BusinessMagazin

Blog

  • De ce a eşuat listarea Adeplast

    MIERCURI, 16 OCTOMBRIE, BROKERII DE LA INTERCAPITAL INVEST ŞI BCR AU ANUNŢAT PRINTR-UN COMUNICAT DE PATRU RÂNDURI PUBLICAT PE WEBSITE-UL BURSEI CĂ OFERTA ADEPLAST nu s-a încheiat cu succes pentru că subscrierile înregistrate au fost sub pragul minim de 70% din acţiuni scoase la vânzare şi că investitorii care au cumpărat acţiuni îşi vor primi banii înapoi. Intercapital şi BCR au fost brokerii care au intermediat oferta. Marcel Bărbuţ, proprietarul şi directorul executiv al AdePlast, a fost însă mai darnic cu opinia publică şi, printr-un comunicat de presă de o pagină, a declarat că planurile de dezvoltare ale companiei continuă şi fără bursă.

    El a explicat astfel eşecul ofertei: „Noi am fost pregătiţi pentru bursă, însă Bursa se pare că nu a fost pregătită pentru AdePlast. Din păcate, cred că nu suntem încă în stadiul în care bursa să fie o alternativă viabilă pentru finanţarea companiilor private din România„.Să fie oare bursa de vină pentru eşecul primului IPO privat din 2008 încoace?

    O privire la rezultatele ofertei ar putea oferi câteva indicii. AdePlast a scos la vânzare 16,5 milioane de acţiuni, reprezentând 33% din capitalul social, la un preţ cuprins între 3,52 lei şi 4,06 lei, propunân-du-şi să atragă între 58 şi 67 de milioane de lei (13-15 mililoane de euro). După cele două săptămâni ale ofertei (2-15 octombrie), subscrierile nu au atins pragul de 70% din numărul total de acţiuni necesar pentru închiderea tranzacţiei.

    CHIAR DACĂ TRANŞA INVESTITORILOR MICI (RETAIL), care a reprezentat 15% din ofertă, a fost subscrisă în proporţie de 104%, strângându-se în total 10,5 milioane de lei (2,35 milioane de euro), pe tranşa investitorilor mari, instituţionali, interesul a fost redus: subscrierile au fost mai mici de 7 milioane de euro, minimul necesar pentru închiderea cu succes a ofertei. De subscrierile investitorilor instituţionali, aşa cum sunt fondurile de investiţii şi fondurile de pensii, a depins succesul ofertei.
    INVESTITORII INSTITUŢIONALI SUNT MAI SOFISTICAŢI, mai pretenţioşi şi au la dispoziţie resurse mai mari pentru a analiza oportunitatea unei investiţii decât investitorii de retail. Acest lucru se întâmplă şi pentru că nu investesc banii proprii, ci ai câtorva sute de investitori, dacă e vorba de fondurile de acţiuni, sau chiar ai câtorva sute de mii de persoane, dacă e vorba de fondurile de pensii private.

    „Cauzele care au stat la baza eşecului ofertei sunt legate de faptul că investitorii au fost rezervaţi că prognozele de creştere pe care compania le-a făcut pentru următorii ani, atât pentru businessul propriu, cât şi pentru evoluţia pieţei de construcţii în ansamblu, se vor adeveri. Prognozele prezentate de AdePlast au fost prea optimiste pentru actualul context economic, dar şi pentru situaţia în care se află sectorul construcţiilor, încă nerecuperat după criză. Era prea frumos ca să fie adevărat„, a explicat Florin Dolea, directorul general al societăţii de administrare a investiţiilor Pioneer Asset Management, cu active în gestiune de 98 mil. lei (22 mil. euro).

    Supraestimarea evoluţiei din următorii ani a făcut ca preţul la care s-au vândut acţiunile să fie „prea mare„, în opinia analiştilor. Un preţ prea mare în ofertă nu ar fi permis creşteri după listarea ofertei şi astfel investitorii care au cumpărat în ofertă ar fi marcat pierderi.

