BusinessMagazin

Blog

  • Ambasada SUA, despre Summitul de la Vilnius: Nicio ţară nu poate determina orientarea unui stat

     “Toate ţările au dreptul să-şi aleagă propria cale a integrării şi dezvoltării economice, conform interesului naţional. Nicio ţară nu are dreptul să determine orientarea politică şi economică a unei alte ţări sau să decidă ce alianţe sau acorduri comerciale poate încheia o altă ţară”, se arată în răspunsul Ambasadei SUA.

    Totodată, Statele Unite ale Americii susţin “acordurile comerciale internaţionale care promovează oportunităţi de schimb libere şi independente pentru ţările partenere”. “Acordul de Asociere include un Acord de Liber Schimb, oferind Moldovei oportunităţi economice semnificative printr-un mai mare acces la una dintre cele mai mari pieţe ale lumii, aducând beneficii întregii regiuni. Continuăm să lucrăm cu partenerii noştri europeni şi cu guvernul şi poporul moldovean pentru a susţine obiectivul de integrare europeană al Moldovei”, mai precizează misiunea diplomatică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR a avut în primele nouă luni un profit de 560 milioane lei

     În perioada similară a anului trecut, banca a avut pierderi de 758,9 milioane lei (172,1 milioane euro).

    După jumătatea anului, costul net cu provizioanele de risc aferente creditelor se situa la 1,094 miliarde lei, iar la finele lunii septembrie a ajuns la 1,63 miliarde lei (371 milioane euro), însă nivelul este mai redus cu 37,9% faţă de primele nouă luni ale anului trecut, când era de 2,63 miliarde lei (594,7 milioane euro), potrivit rezultatelor comunicate miercuri de BCR.

    Rata creditelor neperformante (NPL) a crescut uşor faţă de jumătatea anului, de la 29,2% la 29,6% din portofoliul total de credite.

    Rata de acoperire a creditelor neperformante era de 63,4% în septembrie, peste nivelul de 57,2% înregistrat în septembrie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Japan Tobacco va închide patru fabrici de ţigări din Japonia şi va disponibiliza 1.600 de angajaţi

     “Afacerile de pe piaţa japoneză se confruntă cu un mediu tot mai dificil, în principal ca urmare a creşterilor de taxe pe produse din tutun, reglementărilor mai dure referitoare la fumat, conştientizării la scară mai largă a chestiunilor de sănătate şi îmbătrânirii societăţii”, se arată într-un comunicat transmis miercuri de companie, transmite Bloomberg.

    Restructurările vor fi efectuate printr-un program de disponibilizări voluntare care vizează inclusiv angajaţii din funcţii corporate, a precizat producătorul de ţigări.

    Majoritatea disponibilizărilor vor fi efectuate până la sfârşitul lunii martie a anului 2015, iar programul de retragere voluntară ar putea continua şi în următorul an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Director BCR: Nu sunt indicii privind vinovăţia unui angajat al băncii în cazul dispariţiei unor bani

     “Ceea ce vă pot spune este că procedurile noastre acordă maximă importanţă siguranţei clienţilor. În acest moment, colaborăm cu Poliţia şi le-am pus la dispoziţie toate probele materiale şi înregistrările video, însă din indiciile şi din semnele momentane nu există implicare a angajaţilor băncii. Ceea ce vă putem spune, de asemenea, este că, din punct de vedere contractual, nu există obligaţia legală de a despăgubi clienţii, însă în acelaşi timp vom evalua orice obligaţie morală pe care o avem în sensul despăgubirii, cu ajutorul organelor acreditate.(…) Nu există niciun semn în ceea priveşte complicitatea unui angajat al băncii, momentan nu există indicii în acest sens. Poliţia face investigaţii preluând probele materiale de la faţa locului şi înregistrările video”, a declarat Ionuţ Stanimir, citat de corespondentul MEDIAFAX.

