghere şi susţinere a pieţei cerealelor înfiinţate încă din 1936.

    O recoltă mare înseamnă o grămadă de bătaie de cap, maşini pe câmp, transport, oameni, depozitare şi păstrare, negocieri. Aşa că, decât o recoltă mare, mai bine un import sănătos, cu marje triple, nu? Iar din când în când ne săltăm poalele costumelor scumpe, să pară că facem ceva.

     

  • Ghid de ţinută şi conduită în afaceri. Cum se îmbracă cei care mişcă economia României

    Mişu Negriţoiu era la liceu când a avut nevoie de o uniformă şi de prima lui pereche de pantofi. „Am vândut ţuică şi mi-am cumpărat haine, altă posibilitate nu aveam„, îşi aminteşte preşedintele ING şi al patrulea în topul celor mai admiraţi CEO din România, conform catalogului BUSINESS Magazin. „De la acele haine şi până la costumele Canali, Cornegliani sau Tom Ford pe care le port acum, a trecut mult.” De când este bancher, Mişu Negriţoiu poartă costum şi cravată şi conduce maşini Mercedes „cât mai elegante”, dar alese după câteva criterii exacte: „Culori închise. Transmit eleganţă, sobrietate, siguranţă. {i nu modelul cel mai scump (clasa S), ci unul mediu (E), care transmite moderaţie.” Evită lucrurile foarte scumpe, ţinând cont de faptul că băncile sunt în centrul atenţiei publice pentru că fac bani uşor şi au dobânzi mari.

    Trecând peste aspectul exterior, la construirea imaginii se adaugă preocuparea pentru o comunicare succintă şi clară, politeţea, limbajul, gesturile şi încrederea pe care o inspiră, dar şi un stil de viaţă adaptat la cerinţele instituţiei şi comunităţii bancare. Trecerea dinspre mediul politic spre cel de business a fost marcată de o schimbare a întregului stil de viaţă: „Am început să joc golf, să fiu mai atent la etichetă, să frecventez alte cercuri”.

    Mişu Negriţoiu spune că preocuparea pentru imagine este mai veche decât cariera bancară şi datează din perioada anilor petrecuţi în viaţa publică. Odată cu schimbarea domeniului de activitate, a intervenit şi necesitatea unei repoziţionări din punctul de vedere al imaginii: de la îmbrăcăminte până la obiceiuri, pasiuni şi preocupări. Bancherul a tradus această repoziţionare prin întrunirea unor valori precum profesionalismul, credibilitatea, decenţa, corectitudinea şi eleganţa, importante atât pentru public, consumatori, clienţi, parteneri, cât şi pentru autorităţi. Un alt aspect important este rolul de model pe care îl atribuie liderilor din mediul de afaceri: „Tinerii vor să fie ca ei, dar nu pentru că au bani, ci pentru că au valoare, iar imaginea este percepţia că aceste valori sunt întrunite„. Pentru atingerea acestor repere, a lucrat cu consilieri de imagine, pe a căror indicaţie a mers şi în urmă cu trei ani, la evenimentul Meet the CEO al BUSINESS Magazin, când a spus că nu şi-a ales singur cravata, ci i-a lăsat pe cei care se pricep mai bine.

    Din garderoba unui bărbat nu ar trebui să lipsească un costum bleumarin şi unul gri. Clienţii din mediul de business obişnuiesc să îşi facă, potrivit reprezentanţilor pieţei, câte două-trei costume pe an, dar există şi clienţi care aleg să îşi facă patru costume în fiecare sezon. Preţul pentru un costum făcut la comandă porneşte de la 1.600 de lei.

     

  • O femeie a depozitat la o bancă 50.000 de monede. Angajaţii băncii au stat să le numere o zi întreagă

    O femeie a depozitat la o bancă trei saci cu monezi care au fost număraţi de către 18 angajaţi timp de o zi întreagă, scrie Business Insider.

    Angajaţii unei bănci din China au numărat timp de opt ore 5.000 de yuani datorită unui bărbat care a plătit o parte dintr-o amendă pentru agresiune fizică în monede de câte 0,1 yuani.

    Banii au fost plătiţi în contul unei femei care fusese agresată împreună cu soţul ei de către proprietarul unui restaurant. Femeia a suferit o contuzie cerebrală iar soţul ei a plecat din local cu trei coaste rupte.

    Instanţa de judecată i-a acordat femeii dreptate şi l-a condamnat pe agresor să-i plătească o despăgubire în valoare de 68.000 yuani (8.300 de euro). Proprietarul restaurantului a plătit o parte din sumă, 10.000 de yuani (1.200 de euro), în monede de câte 0,1 yuani.