    O ALTĂ CAUZĂ A FOST GRADUL RIDICAT DE ÎNDATORARE: la finalul primului semestru, compania avea datorii totale de 217 milioane de lei, dintre care 160 milioane de lei erau datoriile la bănci. Capitalurile proprii ale AdePlast erau de 86 milioane de lei, de aproape două ori mai mici decât datoriile la bănci. În plus, unii investitori s-au temut că banii din ofertă nu vor merge pentru a finanţa deschiderea unei fabrici de vată bazaltică, ci vor fi folosiţi pentru a rambursa creditele la bănci. Ce i-a pus pe gânduri a fost faptul că listarea la bursă a fost una din cele două condiţii pentru intrarea în vigoare a nouă acte adiţionale la contracte de împrumut încheiate de companie cu UniCredit Ţiriac Bank, valoarea creditelor totalizând 37,5 milioane de euro. De asemenea, compania putea distribui întreg profitul sub formă de dividende doar dacă îndeplinea cerinţele impuse prin contractul de credit cu modificările ulterioare, inclusiv indicatorii financiari prevăzuţi în contractele de împrumut încheiate cu UniCredit Ţiriac Bank. „Cu un scenariu mai realist privind evoluţia afacerilor şi profiturilor în anii următori, cu un nivel mai redus al datoriilor şi poate cu o regândire a strategiei, cred că AdePlast ar putea reveni pe bursă pentru atragerea de bani prin IPO„, mai spune Dolea.

    Brokerii cred că AdePlast nu este pierdută pentru bursă. O reaşezare pe fundamente mai realiste a ofertei ar putea aduce un succes, pentru că. până la urmă, „totul este de vânzare la preţul corect„.

  • Piaţa autohtonă, un hub pentru outsourcingul global

    Aflat în România pentru prima dată la o întâlnire a Asociaţiei Liderilor în Domeniul Serviciilor pentru Afaceri, Murugesh aflase de câteva dintre invenţiile românilor,  insulina şi  motorul cu reacţie -de sculpturile lui Brâncuşi şi muzica lui Enescu, dar mai ales de potenţialul de dezvoltare a industriei de outsourcing în care activează WNS. Prezentă pe piaţa autohtonă din 2008,  compania oferă servicii de externalizare pentru partea financiară şi de contabilitate. Printre clienţii WNS se numără una dintre cele mai mari companii aeriene din lume, dar şi  una din corporaţiile de electronice de top, pentru care gestiunea întregii operaţiuni de trezorerie se face în România. Pentru clienţii WNS din toată lumea lucrează circa 400 de angajaţi români, cu abilităţi dezvoltate de  finanţe, analize şi alte segmente precum zonele de tehnologie înaltă.

    Salariul mediu al unui angajat de pe o poziţie de entry-level din industria serviciilor de externalizare ajunge la 8.000 de dolari pe an (666 de dolari pe lună) în România, potrivit lui Murugesh. În India nivelul este de 4.000 de dolari pe an (333 de dolari/lună), iar în Germania, salariul  pentru un post similar este de patru-cinci ori mai mare decât cel de pe piaţa autohtonă. 

    „La nivel global, industria externalizării serviciilor pentru afaceri(business process outsourcing) – BPO – devine o afacere de la un capăt la altul (end to end), spre deosebire de vechiul model, în care diferiţi furnizori ofereau servicii clienţilor din diferite ţări. Companiile sunt orientate acum spre un singur partener strategic, care le asigură serviciile de outsourcing în jurul globului.”, observă Murugesh. În acest context, România va avea pe termen lung o poziţie importantă în dezvoltarea afacerilor de acest tip, potrivit CEO-ului WNS.