    Stanimir a descris jurnaliştilor sistemul de securitate al băncii din zona de Tezaur şi procedura deschiderii unei casete de valori, cu “trei bariere de securitate”, precizând că în niciun moment “un angajat al băncii nu vede, nu observă, nu are idee ceea ce se află în interiorul acesteia”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a venit cel mai puternic om din Coca-Cola la Ploieşti

    Kent a participat la deschiderea operaţiunilor din România în 1990, când în primele zile ale capitalismului Ion Stamanichi, directorul celei mari mari fabrici de sucuri din ţară, Ci-Co din Capitală, i-a scris o scrisoare directorului companiei americane de la acea vreme. Pe scurt, îi lansa o invitaţie pentru a-şi uni forţele cu el ca să vândă Coca-Cola pe piaţa românească. Nu doar că mesajul a avut răsunet şi în câteva luni de la trimiterea scrisorii o întreagă delegaţie evalua potenţialul afacerii din România, dar după un an a şi început producţia de Coca-Cola. ”Am plătit opt milioane de dolari pentru fabrica din Bucureşti”, spunea anterior pentru Business Magazin Muhtar Kent – dar investiţia era de fapt la acea vreme un joint-venture.

    Profitul net al Coca-Cola, cel mai mare producător de băuturi răcoritoare la nivel mondial, a crescut cu 6% în trimestrul al treilea, la 2,45 de miliarde de dolari, de la 2,31 miliarde de dolari în urmă cu un an, susţinut de volumul mai mare al vânzărilor în America de Nord.

    Veniturile grupului au scăzut cu 3%, la 12,3 miliarde de dolari, dar au depăşit estimările analiştilor, de 12,05 miliarde de dolari, în timp ce volumul a avansat cu 2%, potrivit datelor publicate marţi de Coca-Cola, relatează Bloomberg.

    Volumul vânzărilor a crescut cu 2% în America de Nord, unde compania a redus preţurile pentru atragerea clienţilor. în trimestrul al doilea, volumul din America de Nord s-a redus cu 1%. în Europa, volumul a scăzut cu 1%, după un declin de 4% înregistrat în trimestrul al doilea.

  • Marcel Bărbuţ nu a fost niciodată mai furios: “Listarea a fost o obsesie veche de-a mea”

    “A FOST O OBSESIE VECHE DE-A MEA, DE CÂND AM PUS BAZELE FIRMEI. AM VĂZUT FIRME AUSTRIECE LISTATE LA BURSĂ ŞI AM SPUS CĂ ACOLO TREBUIE SĂ AJUNGEM”, argumentează Marcel Bărbuţ tentativa de listare a AdePlast la bursă. Pe lângă asta, are nevoie de capital pentru investiţii, iar cuvântul pe care antreprenorul pune accentul în interviu este „investiţii„. „Niciodată AdePlast nu a cerut o amânare la plată la vreun furnizor, la stat sau la bancă. Suntem ca un ceas elveţian şi avem un renume„, spune antreprenorul.

    El respinge informaţiile vehiculate, cum că banii pe care ar fi urmat să-i adune listarea AdePlast ar fi avut drept destinaţie plata creditelor. Banii investitorilor de la bursă erau necesari pentru construirea unei noi fabrici de vată bazaltică, pentru că în România nu se produce aşa ceva, consumul fiind acoperit de importuri. Iar Bărbuţ mizează pe o explozie a consumului de vată bazaltică, pentru că Uniunea Europeană are reglementări clare în privinţa termoizolaţiilor şi folosirii respectivului material, care va trebui respectate la un moment dat. Proiectul celei de-a zecea fabrici pe care vrea s-o ridice este finalizat. Patru dintre cele nouă fabrici care funcţionează pe trei platforme diferite – la Oradea, Ploieşti şi Roman – au fost deschise anul acesta.

