BusinessMagazin

Blog

  • Nu mai ploua cu bani

    Acum exact un an, presedintele filialei romanesti a Citigroup, cel mai mare grup bancar din lume, spunea ca se asteapta la o crestere a numarului companiilor care vor folosi listarea la bursa pentru a atrage fonduri. „Cred ca anul viitor vom vedea mai multe listari, atat la Bucuresti, cat poate si la Londra“, declara atunci Shahmir Khaliq, presedintele Citibank Romania. Khaliq a fost contrazis in ceea ce priveste bursa de la Bucuresti – singura listare importanta anuntata pentru 2007, Transgaz, inca urmeaza sa se produca -, iar Londra s-a dovedit intr-adevar o tinta pentru mai multe companii din Romania in cautare de finantare, dar o tinta neatinsa pana acum decat de A&D Pharma, distribuitorul de farmaceutice care a ajuns anul trecut la cota London Stock Exchange (LSE).

    RCS&RDS, operatorul telecom care testeaza la Oradea intrarea si pe teritoriul comunicatiilor mobile, anuntase lunile trecute ca are nevoie de 500 de milioane de dolari pe care spera sa-i gaseasca la investitorii de la bursa din City, iar mai nou spera sa obtina chiar pana la 575 de milioane de dolari (peste 390 de milioane de euro). „Conditiile neprielnice ale pietei“ au fost motivul invocat in comunicatul de presa trimis prin serviciul online de informare al LSE. Aceeasi sintagma a aparut si in comunicatul de presa al Telemobil, cel care anunta in septembrie ca suma de 125 de milioane de dolari necesara pentru finantarea operatorului mobil Zapp nu mai poate fi obtinuta prin emiterea de obligatiuni pe piata internationala.

    Nu e mai putin adevarat ca, in ciuda crizei financiare in plina manifestare, LSE ar putea parea in continuare favorabil pentru tranzactii. Luna trecuta, Banca Reglementelor Internationale prezenta un studiu care indica faptul ca pe bursa din Londra s-a tranzactionat anul acesta cea mai mare cantitate de lichiditati din lume, conchizand ca dominatia Londrei continua sa creasca in fata celor din New York sau Tokio, aflate in scadere. Totusi, RCS nu e singura reticenta fata de sansele oferite de bursa londoneza; operatorul turc de televiziune prin satelit Digiturk a anuntat si el de curand ca renunta la intentia de a se lista la LSE.

    Daca prima optiune pentru Zapp este acum suportul din partea actionarilor, RCS nu are aceasta varianta. Prin natura actionariatului, RDS nu are surse externe care sa poata pompa jumatate de miliard de dolari. Despre Zoltan Teszari, omul de afaceri care controleaza 60% din RCS&RDS prin Cable Communications Olanda, se spune ca nu are alte afaceri si reinvesteste integral profiturile in dezvoltare. Dar nivelul profitului de anul trecut e doar o fractiune din suma necesara, fara a mai pune in discutie faptul ca mai exista 40 de procente sanse ca ceilalti actionari sa-si doreasca incasarea dividendelor. Surse din piata financiara, citate de Ziarul Financiar, spun ca RDS e acum in discutii pentru a contracta un imprumut sindicalizat de 500 de milioane de dolari, cel mai mare de acest fel initiat in Romania, cu ajutorul Citi in consortiu cu ING Bank.

    O alta companie care isi pregateste listarea e BitDefender, companie desprinsa de curand din grupul Softwin. Florin Talpes, proprietarul BitDefender, si-a ajustat la randul lui planul, declarand recent pentru BUSINESS Magazin ca fata de acum cateva luni, cand alegerea era intre bursa din Londra si cea din New York, acum este luata in calcul si cea din Bucuresti. Argumentul lui e ca aproape jumatate din investitorii care cumpara in ringul londonez sunt prezenti si la Bucuresti.

    Deloc surprinzator, brokerii sustin ca BVB e o optiune valida si chiar de preferat in raport cu o bursa straina. Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest, spune ca daca RCS&RDS ar fi ales sa se listeze la Bucuresti, „influentele internationale ale crizei ar fi fost mai reduse“. La randul lui, Stere Farmache, presedintele BVB, spune ca listarea aici ar fi fost finalizata cu succes: „Au mai fost cazuri in care listarile au fost amanate din cauza conditiilor nefavorabile de pe piata. La bursa din Bucuresti ar fi gasit probabil banii pe care ii cereau in oferta. Anul trecut s-au strans circa 225 de milioane de euro pentru oferta initiala a Transelectrica, deci o oferta RCS&RDS de pana in 400 de milioane de euro nu ar fi fost greu de acoperit“.

