Creatorul Azzedine Alaia a lansat fuste şi rochii cu pliseuri cu modele ce amintesc de fagurii de miere, iar Marios Schwab a introdus în creaţiile sale modele hexagonale cu aceeaşi sursă de inspiraţie.
Casa Alexander McQueen a omagiat fascinantele insecte printr-o gamă largă de produse, de la rochii sau jachete cu modele de fagure la curele, butoni cu albinuţe ori pălării ce seamănă cu cele purtate de apicultori.
Pe ansamblu, ocuparea va scădea cu 0,3% în UE11, raportat la o scădere cu 0,5% în UE15 (vechile state membre). Pentru 2014 este de aşteptat doar o creştere modestă, în timp ce rata şomajului va urca la cca 11% şi va rămâne la un nivel înalt şi la anul (raportat la 11,5% în UE15).
De remarcat că atât în 2013, cât şi la anul, prognoza Comisiei vede România drept ţara cu cea mai scăzută rată a şomajului din UE11 şi mult sub media UE15, anticipând pentru ambii ani inclusiv o reducere a şomajului faţă de 2012.
Comparativ cu anul trecut, ideea de cumpărături online a început să devină tot mai atractivă şi în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 45-55 de ani, a căror pondere a ajuns la 15% din totalul utilizatorilor de comerţ electronic în 2013, de la 10% în 2012, precum şi în rândul celor din mediul rural (16% din totalul utilizatorilor de comerţ electronic, în uşoară creştere faţă de anul trecut), potrivit studiului.
Categoria electroIT continuă să fie cea mai căutată de cumpărătorii online, anul trecut 20% din vânzările de produse electroIT fiind generate de comerţul online. Prin comparaţie, din tot retailul din România, cumpărăturile online au reprezentat doar 2%.
“Un lucru trebuie să fie clar: dacă la nivelul nostru, al UE, nu ne protejăm bugetul federal, nimeni nu o va face în locul nostru. Fac apel la statele membre şi la Parlamentul European să sprijine acest proiect important astfel încât Parchetul European să înceapă să funcţioneze din 1 ianuarie 2015”, a declarat Viviane Reding, comisarul pentru justiţie al UE.
În prezent, în materie de combatere a fraudelor împotriva fondurilor UE, există un nivel de protecţie şi de asigurare a respectării legislaţiei foarte inegal pe teritoriul Uniunii. Rata de succes a urmăririlor penale privind infracţiunile împotriva bugetului UE variază considerabil de la un stat membru la altul: media UE este de doar 42,3% pentru perioada 2006-2011, iar în cazul României este de 23,4%, conform statisticii furnizate de reprezentanţa CE la Bucureşti.
Parchetul European va avea o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare naţionale. Procurorii europeni delegaţi vor efectua cercetările şi urmăririle penale în statul lor membru, utilizând personal naţional şi aplicând legislaţia naţională. Acţiunile lor vor fi coordonate de către procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg teritoriul UE, aspect de o importanţă vitală, în special în cazurile transfrontaliere. Întreaga structură se va baza pe resursele existente şi ar trebui, prin urmare, să nu implice costuri suplimentare substanţiale.
Instanţelor naţionale li se va atribui sarcina de a efectua controlul judiciar, ceea ce înseamnă că acţiunile Parchetului European vor putea fi contestate în instanţele naţionale. În acelaşi timp, propunerea consolidează în mod considerabil drepturile procedurale ale persoanelor suspectate care vor face obiectul cercetărilor desfăşurate de Parchetul European.
Un colegiu format din 10 persoane, reunind procurorul general, 4 procurori adjuncţi şi 5 procurori delegaţi, va asigura integrarea fără probleme a celor două niveluri, cel naţional şi cel al UE, în special prin convenirea unor norme generale de alocare a cazurilor.
Propunerea garantează o protecţie mai bună decât cea existentă în cadrul sistemelor naţionale în ceea ce priveşte drepturile procedurale ale persoanelor vizate de anchetele Parchetului European. Aceasta include, de exemplu, dreptul la interpretare şi traducere, dreptul la informare şi accesul la dosar sau dreptul la un avocat în caz de arest.
Normele prin care se instituie Parchetul European definesc alte drepturi care nu au fost încă armonizate prin legislaţia UE, pentru a se asigura garanţii temeinice privind drepturile procedurale. Acestea includ dreptul de a păstra tăcerea şi de a fi prezumat nevinovat, dreptul la asistenţă juridică, dreptul de a prezenta probe şi dreptul la audierea martorilor. Propunerea stabileşte, de asemenea, norme clare, armonizate, privind măsurile pe care Parchetul European le poate utiliza în cadrul anchetelor sale, precum şi dispoziţii privind colectarea şi utilizarea probelor.
“Parchetul European va asigura faptul că se acordă prioritatea cuvenită protejării bugetului UE în întreaga Europă. Acesta va reprezenta puntea de legătură între sistemele penale ale statelor membre, ale căror competenţe se opresc la frontierele naţionale, organismele Uniunii neputând efectua anchete penale”, a declarat Algirdas Šemeta, comisarul european pentru lupta antifraudă.