    „Trebuie să ne asigurăm că avem o acoperire cât mai mare pe glob din punctul de vedere al livrărilor, dar şi al intervalului de timp,  al culturii locale şi al abilităţii de  livrare a serviciilor de calitate clienţilor, de aceea trebuie să ne asigurăm că suntem în locurile potrivite”, spune Murugesh.

    România reprezintă locul potrivit datorită abilităţilor angajaţilor din domeniul finanţelor şi contabilităţii: „Nu putem face o comparaţie între ţările din Europa Centrală şi de Est, parametrii nu sunt strict economici. Dacă în România avem oameni cu abilităţi dezvoltate în domeniul finanţelor, în  Polonia găsim mai mulţi oameni cu cunoştinţe de limba germană”.

    Murugesh crede că pentru dezvoltarea sectorului de outsourcing, ar trebui create modele educaţionale potrivite pentru pregătirea viitorilor angajaţi:”Nu vrem doar oameni angajabili, ci cât mai mulţi pregătiţi de business, oameni care au urmat o curriculă şcolară potrivită în acest sens”.

    În România, WNS are afaceri estimate la şapte milioane de dolari, în timp ce cifra de afaceri la nivel global este estimată  la  480 milioane dolari şi un profit net de circa 60 milioane dolari, prin 42 de centre de livrare. Numărul de angajaţi ai companiei la nivel global este de 26.000.  

    Piaţa locală a serviciilor de externalizare se ridică la o valoare de aproximativ 500 de milioane de euro, iar 20.000 de angajaţi sunt în prezent angajaţi în companiile de profil, potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Liderilor în Domeniul Serviciilor pentru Afaceri (ABSL) împreună cu KPMG.

    „România se află pe locul nouă la nivel global şi pe locul al doilea în Europa Centrală şi de Est ca destinaţie preferată pentru companiile din sectorul serviciilor pentru afaceri, care este unul dintre cele mai dinamice din economie“, a spus Alexander Weigl, preşedintele ABSL România, care a fost anterior şeful centrului de servicii de tip BPO al HP în România.
    Potrivit acestuia, rata medie a creşterii anuale a pieţei de servicii de externalizare din ultimii trei ani a fost de 20%, iar pentru următorii trei ani se estimează o creştere medie de 30%.
     

  • Poliţia: Anvelopele de iarnă trebuie să fie obligatoriu inscripţionate cu M şi S

    M vine de la “mud” (noroi), iar S de la “snow” (zăpadă).

    Prin Ordonanţa Guvernului nr. 5, au fost modificate prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, introducându-se obligativitatea dotării maşinilor cu anvelope de iarnă, care sunt definite în conformitate cu directivele şi regulamentele Comisiei Economice pentru Europa a ONU. În acest context, pentru a fi acceptate ca anvelope de iarnă, cauciucurile trebuie să fie inscripţionate cu unul dintre simbolurile menţionate mai sus.

    Prevederile legale în vigoare interzic circulaţia autovehiculelor, fără ca acestea să fie dotate cu anvelope de iarnă, pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, nefăcând referire la o anumită perioadă a anului.

    Astfel, este sancţionată conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei fără ca acesta să fie dotat cu anvelope de iarnă, iar în cazul autovehiculului de transport marfă cu o masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone şi al autovehiculului de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, fără ca acestea să fie echipate cu anvelope de iarnă pe roţile axei/axelor de tracţiune sau fără a avea montate pe aceste roţi lanţuri sau alte echipamente antiderapante omologate.

    Amenda pentru fapta menţionată este prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni (de la 9 la 20 puncte-amendă, respectiv între 603 şi 1.340 lei), iar sancţiunea contravenţională este însoţită şi de măsura reţinerii certificatului de înmatriculare.

  • Ponta, după discuţia cu Chevron: Guvernul sprijină gazele de şist. În final, va rămâne doar o minoritate radicală

    Şeful Guvernului a susţinut declaraţia la Washington, la finalul unei întâlniri cu reprezentanţii companiei americane Chevron.

