BusinessMagazin

Blog

  • COD GALBEN de ninsori şi viscol în 19 judeţe. Harta zonelor vizate

    Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, de vineri, ora 06.00, până sâmbătă, la ora 14.00, în zona de munte va ninge şi se va depune strat nou de zăpadă, în prima parte a zilei în Munţii Apuseni şi în Carpaţii Orientali, apoi şi în celelalte masive.

    Vântul va avea intensificări, cu rafale de peste 70 de kilometri pe oră şi pe crestele înalte de peste 100 de kilometri pe oră, viscolind zăpada.

    Avertizarea cod galben de ninsori şi viscol a fost emisă pentru judeţele: Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Gorj, Caraş-Severin, Hunedoara, Alba, Cluj, Bihor şi Sălaj.

    ANM a precizat că intensificări ale vântului vor fi şi în zonele mai joase de relief din regiunile intracarpatice, dar la cote mai reduse (55 – 60 de kilometri pe oră), iar ninsorile, slabe cantitativ, se vor semnala pe arii restrânse.

     

  • Rata creditelor neperformante a crescut în octombrie cu 0,1 puncte, la 21,7%

    “Neperformanţa în sistem a explodat, la septembrie era de 21,6%. Creşterea la nivelul lunii octombrie este foarte mică, de 0,1 puncte, neperformanţa a fost de 21,7%. Cred că va continua să crească şi anul viitor într-un ritm ca cel înregistrat în octombrie anul acesta”, a afirmat Cinteză la un forum bancar.

    El a menţionat că, personal, nu este atât de speriat de nivelul neperformantelor întrucât în analiza acestora banca centrală a luat în calcul şi alt indicator, respectiv cât din pierdere a fost asumată de către bănci, adică 64%.

    “În condiţiile în care băncile au acceptat să provizioneze 64% din neperformante, diferenţa de 36% are în spate un colateral care va aduce ceva recuperare din nenorocire, dar nu integral. Un al treilea indicator, solvabilitatea, arată că băncile pot suporta şi diferenţa pe care băncile nu o realizează din provizioanele deja existente şi recuperarea colaterală. Problema se pune cât va mai creşte această neperformanţă?”, a precizat Cinteză.

    El a explicat că banca centrală a efectuat recent verificări în sistemul bancar întrucât existau suspiciuni că băncile rambursau prea repede resursele atrase de la băncile-mamă, suspiciuni care s-au adeverit.

    “În septembrie aveam o scădere a surselor de cinci miliarde (de euro – n.r.), din care patru miliarde erau din creşterea sursei interne şi un miliard era trecerea de la RAS la IFRS”, a spus directorul BNR.

    Cinteză a arătat că va mai exista un şoc în lunile noiembrie şi decembrie, dat de verificările băncii centrale, care doreşte ca 1 ianuarie 2014 “să găsească băncile cât mai aproape de starea reală”.

    “Per total, cred că 2014 va fi cel mai rău an din tot ce a fost până acum”, a concluzionat Cinteză, după ce reglementările se vor înăspri, iar băncile vor fi supuse unor teste de stres şi unei analize a activelor.

  • Cea mai frumoasă pârtie de schi din Apuseni (GALERIE FOTO)

    Preţul pentru o urcare turiştii folosind instalaţia de teleschi este de cinci lei, iar pentru 12 urcări tariful ajunge la 50 de lei. Administratorii pârtiei susţin că preţurile au rămas la acelaşi nivel în ultimii ani.

    GALERIE FOTO – Cum arată pârtia de la Băişoara din munţii Apuseni

    Urcarea pe pârtie se face cu ajutorul a două teleschiuri principale şi cu un baby-schi destinat copiilor şi începătorilor. Nivelul de dificultate este mediu: partia are o înclinaţie redusă în partea superioară, urmată de o porţiune de dificultate medie spre avansată şi apoi de o suprafaţă lină. Turiştii pot schia şi pe timp de noapte, pârtia de la Băişoara fiind dotată cu o instalaţie nocturnă pe toată lungimea ei.

    Cealaltă pârtie frecventată de turişti în munţii Apuseni este amplasată la Arieşeni, fiind preferată de locuitorii din zona municpiului Oradea.