    Femeia a depozitat la bancă jumătate din mărunţiş, care a fost contabilizat de către 18 angajaţi timp de aproape o zi întreagă.
     

  • Daniel Constantin: reducerea TVA la pâine va genera şi o scădere a preţului la produsele de panificaţie

    Constantin despre reducerea TVA la pâine: Va exista o scădere a preţului generată de măsură

    Daniel Constantin a spus, vineri, la Alba Iulia, într-o conferinţă de presă, că în momentul în care Guvernul a introdus reducerea TVA la pâine, a avut în vedere crearea unui mediu concurenţial corect în domeniul panificaţiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “În momentul în care am introdus şi am militat pentru această măsură de reducere a TVA la pâine, pe tot lanţul de producţie, – pentru că nu vorbim numai de pâine, vorbim şi de făină, şi de cereale, unde chiar dacă va exista taxarea inversă, decontul se va face pe un TVA de 9% şi nu pe TVA de 24% – în momentul acela am avut în vedere, în primul rând, crearea unui mediu concurenţial corect”, a spus Constantin.

    Potrivit ministrului Agriculturii, există unităţi de panificaţie care îşi plătesc taxele şi impozitele în mod corect, care au foarte mulţi angajaţi şi care, din cauza competiţiei neloiale, nu reuşesc să îşi acopere costurile de producţie, fiind la limita insolvenţei sau a falimentului.

    “În acel moment, când am propus această măsură, am vizat exact crearea acestui cadru concurenţial, salvarea acestor unităţi, salvarea locurilor de muncă. Sigur că ne interesează foarte mult ca odată cu scăderea TVA să avem venituri, aceleaşi venituri, dacă nu chiar mai mari la bugetul de stat”, a afirmat Constantin.

    El a adăugat că, în acelaşi timp, s-a avut în vedere şi scăderea preţului pâinii, generată de această măsură.

    “Acestea sunt efectele pe care le-am urmărit. Scăderea preţului la pâine este un efect pe care-l urmărim şi pe mine m-a bucurat faptul că asociaţia marilor retaileri s-a angajat să scadă preţul la pâine în conformitate cu diferenţa de la 24% la 9%. Eu cred că va exista o scădere a preţului generată de acest lucru. Nu vorbesc de preţul grâului, dacă acesta va avea un efect în costul final, acestea sunt lucruri care ţin de piaţă. Pe mine mă interesează zona de fiscalizare, fiscalitate, unde cred că va exista această reducere de preţ”, a conchis Constantin.

    Guvernul a avizat, la sfârşitul lunii iulie, reducerea taxei pe valoarea adăugată la pâine la 9%, de la 1 septembrie, impactul negativ al măsurii urmând să fie compensat prin creşterea tot din septembrie a accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunuri de lux.

    Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) estima că reducerea TVA va creşte producţia de făină şi pâine fiscalizată cu circa 1,4 milioane tone, la 2,8 milioane tone, va creşte numărul angajaţilor legali cu circa 8.500 persoane, iar preţul pâinii la raft va scădea.

    Şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, susţinea că autorităţile române vor evalua impactul reducerii TVA la pâine la 9% pentru a vedea dacă a scăzut evaziunea fiscală şi, în funcţie de rezultat, măsura s-ar putea menţine sau se va reveni la TVA de 24%.

  • Cine ar putea fi noul ministrul al transporturilor: Ramona Mănescu, soţia primarului sectorului 6 şi europarlamentar PNL

    Ramona Mănescu, ultimul nume vehiculat pentru ocuparea funcţiei de ministru al transporturilor, considerată de premierul Victor Ponta drept o variantă mai bună decât alte propuneri, este unul dintre cei mai vechi membri PNL, alăturându-se acestui partid încă din 1990. Are 40 de ani, este născută în Constanţa şi în prezent ocupă poziţia de europarlamentar din partea PNL.

    Ramona Mănescu este licenţiată în ştiinţe juridice la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti şi a urmat mai multe studii postuniversitare la Institutul Diplomatic Român, Academia Naţională de Informaţii sau Colegiul Superior de Securitate Naţională.

    Ea este soţia lui Rareş Mănescu, primarul sectorului 6 din Bucureşti şi vicepreşedinte al PNL.

    Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a fost întrebat, duminică, înainte de reuninea Biroului Politic Naţional, dacă sunt şanse ca europarlamentarul Ramona Mănescu să se afle pe lista cu propuneri pentru preluarea ministerului transporturilor, el răspunzând: “Sunt şanse, sunt şanse”, potrivit Mediafax.

    Dacă va fi nominalizată şi acceptată pentru poziţia de ministru al transporturilor, Ramona Mănescu va fi a doua femeie după Revoluţie, după Anca Boagiu, care se află la cârma Transporturilor.