BusinessMagazin

Blog

  • Şah la partide: referendumul constituţional al lui Traian Băsescu

    Nu doar că i-a făcut vinovaţi pentru “compromisul” cu guvernul Ponta, explicând într-un interviu pentru Digi24 că nu se putea impune atâta vreme cât nu avea în spate “nici măcar un partiduleţ” care să reziste susţinerii de 70% a Guvernului în Parlament. Le-a întins însă şi o mână de ajutor (adresată, cel mai probabil, noii speranţe a Dreptei, Mişcarea Populară), spunând că îi va îndemna pe români să nu meargă la referendumul de revizuire a Constituţiei dacă proiectul USL nu va include şi rezultatul referendumului din 2009 – parlament unicameral cu 300 de aleşi.

    Mai mult, a adăugat că ar putea să convoace şi el un referendum, “spre exemplu, cu ocazia europarlamentarelor, pentru a lămuri eventual ceea ce nu respectă parlamentarii în revizuirea Constituţiei”. Perspectiva unui referendum pe această temă dă aripi Mişcării Populare, noua formaţiune de dreapta în a cărei construcţie Traian Băsescu a promis că se va implica şi care deja şi-a făcut intrarea pe scena politică prin critici la adresa PDL, partid care n-a susţinut în Parlament aplicarea întocmai a rezultatelor referendumului din 2009. Preşedintele Mişcării Populare, Marian Preda, a declarat că Traian Băsescu este “tatăl” spriritual al organizaţiei şi că PDL intră în lista de partide de care membrii fundaţiei s-au “săturat”.

    Mişcarea Populară, ai cărei primi aderenţi sunt consilierii prezidenţiali Cristian Diaconescu, Sebastian Lăzăroiu, Daniel Funeriu şi Iulian Chifu şi purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Bogdan Oprea, şi-a lansat duminică o propunere de platformă-program în care se defineşte ca “instrument public al exercitării democraţiei participative, pentru identificarea, selectarea şi promovarea soluţiilor optime şi a oamenilor care le pot pune în aplicare şi care îşi asumă implicarea în modernizarea României”. “Mişcarea Populară propune un nou model de organizaţie civică, ‘de jos în sus’, căreia fondatorii, prin experienţa lor administrativă şi politică, îi asigură cadrul necesar dezvoltării. Mişcarea Populară pune la dispoziţia cetăţenilor mecanisme avansate de selecţie, promovare şi, ulterior, implementare, ale ideilor şi proiectelor viabile şi ale purtătorilor acestor proiecte”, se arată în platforma-program.

  • Cum s-a umflat necesarul de finanţare pentru Cipru la 23 mld. euro

    Motivul este legat de faptul că UE, FMI şi guvernul de la Nicosia au reevaluat contribuţia Ciprului la 13 mld. euro, faţă de 6 mld. iniţial. O parte din bani (10,6 mld. euro) ar urma să fie acoperită din restructurarea băncilor, iar restul din majorări de taxe şi impuneri de noi taxe, privatizări, reeşalonarea datoriei publice de către creditorii privaţi autohtoni, credite externe şi probabil vânzarea unei părţi din rezervele de aur ale băncii centrale.

    Totalul celor 23 mld. euro care ar trebui să fie folosiţi pentru recapitalizarea băncilor şi reforma economiei ridică ponderea planului de salvare la peste 135% din PIB, un verdict cumplit pentru economia ţării, care anunţă deja o perioadă de recesiune similară cu cea din Grecia.

    Purtătorul de cuvânt al guvernului cipriot, Christos Stylianides, a precizat că solicitarea de asistenţă financiară va fi adresată Parlamentului European şi preşedinţiei irlandeze a UE şi că nu se referă de fapt la suplimentarea celor 10 mld. euro care ar urma să fie acoperite din contribuţiile statelor membre ale zonei euro şi ale FMI, ci la eliberarea de fonduri structurale şi sociale de coeziune pe termen mediu, necesare pentru susţinerea economiei cipriote şi a unor investiţii de infrastructură. Germania, aflată în an electoral, a insistat însă că nu se pune problema creşterii asistenţei financiare pentru Cipru, văzut de nemţi ca un paradis al spălătorilor de bani şi al oligarhilor ruşi.

    Explicaţia reevaluării sumelor stă în costurile restructurării Laiki şi Bank of Cyprus, estimate la 10,6 mld. euro, faţă de 5,8 mld. euro iniţial. Dacă depunătorii Laiki vor suferi pierderi de până la 80% din sumele mai mari de 100.000 de euro, cei de la BoC ar putea pierde până la 60%, însă cuantumul exact va fi cunoscut abia în septembrie.