  • Marea Britanie cere UE să modifice regulile liberei circulaţii în UE

    Ministrul britanic de Interne consideră că este necesar ca accesul pe pieţele muncii să nu conducă la “migrare în masă”, în pofida faptului că numeroase state membre au avertizat că ele consideră acest acces liber un principiu fundamental al Uniunii, relatează BBC News online. May argumentează că este necesar să fie abordate problemele provocate de libera circulaţie, iar în acest sens este necesară modificarea regulilor în domeniu.

    De ce nu li s-ar permite guvernelor să impună o cotă, în cazul în care imigraţia din UE a atins un anumit nivel, este ea citată întrebând într-un comunicat. Ministrul adaugă că intenţionează să spună clar la Bruxelles că, în opinia sa, este necesară “schimbarea modului în care funcţionează regulile în domeniul liberei circulaţii”.

    “În primul rând, în cazul unor noi tratate trebuie să putem încetini accesul deplin la pieţele locurilor de muncă, până când suntem siguri că nu vor conduce la o migrare în masă”, afirmă ea. “În al doilea rând, privind înainte, este necesar să profităm de ocazia oferită de planul premierului (britanic David Cameron) de reformare a UE şi să abordăm problemele cauzate de libertatea de mişcare”, adaugă ministrul.

    Potrivit corespondentului BBC la Bruxelles, cererea Marii Britanii de a nu se permite abuzarea sistemelor protecţiei sociale este privită cu simpatie, în contextul unor campanii şi dezbateri intenmse pe tema anulării de la 1 ianuarie a unor măsuri tranzitorii impuse României şi Bulgariei, ai căror cetăţeni urmează să muncească oriunde în UE.

    Însă există o susţinere redusă la nivel politic în vederea unei revizuiri fundamentale a ideii liberei circulaţii, potrivit aceleiaşi surse.

    Un diplomat dintr-un stat membru est-european a declarat că nimeni nu va accepta ca unele state membre să fie tratate ca având cetăţeni de mâna a doua, subliniind că o piaţă liberă a bunurilor şi serviciilor este necesar să fie totodată o piaţă liberă a muncii.

    Cameron a sugerat ca cetăţenii altor ţări din UE să poată solicita prestaţii sociale abia după trei luni petrecute în Marea Britanie şi să le primească nu mai mult şase luni, dacă dovedesc că au perspectiva “reală” de a găsi un loc de muncă.

    Comisarul european în domeniul muncii Laszlo Andor a declarat, denunţând aceste planuri, că Marea Britanie riscă să devină “răutăciosul” Uniunii.

  • Opoziţia din Ucraina a primit susţinerea mai multor ţări occidentale înaintea unei reuniuni OSCE

    Secretarul general al OSCE Lamberto Zannier şi preşedintele în exerciţiu al OSCE – ministrul ucrainean de Externe Leonid Kojara – urmau să susţină discursuri joi dimineaţa în deschiderea reuniunii, prevăzute cu mai mult timp înainte şi menţinute în pofida crizei.

    “OSCE rămâne disponibilă, ca şi mine, personal, să contribuie la consolidarea dialogului între cele două părţi în actuala situaţie”, a declarat Zannier miercuri. El a subliniat importanţa unui “dialog paşnic” şi “respectării drepturilor fundamentale ca libertatea de întrunire, dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea presei”, potrivit OSCE.

    Aproximativ 30 de delegaţii urmează să participe la reuniune, inclusiv ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei germane Guido Westerwelle şi reprezentanţi ai mai multor state UE.

    John Kerry, şeful diplomaţiei americane, şi-a anulat participarea la reuniunea OSCE. Însă Franţa urmează să fie reprezentată de către Thierry Repentin, ministrul pentru Afaceri Europene.

    Westerwelle s-a alăturat miercuri manifestanţilor care susţin integrarea în UE şi care au primit susţinerea celor trei foşti preşedinţi ucraineni şi secretarului de Stat american.

    Ministrul german s-a întâlnit miercuri seara cu lideri ai opoziţiei, inclusiv cu cei doi fraţi Kliciko, campioni mondiali la box care s-au antrenat în Germania.