  • Vazand si facand

    Cam cinci mii de euro pe an e bugetul mediu de formare pentru un manager de top la BRD. Pentru comparatie, la aceeasi banca, bugetul mediu de training pe angajat a fost anul trecut doar de aproximativ 400 de euro, desi anul acesta a crescut cu peste 30%, conform lui Florin Luca, director executiv de resurse umane al bancii. Top managerii au urmat aici programe axate mai ales pe dezvoltarea leadership-ului (seminarii de management general, management strategic, managementul performantei, comunicare, coaching, managementul schimbarii), fara a neglija insa pregatirea tehnica specifica activitatii lor, spune Luca.

    Sa fie un astfel de decalaj intre bugete un caz exceptional? O companie aloca anual pentru fiecare angajat un buget mediu de training de 87 de euro, iar in cazul persoanelor din top management, media anuala este de 247 de euro, arata rezultatele studiului „Romanian HR Profile 2007“, realizat in perioada mai-august 2007 de catre portalul Business-Edu.ro in colaborare cu firma de training si consultanta Corporate Dynamics International, pe un esantion de 501 companii din tara. „Daca ar fi sa tinem cont ca aproape 30% dintre firme au declarat ca nu au alocat un buget de training pentru 2007, media pentru bugetul per angajat in firmele care au alocat un buget de training este de 125 de euro, iar in cazul celor din top management, valoarea trece de 350 de euro. Desigur, acestea sunt valori medii, in unele cazuri bugetele fiind cu mult mai mari sau mai mici“, spune Decebal Leonard Marin, managing partner la Corporate Dynamics International. Valorile luate in calcul pentru aceste bugete corespund unei instruiri cu traineri externi de pana la doua zile de training, daca se tine cont de preturile practicate pe piata in acest moment, de 1.200-1.400 de euro pe zi in Bucuresti.

    Diferenta intre media din studiu si cifrele oferite de reprezentantul BRD raman insa importante. Florin Luca explica situatia (in special cresterea pe partea de training pentru angajati) prin faptul ca e nevoie de investitii mari in formarea angajatilor bancii, pentru ca recent au fost recrutate foarte multe persoane care au nevoie de formare specific bancara.

    O cu totul alta situatie e de intalnit la producatorul de vopseluri Fabryo, unde bugetele de instruire pentru angajati ajung relativ aproape de cele pentru manageri. Aici, bugetul anual de training pentru un om din top management este in medie intre 1.000 si 2.000 de euro, dupa cum spune Ionut Begu, HR manager al Fabryo. Pentru un angajat, in unele cazuri, bugetul se poate ridica si la aproape 1.000 de euro, in functie de planul de cariera, de specializare si de tipul de training de care are nevoie. Cresterea bugetelor alocate trainingului pentru angajati a coincis cu procesul de transformare a companiei de la Guzu Chim (afacere de antreprenoriat care purta numele fondatorului) la Fabryo Corporation (odata cu achizitionarea, anul trecut, a 49% din actiuni de catre fondul suedez de investitii Oresa Ventures). „La inceput, sumele alocate erau foarte reduse. Odata cu dezvoltarea Fabryo, acestea au crescut, pentru ca obiectivele companiei implica perfectionare profesionala pentru multi dintre angajati. In ultima perioada, sumele alocate au crescut considerabil“, spune Begu. Cat priveste managerii, programele de training pentru ei au evoluat la randul lor: initial au fost alese strict pentru mai buna indeplinire a sarcinilor de serviciu, ulterior insa a aparut si nevoia de consolidare a competentelor de management si gandire strategica.

    Studiul „Romanian HR Profile 2007“ arata ca, desi poate ca au nevoie de instruire, de trei ori mai putini top manageri decat angajati au disponibilitatea de a merge la training. Aproximativ 20% dintre managerii romani considera ca trainingul este neimportant pentru activitatea lor. „Acest lucru poate fi explicat prin timpul disponibil mai redus, prin perceptia cum ca instruirea nu este o prioritate sau poate chiar prin neincrederea in programele de training disponibile in Romania“, spune Marin. Sau, de ce nu, prin consilierea departamentului de resurse umane, care constata ca practica e de multe ori mai buna decat instruirea standard oferita de traineri: studiul releva ca 48% dintre directorii de resurse umane considera calificarea la locul de munca drept cea mai eficienta metoda de invatare.