    El a arătat din nou că, pentru România, independenţa energetică este un obiectiv strategic naţional, care poate fi atins prin folosirea resurselor convenţionale, inclusiv cele din Marea Neagră, dar şi printr-un sprijin pe care Guvernul este foarte hotărât să îl acorde tuturor explorărilor de resurse neconvenţionale, de gaze de şist, efectuate în România nu doar de compania americană Chevron, ci şi de alte companii, atât timp cât sunt respectate toate standardele de mediu.

    “Avantajele economice sunt uriaşe. Mi s-a confirmat încă o dată că Statele Unite ale Americii sunt pe cale de a câştiga o mare bătălie în economia mondială prin faptul că folosesc în acest moment resurse mult mai ieftine – gazul Statelor Unite este la o treime faţă de preţul din Europa -, în ultimii ani aproape un milion de noi locuri de muncă au fost create în Statele Unite ale Americii în domeniul exploatării gazelor şi a petrolului de şist şi aflam cu mare invidie – pentru că ştiu că e un subect care în România a generat atâtea probleme sociale şi economice, chiar şi politice – că se construiesc şapte noi combinate de îngrăşăminte chimice, adică ceea ce în România şi în toată Europa se cam închide, tocmai pentru că preţul gazului este deja cel mai competitiv pe plan mondial. Mă gândeam că mi-aş dori ca şi în România să putem să ne păstrăm combinatele de îngrăşăminte, toate acele facilităţi industriale care folosesc gaz, fără a mai avea probleme miniştrii sau cei care aprobă astfel de lucruri, printr-un mod foarte simplu: preţuri mai ieftine”, a sus Ponta.

    El a precizat că reprezentanţii Chevron i-au comunicat că nu intenţionează să se retragă din România, ci să comunice mai clar atât condiţiile de protecţie a mediului şi cele tehnologice, cât şi avantajele economice.

    “Eu sunt absolut convins – şi ei sunt convinşi – că o parte importantă dintre cei care sunt împotrivă sunt deschişi la aceste explicaţii, trebuie doar să le primească. Va rămâne, cum se întâmplă în toate ţările din lume, o minoritate radicală care nu va asculta niciun argument oricât de raţional, dar care nu poate să impună majorităţii o decizie sau renunţarea la un proiect strategic naţional”, a adăugat Ponta.

    Premierul a precizat că toate companiile care investesc în România trebuie să ştie că nu au motive de teamă şi că legea este respectată, iar persoanele care încalcă aceste legi şi atentează la integritatea altei persoane sau a proprietăţilor sunt sancţionate.

  • Ponta susţine că a primit “intenţii foarte clare” de investiţii din partea companiilor americane. Ponta a discutat şi de listarea Romgaz

    Semnalele primite de către reprezentanţii Guvernului din partea companiilor americane, în discuţiile de la Washington, au fost de intenţii foarte clare pentru investiţii în România, oamenii de afaceri cerând stabilitate şi predictibilitate, nu neapărat scăderi de taxe, a afirmat premierul Victor Ponta.

    “Am dorit foarte mult ca prima zi a vizitei să fie dedicată în mod special întâlnirilor economice. Am avut ocazia să prezint situaţia actuală a României, o ţară care iese după câţiva ani de crize şi de dificultăţi şi care poate fi pentru companiile americane nu doar o piaţă naţională, ci şi un partener regional. Sincer, toate reacţiile pe care le-am primit de la companiile care au participat la această întâlnire – companii care, adunate, au o cifră de afaceri de vreo 5-6 ori Produsul Intern Brut al României – au fost de încredere şi de satisfacţie pentru stadiul actual al investiiilor şi de intenţii foarte clare pentru viitor”, a spus Ponta.

    El s-a întâlnit la Washington cu reprezentanţii companiilor Motorola, Hewlett-Packard, HP, ExxonMobil, Chevron, IBM.