    Însoţit de fraţii Kliciko, şeful diplomaţiei germane s-a dus în Piaţa Independenţei, un simbol al “revoluţiei portocalii” prooccidentale din 2004, unde a făcut o baie de mulţime, potrivit unui jurnalist AFP.

    Premierul ucrainean Mikola Azarov a avertizat opoziţia cu privire la o “ecaladare” a mobilizării, provocate de suspendarea, săptămâna trecută, a procesului integrării în UE, în favoarea cooperării cu Rusia.

    Însă cei trei foşti preşedinţi care s-au succedat la conducerea Ucrainei de la proclamarea independenţei în 1991 – Leonid Kravciuk, Leonid Kucima, mentorul politic al actualului şef al statului Viktor Ianukovici, şi Viktor Iuşcenko – şi-au exprimat susţinerea faţă de mişcarea de contestare printr-o scrisoare deschisă, declarându-se “solidari cu acţiunile paşnice ale sutelor de mii de ucraineni”.

  • Doi antreprenori, tată şi fiu, fac două milioane de euro din bijuterii produse la Iaşi

    „Tradiţia românească spune că, dacă se întâmplă ceva cu verighetele, indiferent că întârzie, au un defect sau nu se potrivesc clienţilor, acest lucru le va afecta căsnicia”, descriu Aurel şi Dragoş Mânzăţeanu una dintre cele mai importante presiuni cu care se confruntă zilnic în conducerea afacerii Coriolan. Afacerea a devenit liderul producătorilor autohtoni de bijuterii şi al pieţei de verighete şi inele din România, potrivit unui clasament realizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României. Compania de familie, înfiinţată în urmă cu aproape 20 de ani în Iaşi, vinde anual 6.500 de verighete şi 850 de inele cu diamant produse în atelierele proprii, prin trei magazine – două în Iaşi şi unul în Bucureşti. Verighetele au purtat noroc celor doi Mânzăţeanu, tată şi fiu, care au ajuns astfel la o cifră de afaceri de 8,2 milioane de lei în 2012 şi un profit de 1,4 milioane de lei, cu o creştere estimată la 10% pentru anul în curs. Cifra de afaceri cumulată a primilor 20 de retaileri de bijuterii este de circa 90 de milioane de euro, potrivit informaţiilor oferite de Ministerul Finanţelor, iar produsele comercializate anual cântăresc circa 800 de kilograme, dintre care mai bine de o treime reprezintă produse nefiscalizate.

    Debutul aventurii antreprenoriale a fost pricinuit de fiu, povesteşte Aurel Mânzăţeanu: „Întreba de ce colegii lui au calculator şi el nu„. Acesta a fost factorul hotărâtor care l-a determinat să înceapă o afacere pe cont propriu împreună cu soţia lui, în 1996. Ingineri de profesie, cei doi au lucrat timp de 24 de ani în cadrul combinatului de fibre sintetice din Iaşi, alături de alţi circa 10.000 de angajaţi. Au început să importe produse din străinătate, pe care le-au vândut în consignaţii şi, cu banii strânşi, au deschis un mic magazin de bijuterii. Cumpărau bijuteriile de la un turc care le-a oferit posibilitatea plăţii produselor pe măsura vânzării. Dar, odată ce acestea au fost aşezate la raft, clienţii întârziau să vină, iar cei trei angajaţi – soţia, o soră şi un frate al antreprenorului – au muncit timp de şase luni fără să-şi primească salariul.

    Datoriile pentru marfa turcului, la care s-au adunat taxele vamale de 30% pentru bijuterii, accizele de 20% şi TVA-ul de 22% i-au determinat să găsească drept soluţie înfiinţarea unei case de amanet, pe vremea când aceste afaceri abia începuseră să apară.

    Alegând o metodă atipică de gestionare a afacerii, antreprenorii moldoveni au deschis într-o jumătate de an şase case de amanet. Concret, în cazul în care cei care lăsau bijuteriile nu se întorceau pentru recuperarea lor, le restituiau diferenţa de bani obţinută în urma vânzării. Şi pentru că, de obicei, clienţii nu se întorceau la casele de amanet, un curier angajat de firmă venea la clienţi acasă cu diferenţa de bani. Acest lucru nu a generat numai bucurie: „Au apărut situaţii în care soţia amaneta bijuterii fără să ştie soţul sau invers, iar curierul genera conflicte în familiile respective„. Prin urmare, acţiunea de returnare a banilor la domiciliu a fost oprită, aceştia putând fi recuperaţi în continuare de clienţi doar la casele de amanet. Bijuteriile şi fragmentele de giuvaieruri de la casele de amanet l-au determinat pe Aurel Mânzăţeanu să nu mai importe bijuterii, ci să le producă în ţară.