    În cadrul ofertei, AdePlast a scos la vânzare 16,5 milioane de acţiuni, reprezentând o treime din capitalul social, propunându-şi să atragă între 58 şi 67 de milioane de lei (13-15 mililoane de euro). Subscrierile nu au atins pragul de 70% din numărul total de acţiuni necesar pentru închiderea tranzacţiei. Micii investitori au subscris în proporţie de 104% la tranşa alocată, de 15% din acţiuni, dar interesul investitorilor instituţionali a fost redus: subscrierile au fost mai mici de 7 milioane de euro, minimul necesar pentru închiderea cu succes a ofertei.

    Marii investitori au fost rezervaţi în privinţa prognozelor de creştere pe care compania le-a făcut pentru următorii ani, atât pentru businessul propriu, cât şi pentru evoluţia pieţei de construcţii în ansamblu. O altă cauză a fost gradul ridicat de îndatorare; în plus, unii investitori s-au temut că banii din ofertă nu vor merge pentru a finanţa deschiderea unei fabrici de vată bazaltică, ci vor fi folosiţi pentru a rambursa creditele la bănci, bazându-se pe faptul că listarea la bursă a fost una din cele două condiţii pentru intrarea în vigoare a nouă acte adiţionale la contracte de împrumut încheiate de companie cu UniCredit Ţiriac Bank, valoarea creditelor totalizând

    37,5 milioane de euro. Aici, în zona dintre abordarea antreprenorială a lui Marcel Bărbuţ şi prudenţa cu care investitorii au privit afacerea AdePlast, este deficitul de comunicare despre care vorbeam mai sus. Marcel Bărbuţ este un antreprenor obişnuit să îşi ţină afacerea din scurt. El afirmă că firma de brokeraj SSIF Broker „le-a spus oamenilor să nu cumpere acţiuni, în condiţiile în care ei din asta trăiesc, din vânzarea de acţiuni. SSIF nu s-a uitat la nicio informaţie referitoare la scrisorile de garanţie, de confort„. Dar, completează antreprenorul, firma de brokeraj este în portofoliul SIF Muntenia, care deţine trei companii concurente cu AdePlast.

  • Grecul care face cinci milioane de euro pe an din slăbiciunile româncelor

    “Cine e mai bogat, cel care are un palat de 200.000 euro şi datorează 200.000 de euro sau cel care are o casă de 100.000 de euro pentru care datorează 30.000 euro?” este metafora pe care o foloseşte Evangelos Poulios, care a adus marca de haine BSB pe piaţa autohtonă pentru a arăta că situaţia economică din Balcani nu este chiar atât de neagră. El îşi petrece cea mai mare parte a timpului în Grecia, ţara natală, şi în celelalte ţări unde BSB este prezent, dar revine în România săptămânal. Lucru justificat mai ales prin faptul că, din punctul de vedere al investiţiilor, piaţa locală este cea mai importantă pentru afacerile sale, după cea din Grecia.

    Compania a ajuns la 17 magazine, prin spaţiul deschis recent pe Calea Victoriei, în Capitală, primul spaţiu fiind inaugurat în urmă cu şapte ani. Anul acesta, cifra de afaceri se va apropia de 5 milioane euro, în creştere faţă de 2012, când vânzările s-au plasat la 4,3 milioane euro, iar profitul la 11%. Pe rafturi se găsesc haine pentru femei, la preţuri de vânzare peste medie, de circa 200 de lei pentru o bluză şi 400 pentru o rochie.

    La nivel global, reţeaua BSB cuprinde 100 de magazine în Europa şi Asia, îndeosebi în regiunea de sud-est, în Liban, Turcia, Rusia, Bulgaria, Cipru, Olanda, Albania, Egipt. Cu circa 500 de angajaţi în total, din care peste 100 în România, BSB este, din punctul de vedere al lui Evangelos Poulios, cel mai puternic brand local din segmentul său. Poulios, care a venit în ţară în urmă cu peste două decenii, povesteşte cum a ajuns aici. „De 30 de ani, mentalitatea grecilor era ca după ce termini şcoala să-ţi găseşti un loc de muncă la stat; nu e o surpriză faptul că s-a ajuns la criză„, explică el cauzele crizei elene. Poulios a hotărât să urmeze un alt drum şi, deşi oportunitatea de a lucra la stat exista, a părăsit oraşul natal din nordul Greciei, Serres, şi a venit în România în 1992, ţară unde s-a simţit ca acasă.