    La finalul discuţiilor, Ponta a arătat că reprezentanţii Exxon l-au asigurat că la explorările pregătite pentru anul viitor vor folosi o tehnologie foarte modernă, de ultim nivel, şi că în special în IT vor fi angajaţi tineri din România.

    “Intenţia mea a fost de a da un anumit mesaj de stabilitate şi predictibilitate pentru aceste companii. Cred că a fost foarte bine primit acest mesaj şi rămâne ca în perioada următoare să se confirme acest lucru”, a arătat Ponta.

    El a susţinut de altfel că reprezentanţii acestor companii nu i-au cerut “neapărat” scăderi de taxe, ci stabilitate şi predictibilitate.

    Premierul Victor Ponta se află în vizită oficială la Washington.

    Ponta a discutat în SUA şi de listarea Romgaz: Va conta mesajul de acceptare a capitalului privat

    Vânzarea a 15% din acţiunile Romgaz nu va conta doar prin prisma sumei care va fi obţinută, ci mai ales ca mesaj foarte clar de acceptare şi implicare a capitalului privat în piaţa energiei, a declarat premierul Ponta, precizând că a discutat cu firmele americane din domeniu şi despre acest subiect.

    “Despre listarea Romgaz am vorbit, pentru că este un domeniu în care şi companiile americane activează în România. Mi-am exprimat speranţa – şi informţaiile lor erau în acest sens – legat de faptul că va fi o listare de succes. Nu e vorba doar de suma pe care o vom obţine pentru 15% din companie, ci mai ales de mesaj, că după listările de succes de la Transgaz şi Nuclearelectrica, Romgaz va fi de asemenea un mesaj foarte clar de acceptare, de implicare a capitalului privat şi de dezvoltare a pieţei energiei din România”, a spus Ponta, aflat în SUA.

    El s-a întâlnit la Washington inclusiv cu reprezentanţii companiilor ExxonMobil şi Chevron.

    Statul vrea să vândă 15% din acţiunile Romgaz la preţuri între 24 şi 32 lei pe titlu, estimând să obţină între 1,38 miliarde lei (311,7 milioane euro) şi 1,85 miliarde lei (415,6 milioane euro), titlurile urmând să fie vândute atât pe Bursa de la Bucureşti, cât şi pe cea de la Londra.

    Romgaz este controlat de Departamentul pentru Energie, care deţine 85% din acţiuni. Fondul Proprietatea are o participaţie de 14,99%.

    Premierul Victor Ponta se află în vizită oficială la Washington.

  • Nicolae Demetriade şi-a dat demisia de la Tarom

    El invocă aplicarea prevederilor ordonanţei privind managementul privat la Tarom, afirmând că aceasta a fost “o iluzie”.

    “Aplicarea OUG 109/2011 a fost doar o iluzie”, a declarat Demetriade pentru MEDIAFAX.

    Întrebat dacă a demisionat doar din funcţia de director executiv, sau şi din Consiliul de Administraţie, Demetriade a răspuns: “Din toate”.

    CA-ul Tarom a hotărât în iunie să urgenteze aplicarea măsurilor din planul de management prin numirea lui Nicolae Demetriade în funcţia de administrator-director executiv, după ce reprezentanţii consiliului s-au declarat nemulţumiţi de activitatea directorului general al companiei, belgianul Christian Heinzmann.

    Demetriade a fost numit în CA al Tarom în luna mai.

    Tarom a încheiat primul semestru cu pierderi de 63 milioane lei, în scădere faţă de rezultatul negativ de 120 de milioane de lei din prima jumătate a anului trecut. Venituri operaţionale au atins 534 milioane lei, faţă de 498 milioane lei la jumătatea anului trecut.

    Planul de management, aprobat de Consiliul de Administraţie în luna martie, prevede pierderi de 143 milioane lei în acest an, de 18 milioane lei în 2014, urmând ca în 2015 şi 2016 compania să realizeze profit de 92 milioane lei, respectiv 173 milioane ei.