În temeiul tratatelor UE, Danemarca nu va participa la acest proiect. Nici Marea Britanie şi Irlanda nu vor participa, cu excepţia cazului în care acestea decid în mod voluntar şi expres să facă acest lucru.
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) va rămâne responsabil de investigaţiile administrative care nu intră în sfera de competenţă a Parchetului European, cum ar fi faptele care afectează interesele financiare ale UE, dar nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni şi abaterile disciplinare grave şi infracţiunile comise de personalul UE, dar care nu au un impact financiar.
OLAF nu va mai efectua investigaţii administrative privind fraude sau alte infracţiuni care afectează interesele financiare ale UE, întrucât, după instituirea Parchetului European, astfel de fapte vor fi de competenţa exclusivă a acestuia. Dacă OLAF are suspiciuni în legătură cu săvârşirea unor astfel de infracţiuni, va fi obligat să le raporteze cât mai devreme posibil Parchetului European. Cu toate că nu va mai efectua investigaţii în acest domeniu, OLAF va continua să ofere asistenţă, la cerere, Parchetului European (după cum o face în prezent în relaţia cu procurorii de la nivel naţional).
Comisia propune consolidarea pe mai departe a guvernanţei OLAF şi consolidarea garanţiilor procedurale în cadrul investigaţiilor sale, în lumina dispoziţiilor prevăzute pentru Parchetul European. În acest sens se prevăd două iniţiative-cheie. În primul rând, se propune instituirea funcţiei de inspector de garanţii procedurale, în vederea consolidării controlului judiciar al măsurilor de investigaţie ale OLAF. În al doilea rând, se prevede o garanţie procedurală specifică sub forma unei autorizaţii din partea inspectorului, în cazul măsurilor de investigaţie mai intruzive (percheziţia birourilor, ridicarea de documente etc.) pe care OLAF ar putea să fie nevoit să le desfăşoare în instituţiile UE.
Statele membre raportează că, în fiecare an, se pierd circa 500 de milioane de euro din cheltuielile şi veniturile UE (sunt pierdute), din cauza unor suspiciuni de fraudă.
În primul trimestru, economia chineză a crescut cu 7,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Premierul Li Keqiang nu s-a arătat însă îngrijorat, afirmând că performanţa economică din ambele trimestre este corespunzătoare cu aşteptările guvernului.
Analiştii băncilor occidentale apreciază că statul nu va mai interveni cu un nou pachet de stimulente, întrucât economia traversează o reechilibrare lentă, cu o scădere a investiţiilor şi o creştere a consumului intern, necesară după ce ani la rând cu creştere de peste 9-10% au obişnuit pieţele financiare să se aştepte la o criză iminentă generată de supraîncălzirea economiei.
La ultimul jaf, echipa lui îl trădează furându-i toate lucrurile de valoare şi lăsându-l aproape mort în pustietate. Hotărât să se răzbune, Parker îi urmăreşte până în Palm Beach, unde aceştia plănuiesc să dea cea mai mare lovitură de care s-a auzit vreodată.
Dându-se drept un texan bogat, bărbatul se asociază cu frumoasa şi ambiţioasa Leslie (Jennifer Lopez), mai mult decât dispusă în a-l ajuta să dejoace planurile foştilor coechipieri.
Silaghi a avut un proces cu ANI în care a fost achitat în primă instanţă, însă ANI a înaintat recurs, cu termen în aprilie 2014, pe motiv că penelistul nu-şi poate justifica modificările din declaraţia de avere. Tot ANI a sesizat Oficiul Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor pentru tranzacţii financiare suspecte făcute de Silaghi împreună cu soţia.
Pe lângă ciudăţenia desemnării unui ministru cu probleme penale clare, în dispreţul recomandărilor UE, PNL a propus şi modificarea legii ANI, astfel încât instituţia să nu mai pericliteze, între altele, carierele numeroşilor fruntaşi ai partidului care sunt în acelaşi timp primari sau preşedinţi de CJ şi membri în CA ale unor firme din subordinea autorităţilor locale. Modificarea legii ANI în aşa fel încât să nu mai deranjeze afacerile baronilor este un proiect mai vechi al USL.
Acceptarea de către preşedintele Traian Băsescu a nominalizării lui Ovidiu Silaghi rămâne incertă. După întâlnirea de sâmbătă cu preşedintele, liderul PNL Crin Antonescu a anunţat că Băsescu i-a spus că îl va lăsa pe Victor Ponta ca interimar la Transporturi încă 45 de zile, ca să finalizeze privatizarea CFR Marfă, şi abia apoi va decide în legătură cu Silaghi.