    Dincolo de lipsa de timp ori de perceptia pe care o au despre programele autohtone de training, majoritatea managerilor sunt dispusi totusi sa participe la training daca percep ca acesta le aduce valoare pentru dezvoltarea lor profesionala. Cel mai des managerii participa la cursuri de tip MBA, deoarece acestea inca sunt percepute in Romania ca fiind imperative pentru avansarea in cariera. La nivel mondial, cele mai cerute sunt trainingurile tehnice, care ocupa 98% din piata. In Romania, in companiile unde exista un buget separat de dezvoltare de personal, bugetele se impart cam 50% pentru traininguri tehnice, cam 30% pentru cele de „soft skills“ (negociere, comunicare, managementul timpului) si restul pentru stimulente care au mai putin efect in dezvoltarea profesionala a oamenilor si mai mult in motivarea lor.

    Conform autorilor studiului, piata de training din Romania este estimata sa ajunga la sfarsitul acestui an la 30 de milioane de euro, pe fondul unor investitii mai mari ale companiilor in resursele umane. In momentul de fata sunt deja considerate normale bugete de training de 100.000-300.000 de euro si sunt cazuri de companii unde aceste bugete depasesc chiar un milion de euro. Fata de 2006, ponderea organizatiilor fara un buget alocat pentru training a scazut de trei ori, iar ponderea companiilor care au alocat un buget mai mare de 200 de euro per angajat a crescut de patru ori, potrivit studiului. Si ca timp, investitia in instruire e mai substantiala: numarul companiilor care au avut un numar de zile de training mai mic de 200 a scazut de la 82% la 68%, iar ponderea companiilor ce au efectuat peste 200 de zile de training a crescut de trei ori fata de 2006.

  • Miliardele din companii

    Cu aproape 8,5 miliarde de euro, Petrom este cea mai mare companie de pe piata romaneasca, chiar daca liderul clasamentului a fost printre putinele companii a caror valoare de piata a scazut in acest an, potrivit ZF.
    Valoarea totala a celor 100 de companii este foarte aproape de pragul sutei de miliarde de euro, cresterea fata de firmele incluse in topul precedent fiind remarcabila, de peste 25%.

    Cu o larga majoritate, firmele controlate de investitorii straini domina topul, doar cateva dintre companiile incluse in top fiind de stat. Companiile au fost evaluate in principal pe baza rezultatelor financiare raportate la sfarsitul lui 2006 sau, in cazul companiilor listate pe piata de capital, s-a luat in calcul capitalizarea bursiera de la sfarsitul lunii septembrie.

    Aceasta evolutie vine dupa aproape opt ani de crestere economica, perioada in care Produsul Intern Brut s-a majorat de aproape patru ori, de la 33,7 miliarde de euro in 2000 la aproape 120 de miliarde de euro, cat este estimat pentru acest an. In aceasta perioada, Romania a intrat in NATO si, de la inceputul acestui an, in Uniunea Europeana, evenimente ce au atras investitii straine masive comparativ cu anii de la inceputul deceniului.

    Pentru multi analisti economici, cresterea este inca la inceput. Observatorii evidentiaza ca in multe sectoare de activitate Romania este mult in urma celorlalte tari europene. Iar pentru recuperarea decalajului vor urma alti ani de crestere sustinuta.

    Ceea ce ar putea face ca in editia din 2008 a topului sa avem macar o companie care sa treaca de pragul valorii de zece miliarde de euro. Mai ales ca numarul unu, Petrom, creditat cu o valoare de piata de 8,44 miliarde de euro, in scadere cu 6% fata de valoarea calculata anul trecut, are loc de crestere, avand in vedere ca la bursa din Bucuresti, evolutia Petrom nu a fost prea buna in ultimul an, iar cotatia actiunilor a pierdut aproximativ 20%. In afara de Petrom, doar o singura alta companie are o valoare mai mica decat cea calculata anul trecut – Continental Automotive. Regresul are drept cauza scaderea profitului in 2006 fata de anul anterior, pe fondul derularii unui program de investitii.

    In clasamentul din acest an sunt 13 companii nou-intrate fata de prima editie, iar cea mai importanta apreciere a valorii a cunoscut-o grupul de telecomunicatii RCS&RDS. Compania, care tocmai a anuntat ca renunta la planurile de listare pe piata londoneza din cauza crizei financiare, este evaluata de specialistii Capital Partners la 1,65 miliarde de euro, de peste trei ori mai mult decat suma estimata in prima editie (481 de milioane de euro).