    Compania urmăreşte de asemenea o creştere a numărului de pasageri transportaţi cu 100.000 pe an, de la 2,3 milioane în acest an la 2,6 milioane în 2016, şi o majorare a gradului de încărcare a aeronavelor, de la 68% în acest an la 75% în 2016.

  • Google sărbătoreşte, marţi, 216 ani de la primul salt cu paraşuta

    Pe 22 octombrie 1797, Andre Jacques Garnerin a efectuat, în Parc Monceau din Paris, primul salt, cu ajutorul unei paraşute din mătase. Google marchează, marţi, acest moment printr-un logo animat, interactiv, în care utilizatorul poate folosi tastele computerului pentru a manevra paraşuta şi a ateriza în diferite peisaje.

    Francezul Andre Jacques Garnerin (31 ianuarie 1769 – 18 august 1823) a fost paraşutist şi este cunoscut ca fiind inventatorul paraşutei fără cadru rigid.

    Student al profesorului Jacques Charles, el s-a implicat în pilotarea baloanelor cu aer cald şi a lucrat alături de fratele său, Jean-Baptiste-Olivier Garnerin (1766 – 1849), la majoritatea proiectelor sale legate de acest domeniu. În cele din urmă, a fost numit aeronaut oficial al Franţei.

    Garnerin a făcut regulat teste şi demonstraţii în Parc Monceau din Paris, din 1797, dar a făcut furori când a anunţat, în 1798, că următorul său zbor va include şi un pasager femeie. Însă a fost nevoit să justifice acest lucru în faţa poliţiei, care era îngrijorată că zborul cu balonul ar putea afecta organele fragile ale trupului feminin şi ar induce pierderea cunoştinţei, nemaivorbind de consecinţele morale de a sta atât de aproape două persoane de sex opus. Poliţia a emis o interdicţie, iar chestiunea a ajuns până la ministerele de Interne şi cel al Poliţiei, care, în cele din urmă, au stabilit că nu era mai scandalos un astfel de zbor decât o cursă cu trăsura.

    “Cetăţeana Henri” fusese aleasă în urma unui anunţ în ziar, iar, pe 8 iulie 1798, un număr mare de curioşi s-a strâns în Parc Monceau să asiste la eveniment. Femeia era tânără şi frumoasă şi cei doi au făcut câteva ture de parc în aplauzele celor prezenţi la eveniment.

    Garnerin şi-a început experimentele cu paraşute a căror formă se baza pe cea a umbrelelor, primul său salt efectuându-l cu o paraşută din mătase, cu un diametru de aproximativ şapte metri, ataşată la un balon.

    În calitate de aeronaut oficial, a vizitat, împreună cu soţia sa, Jeanne Geneviève, Marea Britanie, în 1802, în timpul păcii de la Amiens, cei doi făcând mai multe demonstraţii cu paraşuta.

    La reluarea războiului dintre Franţa şi Marea Britanie, el şi soţia sa s-au întors pe continent, unde, pe 3 şi 4 octombrie 1803, Garnerin a zburat pe o distanţă de 395 de kilometri, între Paris şi Clausen (Germania), cu balonul său.

    Soţia lui Garnerin s-a numărat printre primele femei care au zburat cu balonul şi a fost prima paraşutistă din lume (salt de la o înălţime de 900 de metri, pe 12 octombrie 1799).

    Nepoata lui Garnerin, Elisa Garnerin, a învăţat să zboare cu balonul la 15 ani şi a făcut 39 de salturi profesionale cu paraşuta, între anii 1815 – 1836, în Italia, Spania, Rusia, Germania şi Franţa.

    Garnerin a murit într-un accident, fiind lovit de o bârnă în timp ce construia un balon, la Paris, pe 18 august 1823.

    Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.