    Şi-a numit afacerea Coriolan Aur Smarald, inspirat de onestul Coriolanus, personaj de tragedie shakespeariană, şi a început să producă bijuterii într-o fabrică din Timişoara. După închiderea acesteia, nemulţumit de modul de lucru al bijutierilor care îi făcuseră oferte de colaborare, a luat decizia să înfiinţeze propriul atelier. „Când am văzut verighetele prezentate, mi-am pus mâinile în cap, iar de a doua zi am început să mă documentez în legătură cu utilajele necesare.„ A investit aproximativ 10.000 de dolari într-un laminor şi o instalaţie de turnare necesare pentru producţia în serie a verighetelor, singura nişă de pe piaţa bijuteriilor absolvită de taxe în acea perioadă. Producţia se făcea pe bază de comenzi, de cele mai multe ori cu aurul clienţilor, şi era de circa 100-200 g aur prelucrat în fiecare lună.

  • Antreprenorul de 32 de ani care creşte şi vinde businessuri

    “ORICE TRANZACŢIE ARE DOUĂ PĂRŢI. Până nu primeşti un preţ de la un potenţial cumpărător nu ştii de fapt cât valorează. În trei ani şi transfer.ro, şi Metrici ar trebui să-şi găsească un cumpărător. Nu am căutat până acum pentru că mai e loc de crescut şi nici nu am avut probleme care să se poată rezolva doar cu bani”, spune antreprenorul care a dezvoltat cele două proiecte, la care lucrează opt angajaţi şi care însumează o cifră de afaceri estimată la 500.000 de euro pe an.

    Povestea transfer.ro a început în 2003 cu două hard disk-uri, pornind ca un proiect auxiliar al firmei de web design pe care o conducea la acea vreme. Era primul astfel de site din România, utilizatorii putând opta doar pentru servicii din afara ţării pentru a transfera fişiere de dimensiuni mari. Cum publicitatea era singura formă de monetizare a businessului, iar în cel mai bun an încasările abia ajungeau la 10.000 de euro, Cristian Diţoiu a decis în luna iunie să taxeze serviciul deja cunoscut printre utilizatorii din ţară.

    A FOST O TEMERE DACĂ SĂ ÎL TAXĂM SAU NU, dar am zis să ne luăm inima în dinţi, după ce am avut mai multe încercări de a genera venituri din publicitate, însă ideea că am putea trăi din acei bani a fost falsă„, spune antreprenorul. Diţoiu a introdus două planuri tarifare: unul preplătit, limitat la 50 de transferuri în două luni, şi un abonament anual de 120-380 de euro, un mod de funcţionare similar concurenţilor wetransfer.com sau Dropbox. „După ce i-ai învăţat gratis, e greu să-i dezveţi, dar lumea plăteşte dacă înţelege de ce. E un exerciţiu interesant.„ Modalitatea de taxare diferă: în timp ce dimensiunea fişierului e criteriul de taxare, transfer.ro monetizează din numărul de transferuri. Dacă reacţiile din partea consumatorilor casnici au fost mai vehemente, companiile au văzut măsura taxării una pozitivă, dat fiind că neîncrederea într-un serviciu gratuit există şi ridica semne de întrebare „există anumite politici în multinaţionale: cum să ai încredere într-un terţ căruia nu îi plăteşti nimic şi care poate dispărea oricând să îţi transfere fişiere?”.

    Obiectivul transfer.ro este să ajungă în viitor la venituri de 200.000 de euro pe an, rezultatele fiind influenţate de evoluţia industriilor din care vin cei mai mulţi clienţi: publicitate, fotografie, cabinete medicale. 150.000 de gigabytes sunt stocaţi în medie în fiecare secundă pe serverele transfer.ro, însemnând 70% din capacitate. „Ciudăţenia este că poţi să porneşti un astfel de serviciu foarte simplu, pentru că bariera de intrare nu ridică probleme. Ai nevoie de un server şi de un site, iar promisiunea poţi să o faci rapid. Greul vine apoi”, spune Diţoiu.