  • A primit cadou de la tati o insulă de 150 de milioane de dolari (VIDEO)

    Diferenţa de preţ se explică prin moda insulelor private, care a luat avânt după evenimentul mediatic al nunţii lui Aristotel Onassis cu Jacqueline Kennedy în 1968, organizată pe insula Skorpios. Insulele private au devenit un simbol al statutului social, un accesoriu la fel de preţios ca iahturile sau avioanele personale pentru un milionar sau miliardar în ascensiune. Despre Skorpios, de pildă, presa elenă a informat că Bill Gates, Giorgio Armani sau Madonna ar fi încercat, fără succes, să cumpere insula de la familia Onassis.

    Comentatorii CNN remarcă faptul că preţul plătit de Rîbolovlev este foarte mare şi comparativ cu alte insule private din zonă, ca de pildă Nafsika, la fel de spectaculoasă ca Skorpios şi mult mai mare în suprafaţă (485 ha, faţă de 13 ha cât are Skorpios), evaluată la 8,5 mil. dolari. Nafsika nu are însă aura legendară a insulei lui Onassis. Mai mult, conform Reuters, nici nu ar fi vorba de o vânzare în toată regula, ci de un fel de închiriere pe termen lung, întrucât, potrivit unor avocaţi citaţi de primarul insulei Meganisi, de care Skorpios aparţine din punct de vedere administrativ, testamentul lui Onassis ar cuprinde interdicţia înstrăinării insulei.

    Dmitri Rîbolovlev, 46 de ani, a făcut avere graţie programului de privatizare din anii ’90 care a creat actuala clasă de oligarhi ruşi: a preluat compania de îngrăşăminte chimice Uralkali, a rentabilizat-o şi a făcut din ea un jucător important în industria globală de profil. În 2010 a vândut pachetul majoritar unui grup de investitori ruşi pentru o sumă estimată la 6,5 mld. dolari. În acelaşi an a cumpărat 9,7% din Bank of Cyprus, iar în 2011 a cumpărat participaţia majoritară la clubul AS Monaco. Averea sa a fost estimată de Forbes în 2011 la 9,5 mld. euro.

    Ekaterina Rîbolovleva, în vârstă de 23 de ani, a intrat anul trecut în atenţia presei americane, care a prezentat-o drept un fel de echivalent rusesc al moştenitoarei Paris Hilton, după ce Dmitri Rîbolovlev i-a cumpărat la New York un penthouse care i-a aparţinut lui Sanford Weill, fost şef al grupului financiar Citigroup. Rîbolovlev a dat 88 mil. dolari pe apartament, care a devenit astfel cel mai scump vândut vreodată la New York, dar nu şi cel mai scump dintre cele cumpărate de magnat în America. În 2011, rusul a plătit aproape 100 de milioane de dolari pentru o proprietate imobiliară din Palm Beach, Florida.

  • Preşedintele CNCD: Nu am fost sesizaţi privind declaraţiile senatorului Haşotti, nu mă antepronunţ

     “Nu am primit nimic în legătură cu respectivele afirmaţii, astfel că nu le pot comenta, pentru că asta ar însemna să mă antepronunţ”, a spus preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

    Liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, a declarat că nu are “absolut nimic” să le reproşeze homosexualilor, pe care îi consideră “doar nişte oameni bolnavi”, el comentând astfel iniţiativa deputatului USL Remus Cernea privind reglementarea parteneriatului civil între persoane de acelaşi sex.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania China Gezhouba, interesată de proiecte de investiţii în România

    O delegaţie a companiei chineze a vizitat Clujul în această săptămână. China Gezhouba Group Corporation este una dintre principalele companii chineze de investiţii în infrastructura de transport, energie şi turism.

    China Gezhouba Group Corporation (CGGC) este una dintre principalele companii chineze de investiţii în infrastructura de transport, energie şi turism. CGGC a fost principalul contractor al hidrocentralei “Trei defilee”, cea mai mare hidrocentrală din lume, de pe fluviul Yangtze, şi a realizat sau a participat, în China, la construcţia a peste 100 de hidrocentrale şi peste 300 de lucrări din domeniul infrastructurii (autostrăzi, poduri, diguri, căi ferate, locuinţe).

    Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, care urmează să fie construită la 30 de kilometri de Cluj-Napoca, ar urma să implice o investiţie estimată la peste un miliard de euro.

  • Haşotti: Homosexualii sunt doar nişte oameni bolnavi. Homosexualitatea nu este o stare firească

     “Domnul deputat Remus Cernea se dovedeşte un extravagant, ca să folosesc un cuvânt liniştit. Eu nu am absolut nimic să le reproşez homosexualilor, îi consider doar nişte oameni bolnavi. Homosexualitatea nu este o stare firească, nu este o relaţie naturală, motiv pentru care, după părerea mea, nu are absolut nicio şansă”, a declarat Puiu Haşotti pentru Ştirile ProTV, întrebat despre iniţiativa lui Cernea privind reglementarea parteneriatului civil între persoane de acelaşi sex.