  • Wizz Air şi Blue Air nu mai sunt cele mai ieftine companii din Europa. Cine le-a luat locul

    Compania aeriană Preţul mediu/bilet incluzând taxe (în lei)
    1. Pegasus Airlines 281,44
    2. Wizz Air 337,35
    3. Blue Air 367,23
    4. Ryanair 371,65
    5. easyJet 400,27

    Sursa: WhichAirline.com, bazat pe studiul a 300.000 de zboruri

    Compania aeriană Pegasus Airlines, cea mai ieftină din Europa, operează zboruri pe relaţia Bucureşti-Istanbul, la preţuri începând de la 40 de euro.

    Wizz Air a transportat anul trecut în şi din România 2,76 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic în creştere cu 2,2% faţă de 2011 şi sub estimările de trei milioane de euro anunţate în octombrie 2012. Pentru anul acesta este estimat un trafic de peste 3 milioane de pasageri pe piaţa locală. Compania aeriană WizzAir anunţa anul trecut introducerea unei taxe de 10 euro pentru bagajele mari de mână, în timp ce bagajele de mână mai mici , care nu depăşesc dimensiunile 42cm x 32cm x 25cm, urmau să fie transportate în continuare gratuit. Celelalte companii aeriene care operează în România nu percep taxe pentru bagajele de mână.

    Blue Air a transportat anul trecut în şi din România 1,5 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic la acelaşi nivel cu cel din 2011 şi 2010. Pentru anul acesta este estimat un trafic de 1,5 milioane de pasageri pe piaţa locală. Compania românească Blue Air a fost fondată de omul de afaceri Nelu Iordache şi este deţinută în prezent de compania Airline Management Solutions, care a preluat în urmă cu trei luni fondul comercial şi aeronavele operate de Blue Air contra sumei de 30 de milioane de euro.

    Gigantul low-cost Ryanair zboară de la Târgu Mureş şi Constanţa, către Pisa, Milano şi Bruxelles.

    Compania aeriană low cost Easy Jet a revenit în România la sfârşitul lunii octombrie pe aeroportul Henri Coandă (Otopeni) cu o cursă Bucureşti-Londra Gatwick, pe care o va opera de patru ori pe săptămână, după ce a renunţat o perioadă la zborurile din Capitală.

    Recomandarea noastră: Opt aeroporturi situate în zone strategice ale României zac cu pistele aproape goale şi se „mândresc” cu cel mult două zboruri pe zi. Ce sens are ca acestea să mai rămână funcţionale şi care sunt şansele de salvare pentru a deveni totuşi viabile din punct de vedere economic? CLICK PE HARTĂ PENTRU A CITI ARTICOLUL

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

     

  • Cât va mai rămâne Nike în România

    In decursul celor 14 ani de colaborare cu producatorul de echipament sportiv, Elmec Romania a dezvoltat o retea de retail raspandita la nivel national si a distribuit produsele Nike in cele mai importante orase din Romania.

    Elmec Romania este unul dintre cei mai importanti jucatori pe piata autohtona de sport si fashion. Compania administreaza in acest moment o retea de 25 de puncte de vanzare care comercializeaza brandul Nike, dintre care 15 magazine exclusive, sapte magazine multibrand si trei magazine de tip outlet.

    Compania Elmec Romania,  subsidiara a Grupului Folli Follie – Grecia  detine la nivel national o retea extinsa de magazine, dintre care magazine de tip monobrand (Nike, Converse, Folli Follie, Calvin Klein Jeans), magazine multibrand (collective, .kix, Star Place) si magazine tip outlet.  Elmec Romania detine in portofoliu branduri internationale de renume cum ar fi: Nike, Converse, Folli Follie, Juicy Couture, Polo Ralph Lauren, Calvin Klein Jeans, UGG Australia, Boss Orange, Napapijri,  7 For All Mankind, G-Star Raw, Scotch&Soda, Franklin&Marshall, Pepe Jeans London, Hamaki-Ho, American Vintage, DKNY Jeans, Superdry, Diesel.