    Celălalt proiect al tânărului, Metrici, este mai avansat din punct de vedere tehnologic, iar numărul companiilor concurente din piaţă este mai mic. Prima variantă a serviciului care recunoaşte plăcuţele de înmatriculare ale maşinilor a apărut în anul 2010, însă perfecţionarea sistemului a durat câţiva ani: „când a trebuit să o testăm, soarele care bătea în plăcuţa de înmatriculare ne orbea camera. Au trecut şase luni până am reuşit să rezolvăm problema. Apoi a apărut problema cu umbra„. Proiectul a fost pus pe picioare în urmă cu doi ani, când, alături de partenerul său, Vlad Georgescu, l-a prezentat la un târg internaţional. La nivel mondial există şase producători de algoritmi de recunoaştere a plăcuţelor, cei mai buni fiind maghiarii. Cantitativ, serviciul calculează numărul de vehicule care traversează un anumit spaţiu, iar calitativ spune care sunt maşinile. „Nu a fost o fantezie de-a noastră, ideea a venit de la un client care voia să implementeze un astfel de soft din străinătate, dar care nu funcţiona prea bine. Partenerul meu e pasionat de analiză video şi am încercat să facem noi softul şi am realizat până la urmă o versiune care a funcţionat mai bine”, spune Cristian Diţoiu.

    Metrici se vinde cel mai bine în zonele în care există risc ridicat de furt – fabrici, parcări, centre de colectare a fierului vechi. Investiţia a fost de 100.000 de euro, mai ales în partea de cercetare şi dezvoltare, iar softul de recunoaştere a plăcuţelor de înmatriculare dezvoltat de cei doi costă 3.000 de euro pentru un sistem cu două camere. „Ne-am gândit şi încercăm să mergem cu el şi peste graniţă, dar este un produs care nu se vinde simplu. Avem doi integratori din Ungaria şi unul din Singapore cu care suntem în discuţii, dar e nevoie de o perioadă de testare pentru că nu există lideri de piaţă„, spune Diţoiu. Şi Metrici este un proiect de crescut şi de vândut, iar pragul pentru a deveni vandabil este de a ajunge de la opt la 50 de clienţi, potenţialul cumpărător fiind un partener strategic al autorităţilor publice capabil să vândă soluţia către primării şi consilii locale sau un producător de camere.

    DACĂ TRANSFER.RO ŞI METRICI VOR FI VÂNDUTE LA UN MOMENT DAT, Cristian Diţoiu a dat greş cu o altă încercare de afacere, deschisă în 2012 în judeţul Argeş: „Anul trecut am eşuat lamentabil într-un proiect pornit, o sală de jocuri. În ziua lansării, am făcut o promoţie, iar locul a fost plin. Ni s-a părut incredibil. În ziua următoare, ni s-a spus că e scump şi că sunt locuri mai ieftine, deşi investiţia în console a fost una consistentă„, mai povesteşte Cristian Diţoiu, care a închis ulterior afacerea. Spune că este liniştit pentru că a avut norocul de a lucra cu specialişti, iar responsabilitatea lui este de a dezvolta zona de new business şi de a crea o sinergie între afacerile sale: „Cel mai bine mi-a ieşit partea de structură. Ştiu că dacă se întâmplă ceva cu una dintre afaceri, acolo sunt oameni care pot să o redreseze”.

  • Libanezul Said Baaklini, condamnat la şapte ani de închisoare, pentru infracţiuni economice

    Tot prin decizia de miercuri, Judecătoria Sectorului 1 a menţinut, în cazul lui Baaklini, interdicţia de părăsi ţara.

    În acelaşi dosar au fost condamnaţi fostul preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general al UCM Reşiţa, Adrian Chebuţiu, şi fostul director executiv al societăţii, Adrian Coriolan Preda, la câte cinci ani de închisoare pentru complicitate la tentativa la infracţiunea de stabilire cu rea-credinţă de către contribuabil a taxelor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de restituiri de la bugetul de stat.