    A început cu o afacere cu covoare fabricate manual, în Piteşti, după care s-a înscris la Facultatea de Drept. Povesteşte că a lucrat cu firme consacrate în domeniu, din Cisnădie şi din Alba Iulia, ba chiar începuse activitatea de producţie proprie prin firma lui de atunci. Însă piaţa imobiliară a început să îl atragă şi a cumpărat primul apartament în 1996, când „încă nu investea nimeni în domeniu pentru că le era frică„; investiţia sa a dat roade odată cu dezvoltarea acestei pieţe, însă nu doreşte să dea şi alte detalii.

    Îşi aminteşte că povestea folosind „cuvinte frumoase„ despre potenţialul pieţei din România în cadrul conferinţelor pe care le ţinea ca membru al Camerei de Comerţ elene. „Credeam în ţară şi în viitorul ei şi voiam ca aici să vină şi alţi dezvoltatori. Însă ei asociau România cu Bulgaria, unde era foarte periculos să faci afaceri.„ Poulios a continuat însă să caute oportunităţie pe piaţa locală şi le-a găsit în industria puţin dezvoltată a modei. „Femeia din România era aranjată, dar nu prea avea cu ce să se îmbrace, doar cine călătorea în afara ţării avea posibilitatea să-şi ia haine ale mai multor mărci.„ Astfel că, imediat cum a intrat în acţionariatul reţelei elene de magazine BSB – dezvoltată în urmă cu aproape 30 de ani de o familiei de localnici greci – a făcut demersurile necesare pentru a-l aduce pe piaţa românească.

    Deşi se apropia aderarea României la UE şi exista ameninţarea deprecierii leului, a hotărât să nu aplece urechea la zvonuri şi să aducă totuşi marca pe piaţa locală. Spaţiul pe care a candidat în mallul din Vitan, primul deschis din România şi încă cel mai bine cotat în 2006, era la acea vreme râvnit de o sută de alte firme, însă l-a închi-riat după ce i-a prezentat planul afacerii într-o singură întâlnire lui Radu Tănăsescu, responsabilul managementului Vitan Mall de atunci. „Mi-a dat spaţiul atât de uşor, încât am început să îmi pun eu întrebări dacă este bine ce fac.„ Dorea un prim magazin de impact şi a investit 300.000 euro în el, făcând lucruri pe care acum nu le-ar repeta, cum ar fi montarea unor plăci de granit scumpe, îşi aminteşte, amuzat.

  • Autorităţile locale primesc la rectificare 204 milioane de lei din TVA pentru salariile profesorilor

    De asemenea, din cele 270 milioane lei, circa 8,5 milioane lei se alocă (finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor) pentru plata salariilor, sporurilor, indemnizaţiilor şi a altor drepturi salariale în bani stabilite prin lege, precum şi pentru plata contribuţiilor aferente acestora la învăţământul special şi centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională.

    Din suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, care totalizează 256 milioane lei, 77 milioane lei se alocă pentru finanţarea drepturilor asistenţilor personali şi persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile lunare.

    Din cota suplimentară de TVA, 6,6 milioane lei vor fi alocate pentru judeţul Suceava, pentru achitarea obligaţiilor financiare restante aferente împrumutului extern contractat pentru realizarea Programului “Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”.

    De asemenea, judeţele şi municipiul Bucureşti vor primi 24 de milioane lei din sume defalcate TVA pentru pentru finanţarea cheltuielilor din învăţământ privind pregătirea profesională, evaluarea periodică a elevilor şi bunuri şi servicii.