  • Ce trebuie să ştii ca să ai un salariu de start de peste 1.450 euro

    Condiţiile pentru un astfel de salariu sunt cunoştinţele de limbi nordice sau de olandeză. În topul celor care au cele mai avantajoase salarii din call centere se află, de asemenea, vorbitorii de germană, portugheză sau limbi central-europene, cu o medie de 850–1.200 Euro brut pe lună.

    “Salariile acordate angajaţilor care cunosc limbile străine menţionate anterior ajung la acele niveluri în primul rând întrucât vorbitorii respectivi sunt greu de găsit pe piaţa muncii, iar noi avem cereri pe aceste segmente din partea companiilor-clienţi pentru care furnizăm serviciile de outsourcing. În plus, în general solicităm aceloraşi angajaţi inclusiv dezvoltarea unui anumit set de competenţe suplimentare (cel mai adesea tehnice), pe baza trainingurilor susţinute în firmă împreună cu companiile beneficiare; desigur că ajungem astfel la un profil de angajat care trebuie retribuit pe măsură”, a precizat Vladimir Sterescu, country manager CGS în România.

    Companiile care doresc să îşi externalizeze o serie de servicii (precum suportul tehnic, relaţiile cu consumatorii, vânzările etc) devin clienţi ai call centerelor, astfel încât pe funcţiunile menţionate lucrează angajaţi care trebuie să interacţioneze cu persoane din întreaga lume. Angajarea vorbitorilor de limba germană pune cele mai mari probleme, întrucât standardele solicitate ca şi cunoaştere a limbii vorbite sunt foarte ridicate şi trebuie să fie completate de diferite aptitudini tehnice, aşa încât selecţia este foarte riguroasă. Cunoscătorii de poloneză, cehă, olandeză şi suedeză sunt, de asemenea, în topul candidaţilor greu de găsit pe piaţa muncii.

    Ca şi număr de angajaţi, call centerele au cel mai mare număr de posturi pentru vorbitorii de română, engleză, franceză, germană şi italiană. “Pentru proiectele pe limba română, unde nu sunt solicitate competenţe tehnice avansate, salariile din call centere se situează în jurul salariului mediu pe economie şi- conform performanţelor fiecărui angajat- veniturile cresc adesea cu 20-30%, în funcţie de bonificaţii. În ceea ce priveşte limba engleză, media salarială se situează între 450 – 750 Euro brut pe lună, în funcţie de proiect, tipul de call center, competenţele tehnice ale angajatului etc”, a arătat Vladimir Sterescu. “În multe firme, la salarii se adăugă bonusuri de performanţă, premii, tichete de masă etc. Astfel, vorbitorii de limbi de circulaţie europeană ajung în primul an de muncă la venituri situate între 600 – 850 Euro brut”, a arătat Vladimir Sterescu.

    Analiza realizată de CGS arată că, în ultimele 12 luni, veniturile variabile acordate angajaţilor din industria de call center au crescut faţă de perioada similară anterioară, în această categorie fiind incluse bonusurile de performanţă, primele, premiile şi alte stimulente non-financiare. “Este o evoluţie firească, încurajată de creşterea generală a competitivităţii în această industrie. Avem în faţă provocări consistente pentru anii viitori, în condiţiile în care mediul economic va continua să impulsioneze necesitatea unei cât mai mari eficientizări a fiecărei companii, iar outsourcingul reprezintă o soluţie în acest sens. Componenta profesională câştigă deci o amploare din ce în ce mai mare, aşa încât, în măsura în care tinerii se vor orienta spre studii şi calificări care au şi vor avea cerere pe piaţa muncii, se va genera o situaţie “câştigătoare” pentru toată lumea, iar cifrele şomajului în rândul generaţiei tinere din România vor putea să scadă consistent de la nivelul ameninţător din prezent”, a precizat Vladimir Sterescu.