    De asemenea, fostul director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, Eugen Bogatu, a fost condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului şi intermedierea de operaţiuni comerciale de către persoana care, în virtutea atribuţiilor de serviciu, are obligaţia de a supraveghea şi controla un agent economic privat, dacă fapta este de natură de a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite.

    Prin aceeaşi decizie, instanţa obligă pe fiecare dintre inculpaţi la plata a 100.000 de lei, drept cheltuieli judiciare către stat.

    Hotărârea nu este definitivă şi poate fi contestată, cu recurs, la Tribunalul Bucureşti.

    Procurorii anticorupţie l-au trimis în judecată pe Said Baaklini, în 10 februarie 2011, asociat şi administrator la SC Libarom Agri SRL, pentru tentativă de stabilire cu rea-credinţă a taxelor având ca rezultat obţinerea fără drept unor sume de bani cu titlu de restituiri de la bugetul de stat, precum şi pentru asociere în vederea săvârşirii acestei fapte, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

    Alături de acesta au fost judecaţi Adrian Chebuţiu, preşedinte al consiliului de administraţie şi director general al UCM Reşiţa, şi Coriolan Adrian Preda, director executiv al societăţii, pe care procurorii îi acuză de complicitate la tentativa de stabilire cu rea-credinţă, de către contribuabil, a taxelor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de restituiri de la bugetul de stat şi asociere în vederea săvârşirii acestei fapte.

    În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Eugen Bogatu, director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul CNAPM Constanţa, pentru favorizarea infractorului şi intermedierea de operaţiuni comerciale de către persoana care, în virtutea atribuţiilor de serviciu, are obligaţia de a supraveghea şi controla un agent economic privat, dacă fapta este de natură de a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite.

    Conform anchetatorilor, Said Baaklini ar fi cerut restituiri ilegale de TVA de 60 de milioane euro, după ce UCM Reşiţa i-a vândut patru motoare nefuncţionale, aflate pe stoc de peste 20 de ani, la un preţ de 50 de ori mai mare.

    Procurorii arată, în rechizitoriu, că pentru stabilirea TVA care ar fi condus la obţinerea, fără drept, a unor sume de bani reprezentând restituiri din bugetul de stat, Said Baaklini a fost ajutat de Adrian Chebuţiu şi Coriolan Adrian Preda.

    Pentru ca restituirea de TVA aferentă tranzacţiei fictive să nu fie verificată şi descoperită de către autorităţile de stat în domeniu, Said Baaklini a făcut demersuri pentru a exporta cele patru motoare către o societate comercială din Republica Guineea, încercând să îndepărteze aceste mărfuri de pe teritoriul României.

    Având în vedere caracterul urgent al acestei măsuri, Said Baaklini a beneficiat de ajutorul lui Eugen Bogatu, care, în cursul lunii noiembrie 2010, în calitatea sa de director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, i-a furnizat informaţii şi i-a acordat consultanţă omului de afaceri libanez referitor la procedurile vamale şi la modalităţile de a evita controalele autorităţilor legal investite.

    Astfel, Eugen Bogatu, pentru a asigura scoaterea celor patru motoare din România în cel mai scurt timp, a intervenit pentru angajarea unui vas comercial pentru transportul mărfurilor în Republica Guineea şi a efectuării tuturor operaţiunilor şi demersurilor portuare necesare pentru ca mărfurile respective să părăsească urgent teritoriul României. În plus, acesta a făcut personal intervenţii pentru a se împiedica descărcarea mărfurilor de pe vas, în încercarea de a evita verificarea şi evaluarea acestora, astfel încât să nu poată fi constatate discrepanţele dintre mărfurile concret îmbarcate pe vas şi documentele comerciale ale acestora.

    De asemenea, Eugen Bogatu a pretins în mod direct de la Baaklini suma de 20 de miliarde lei vechi, pentru operatorul portuar SC Umex SA din Constanţa, în virtutea relaţiilor contractuale pe care această societate le-a stabilit cu SC Libarom Agri SRL.

    În 26 noiembrie 2010, în Portul Constanţa, marfa cumpărată de SC Libarom Agri SRL Bucureşti de la UCM Reşiţa a fost încărcată pe o navă având ca destinaţie Republica Guineea. Exportul efectiv al mărfurilor a fost împiedicat de intervenţia parchetului.