  • Minutul de ştiri, cu Ioana Matei – 29 octombrie 2013 – VIDEO

    VIDEO – Cele mai importante ştiri economice ale zilei – 29 octombrie 2013

  • Apple a livrat mai multe iPhone-uri decât se aştepta piaţa, dar profitul continuă să scadă

    Vânzările iPhone, care includ şi livrările pe parcursul a circa o săptămână de smartphone-uri 5S şi 5C, au fost de 33,8 milioane de aparate, peste aşteptările analiştilor, de 32,8 milioane.

    Compania a comercializat în trimestrul al patrulea 14,1 milioane de iPad-uri, sub estimările de 14,3 milioane. Livrările de Mac-uri au atins 4,6 milioane de computere.

    Apple estimează pentru viitorul sezon de al sărbătorilor de iarnă cea mai lentă creştere a vânzărilor din ultimii cinci ani. Faptul reflectă încetinirea creşterii livrărilor iPhone-urile şi iPad-urile, pe fondul intensificării concurenţei pe o piaţă saturată.

    Pentru trimestrul actual, Apple anticipează venituri de 55-58 miliarde de dolari, cu o creştere de 0,9%-6,4% de la 54,5 miliarde de dolari în urmă cu un an. Aceasta ar fi cea mai lentă creştere a vânzărilor în perioada sărbătorilor după 2008, când veniturile au avansat cu 6%. Profitul va fi aproximativ egal cu cel din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În 2011 şi 2012, vânzările Apple au crescut în perioada sărbătorilor cu peste 70%.

    Produsele Apple au revoluţionat industria tehnologiei, dar cotaţia acţiunilor companiei a scăzut cu 25% în ultimul an, pe fondul primului declin al profitului în 10 ani. Apple se confruntă cu o concurenţă puternică, condusă de Samsung, care exercită presiuni asupra preţurilor smartphone-urilor şi tabletelor.

    “Întrebarea este, pot reveni la creştere?”, a declarat Walter Piecyk, analist la BTIG în New York.

    Piecyk a spus că există semne că Apple îşi reveni în 2014, cu stabilizarea marjelor şi a vânzărilor în ţări precum China.

    Apple a generat în China vânzări de 5,73 miliarde de dolari în trimestrul trecut, în urcare cu 5,6% faţă de anul precedent. În Japonia, vânzările au avansat cu 41%, la 3,34 miliarde de dolari.

    “Gama de produse beneficiază de o cerere puternică. Trebuie să revină pe un trend pozitiv”, a declarat Laurence Balter, analist la Oracle Investment Research.

    Apple a lansat noi modele iPhone şi iPad pentru sezonul de cumpărături de la sfârşitul anului, care este cel mai important trimestru pentru companie. Directorul general Tim Cook a declarat după publicarea rezultatelor că există o cerere mare pentru iPhone 5S şi anticipează că noile iPad-uri vor fi la fel de populare.

    Apple va începe comercializarea iPad Air la 1 noiembrie, iar pe parcursul lunii va intra pe piaţă şi noul iPad mini.

    În trimestrul trecut, Apple a avut o cotă de 13,4% pe piaţa mondiale a smartphone-urilor, în scădere de la 15,6% în aceeaşi perioadă a anului 2012, potrivit companiei de analiză a pieţei Strategy Analytics.

    Cota de piaţă a Samsung s-a majorat de la 32,9% la 35,2% în aceeaşi perioadă.

    Apple a înregistrat o scădere a cotei şi pe piaţa tabletelor, odată cu lansarea unor noi produse de către companiile concurente.

    Acţiunile Apple au scăzut cu până la 5,1% în urma anunţării rezultatelor, dar ulterior şi-au revenit aproape la nivelul de închidere a tranzacţiilor, de 529,88 dolari pe unitate, după ce directorul financiar Peter Oppenheimer a spus că marjele ar fi fost mai bune dacă Apple nu ar fi modificat o metodă de contabilitate.