    Sâmbătă, Puiu Haşotti a declarat pentru MEDIAFAX că cere PSD Constanţa retragerea sprijinului politic acordat deputatului Remus Cernea, pentru iniţiativa acestuia privind reglementarea parteneriatului civil între persoane de acelaşi sex.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inflaţia, un câine care nu muşcă

    Christine Lagarde, şefa FMI, a lăudat politica Fed de a arunca bani în piaţă prin cumpărarea de titluri de stat şi obligaţiuni în valoare de 85 mld. dolari lunar, arătând că această decizie, ca şi programele înrudite adoptate de BCE şi Banca Angliei, au menţinut pacea pe pieţele financiare. Ea a cerut însă ca politicile respective să continue, fiindcă economia globală tot nu-şi revine.

    Fed (ca şi BCE, de altfel) este îngrijorată că efectul inevitabil al activei sale tiparniţe de bani deja s-a produs – banii intraţi în sistem spre a stimula economia umflă de fapt bule speculative, îmbogăţindu-i pe investitorii financiari, şi deteriorează perspectiva inflaţiei.

    John Simon, senior economist în departamentul de cercetare al FMI, a declarat la rândul său că băncile centrale nu ar trebui să se teamă de inflaţie atunci când decid să menţină politici monetare relaxate (dobânzi foarte mici, programe de cumpărare de titluri cu scopul de a injecta bani în economie) dacă aşteptările privind inflaţia sunt “bine ancorate”.

    Până acum, inflaţia s-a dovedit “un câine care nu a muşcat”, a spus Simon într-o conferină de presă. Când economia globală îşi va reveni, va fi posibilă o scădere a şomajului neînsoţită de creşterea inflaţiei şi, chiar dacă o bancă centrală ia o decizie greşită de politică monetară, consecinţele asupra inflaţiei nu vor fi semnificative, crede Simon.

  • Radu Enache vrea să vândă terenuri şi un hotel

    Terenul din Timişoara are 4.000 de metri pătraţi, iar cel din Iaşi are 10.000 de metri pătraţi.

    De asemenea, Enache vrea să vândă hotelul Ibis din Constanţa printr-un contract de tip sale & lease back. Hotelul Ibis din Constanţa a fost deschis în 2005, în urma unei investiţii de 10 milioane de euro, incluzând şi valoarea terenului. Hotelul are 154 de camere şi este clasificat la trei stele.

  • De bine despre economia românească

    Astfel de cifre, coroborate cu evoluţia bună a consumului intern, influenţează deja estimările băncilor străine: JP Morgan a majorat prognoza de creştere a PIB pentru 2013 de la 1,5% la 1,9%. Pentru 2014, banca americană prevede o creştere economică de 2,3%, iar potenţialul de creş­tere economică al României pe ter­men lung este estimat la 4%.

    În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei a scăzut în martie la 5,25%, faţă de 5,65% în februarie, după ce preţurile de consum au cunoscut o creştere infimă, cu 0,04% în raport cu luna precedentă. Preţurile mărfurilor alimentare şi nealimentare au scăzut faţă de luna anterioară cu 0,1%, iar tarifele serviciilor au urcat cu 0,5%.

    Presiunile în direcţia creşterii inflaţiei nu sunt excluse însă în lunile următoare, având în vedere incertitudinile privind anul agricol şi fazele următoare de liberalizare a preţurilor la energie şi gaze pentru companii şi consumatorii casnici, afirmă Dumitru Dulgheru, economist al BCR, bancă a cărei estimare de inflaţie pentru sfârşitul lui 2013 este de 4,1%, peste ţinta BNR de 1,5-3,5%.

  • Tablefonul, dispozitivul viitorului

    Totuşi, Mega este încă mai mic comparativ cu Galaxy Note 8.0, competitorul lui iPad mini. Noul Galaxy va fi disponibil de asemenea într-un model de dimensiuni mai reduse, de 5,8 inci. Noul smartphone este dovada că Samsung nu este încă gata să se oprească din experimentat în domeniul ecranelor – gigant.

    La rândul său, Microsoft a anunţat că pregăteşte pentru a doua parte a acestui an o tabletă cu diagonala de 7 inci în cadrul noii game Surface, reacţionând la popularitatea produselor similare de la Google sau Apple. Producţia unei tablete de 7 inci nu făcea parte din planurile Microsoft anul trecut, însă compania şi-a dat seama că trebuie să vină cu un răspuns la creşterea puternică a popularităţii tabletelor mai mici, precum Google Nexus 7 sau Apple iPad Mini.

    Jumătate din tabletele vândute în ultimele trei luni ale anului trecut au fost mai mici de 8 inci, potrivit datelor companiei de cercetare IDC.