  • Noile tehnologii aplicate în sistemul bancar, la conferinţa “Mediafax Talks about Mobile Banking”

    Conferinţa este organizată de Agenţia de presă Mediafax, urmând să participe reprezentanţi ai autorităţilor, băncilor, furnizorilor de servicii de telecomunicaţii, producători de telefoane inteligente, dar şi furnizori de soluţii de efectuare a plăţilor.

    Întrucât consumatorii utilizează din ce în ce mai mult mediul digital, optimizarea canalelor de interacţiune, folosirea canalelor de distribuţie alternative, dar şi analizarea rolului agenţiilor bancare au devenit o prioritate pentru bănci. Clienţii îşi doresc o experienţă bancară personalizată, iar băncile trebuie să fie pregătite pentru trecerea la mediul digital şi să îşi alinieze strategia de business astfel încît să poată satisface pe deplin nevoile acestora.

    Reţelele mobile acoperă deja 90% din populaţia lumii. Din ce în ce mai multe bănci oferă servicii de mobile banking, acesta devenind un canal digital esenţial în uşurarea vieţii cotidiene, prin scutirea timpului pierdut la ghişee şi evitarea procedurilor anevoioase. Conform studiilor recente, mobile banking-ul va deveni mult mai important ca utilizare de către clienţi decât internetul, call center-urile, agenţiile sau bancomatele.

    Din aceste motive, Mediafax şi-a propus ca alături de autorităţile competente, precum Ministerul Comunicaţiilor, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, reprezentanţi ai băncilor, reprezentanţi ai furnizorilor de telecomunicatii, ai producătorilor de telefoane inteligente, dar şi furnizori de soluţii de efectuare a plăţilor să supună discuţiilor aspectele legate de trecerea la mediul digital, să dezbată problemele care apar în acest proces şi să asculte propuneri de soluţii implementate cu succes de instituţii similare.

    Modele de business, parteneriate strategice, securitatea şi designul aplicaţiilor astfel încât sa fie uşor de folosit pentru toţi utilizatorii, mărirea portofoliului de clienţi, dar şi perspectivele bancherilor privind acest proces de schimbare al canalelor de comunicare sunt doar câteva dintre temele ce vor fi discutate la conferinţa “Mediafax Talks about Mobile Banking”.

    Conferinţa va fi moderată de Lucian Mîndruţă – Creative Marketing Manager, Mediafax Group. Parteneri ai conferinţei sunt Orange şi BRD. Mai multe detalii despre agenda evenimentului “Mediafax Talks about Mobile Banking” şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/mobile-banking-2013

  • Parlamentul a adoptat pe articole bugetul asigurărilor sociale pe 2014

    Ministrul Muncii, Marian Câmpeanu, a precizat, la dezbateri, că la construcţia bugetară s-a luat în considerare majorarea punctului de pensie cu 2,75%, cu o valoare a punctului de pensie de 790,7 lei.

    “În buget au fost incluse şi fondurile pentru măsurile reparatorii la grupele de muncă”, a mai spus Câmpeanu. Ea a adăugat că opoziţia a avut dreptate când a spus că estimarea bugetului asigurărilor pe 2013 nu a fost bine fundamentată, arătând că în 2013 s-a plecat de la fundamentarea unei creşteri economice de 1,6-1,9% şi, în realitate, a fost de 2,1%.

    “Avem în 2014 o fundamentare făcută, aceeaşi ca organismele internaţionale, pe o creştere economică de 2,2%.(…) Sperăm din toată inima să greşim şi în 2014 şi creşterea economică să fie de peste 3%”, a mai spus Câmpeanu.

    În schimb, deputatul PDL Claudia Boghicevici a arătat că bugetul asigurărilor sociale este “cârpit şi fără viziune, fiind imaginea neputinţei Guvernului Ponta de a-şi respecta promisiunile electorale”.

    Deputatul PNL Victor Paul Dobre a arătat, în replică, că bugetul este conform programului de guvernare, şi anume majorarea pensiilor, adăugând că angajamentul ferm al PNL este reducerea CAS începând din trimestrul II şi rezolvarea discriminării legate de grupele de muncă.

    La dezbaterile pe articole nu au fost acceptate amendamente.