La rândul său, premierul Ponta a spus că este posibil ca şeful statului să-l lase încă 45 de zile ca interimar la Transporturi doar ca să-i poată face un dosar penal pentru ce va face în această calitate. “Eu semnez, dar nu am timp şi nici nu ar fi normal ca primul-ministru să se mute la Ministerul Transporturilor”, a declarat Ponta la Antena 3, adăugând că n-are niciun sens să mai rămână interimar timp de 45 de zile, din moment ce banii pentru CFR Marfă trebuie plătiţi la 60 zile de la semnarea contractului.
Per total, veniturile realizate de cele 50 de centre comerciale în 2012 se apropie de 350 de milioane de euro, pe care proprietarii acestor proiecte i-au încasat sub formă de chirie şi taxe cu serviciile, iar cumpărăturile efective realizate în aceste proiecte pot fi estimate la circa 2,5 miliarde de euro, ţinând cont că nivelul chiriilor reprezintă aproximativ 15% din vânzări, potrivit unei cutume din piaţa mallurilor.
Cele mai performante proiecte, în funcţie de veniturile realizate pentru fiecare metru pătrat de mall, sunt Băneasa, Cotroceni, Iulius Cluj, Bucureşti Mall, City Park Constanţa şi complexul comercial Orhideea, cu încasări de circa 30 euro/mp lunar.
Ierarhia la vârf în piaţa centrelor comerciale a rămas neschimbată anul trecut, unde mallurile dominante din Bucureşti – Băneasa Shopping City şi AFI Palace Cotroceni – au realizat cele mai mari venituri. Cifra de afaceri a Bucureşti Mall a scăzut anul trecut cu 11,6%, la 14,5 mil. euro, centrul comercial al celor de la Anchor Grup fiind astfel depăşit de proiectele Iulius Mall din Timişoara şi Cluj, deţinute de Iulian Dascălu, sau de mallul Sun Plaza din Berceni. Totodată, veniturile Plaza România, al doilea proiect din portofoliul Anchor Grup, au scăzut cu 25%, la 9,3 mil. euro.
În altă ordine de idei, proiectele lui Dascălu din Timişoara şi Cluj şi, probabil, Polus Center Cluj, sunt singurele centre comerciale din afara Bucureştiului care intră într-un Top 10 dominat autoritar de mallurile şi parcurile comerciale din Capitală.
Site-urile Fashionpile şi RealReal, spre exemplu, sunt specializate în genţi şi poşete şi se adresează atât celor care sunt la prima cumpărătură, cât şi expertelor în materie. Clientele pot să vândă aici articolele de care s-au plictisit şi să cumpere alte modele din ce în ce mai scumpe. “Noi facem ca orice brand de lux să devină accesibil. Dar atenţie, această urcare pe scara luxului e un drum cu sens unic: după ce ai purtat Chanel, nu te mai întorci înapoi”, spune Sarah Davis, fondatoarea Fashionpile, citată de San Francisco Chronicle.
La rândul său, ThredUp este specializat în comercializarea şi preluarea de articole vestimentare, în general premium mai degreabă decât de lux, deschizând treptat apetitul clientelor spre cea de-a doua categorie:
Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a cerut sesiune specială a Parlamentului, care să discute implicaţiile cazului Fenechiu asupra Mecanismului de Cooperare şi Verificare (sugerând că din cauza păstrării lui Fenechiu în Guvern, România va avea un raport negativ pentru Schengen) şi politica proastă de personal a lui Victor Ponta, din al cărui cabinet au plecat 14 miniştri din cauza unor probleme penale, de incompatibilitate sau de plagiat. Gheorghe Flutur, secretarul general al PDL, a prevestit catastrofa economică în cazul unui raport prost al UE asupra MCV, susţinând că “investiţiile străine în România vor scădea, afectând grav economia”.
Iritat, Ponta a replicat că speră ca şi pe “hoţii” Blejnar, Videanu sau Duţă să-i cheme “cineva” în judecată pentru că “au furat o ţară” şi a anunţat că Guvernul va sesiza DNA pentru fraude legate de proiectul cardului naţional de sănătate, soldate cu o pagubă de 1,2 mil. euro în mandatul lui Lucian Duţă (PDL), fostul şef CNAS. Cei vizaţi l-au acuzat pe premier fie că iar intervine în treburile justiţiei, fie că vrea să acopere ruşinea cazului Fenechiu legându-se brusc de Duţă.
Prevestirile opoziţiei pe tema dezastrului MCV se amână deocamdată: raportul verbal bienal prezentat la Bruxelles asupra progresului României şi al Bulgariei în MCV a fost pozitiv şi n-a inclus referiri la situaţia politică ori la cazul Fenechiu. Recomandarea clară a UE către statele membre este însă ca miniştrii care au probleme cu justiţia să demisioneze şi nu să aştepte să fie condamnaţi, cum a fost în cazul lui Fenechiu.
Utilitatea acestei recomandări ar putea s-o cunoască în curând Spania, unde au loc mari manifestaţii de stradă antiguvernamentale, în urma izbucnirii unui scandal de corupţie care îl vizează pe însuşi premierul Mariano Rajoy, acuzat că a atribuit în secret contracte grase companiilor care au sponsorizat Partidul Popular, aflat la guvernare.