    Alte sase companii sunt creditate cu valori mai mult decat duble fata de nivelul din anul precedent. Valoarea Alro a ajuns la 1,9 miliarde de euro, fata de 828 de milioane anul trecut, ceea ce a propulsat producatorul de aluminiu intre cele mai valoroase zece companii, dupa un salt de 15 pozitii. Oltchim si Impact au facut salturi spectaculoase, de 24 de pozitii, dupa aprecierea valorii cu 130% si, respectiv, 158%. SIF Transilvania, A&D Pharma si Allianz-Tiriac Asigurari completeaza randurile celor care sunt estimati acum la valori cel putin duble fata de prima editie a topului, in timp ce Nuclearelectrica si Carpatcement au fost foarte aproape de aceeasi performanta.

    Cresterea generala a valorii companiilor se vede si in majorarea pragului de intrare in top (valoarea companiei cu numarul 100), de la 123 de milioane de euro anul trecut la 180 de milioane de euro anul acesta.

    Sectorul energetic este cel mai bine reprezentat in topul celor mai valoroase companii, cu 28 de firme. Serviciile financiare sunt un alt domeniu bine cotat, cu 25 de reprezentanti in top. Cea mai mare banca romaneasca, BCR, este pe locul doi in topul general, cu o valoare estimata la 6,75 miliarde de euro. Restul de 47 de companii activeaza in industrie (17), servicii (14), bunuri de consum (10) si IT&C (6).

  • Criticilor mei

    Mai intai, in iuresul emotional al crimei de care a fost acuzat un conational in Italia, Cioroianu a evocat o deportare in masa a infractorilor in desertul egiptean, depasind, potrivit observatorilor, granitele unei simple metafore diplomatice.

    In fata cererilor de prezentare a demisiei – una din ele venita chiar de la presedintele Traian Basescu – ministrul a invocat necesitatea prezentei sale pentru rezolvarea tensiunilor diplomatice dintre Romania si Italia. La doar cateva zile distanta, insa, o vizita organizata de MAE in capitala Italiei a oferit un nou argument criticilor ministrului: la conferinta de presa la care au participat atat premierul Calin Popescu-Tariceanu, cat si ministrul Cioroianu si alti demnitari din MAE, seful MAE s-a intretinut destul de afabil cu unul din liderii comunitatii rromilor romani din Italia, dat in urmarire prin Interpol pentru sustragere de la executarea unei pedepse definitive in Romania.

    Declaratiile contradictorii ale MAE si ale ministrului dupa ce presa a semnalat situatia si chiar dincolo de incident (Cioroianu a afirmat, de pilda, ca nu e perfect, dar ca se considera potrivit pentru functia pe care o ocupa) au ridicat si mai mult ponderea remarcilor negative la adresa sefului liberal al diplomatiei, care a fost identificat de unii observatori ca posibil personaj de sacrificiu pentru calmarea tensiunilor iscate de „cazul Mailat“.

  • Anticoruptie degeaba

    In acelasi timp, cei chestionati (59%) au opinat ca justitia nu este independenta in judecarea faptelor de coruptie, fiind influentata de politicieni, oameni cu suficienti bani sau chiar de politisti sau procurori.  O treime dintre intervievati au afirmat ca s-au confruntat cu situatii in care li s-a cerut, direct sau indirect, sa dea mita, preponderent unui medic (31%), profesor (6%), functionar de primarie (6%) sau politist (6%). Primele domenii la care respondentii se gandesc ca ar trebui sa primeasca mai putini bani in bugetul pe anul viitor sunt politia (24%), justitia (20%), armata (14%), administratia locala (10%), turismul (9%).

  • Si procurorii migreaza

    Din ianuarie anul acesta, 201 procurori au cerut CSM sa li se accepte mutarea la instante. Daca la instante doar 7% din posturi sunt vacante, in ce priveste Parchetele, procentul este de 20%. CSM a avut de discutat saptamana trecuta o lista cu 66 de procurori care au cerut sa li se accepte transferul la judecatorii. Doi au lipsit, iar cei 64 de procurori prezenti au candidat pentru 47 de posturi de judecator cu grad de judecatorie. Directia pentru resurse umane a CSM a facut in acest sens o analiza, pentru a stabili cauzele care au determinat cererile de transfer ale procurorilor catre instante.

  • Noi l-am facut, noi il desfiintam

    Tudor a protestat astfel fata de afirmatiile xenofobe la adresa romanilor ale Alessandrei Mussolini, nepoata fostului dictator si colega de grup cu europarlamentarii PRM. Ca urmare a retragerii PRM, grupul de extrema-dreapta din PE s-a dizolvat de la sine.

  • Benazir, stai acasa

    Politia i-a incercuit locuinta cu cateva ore inainte de momentul in care se astepta ca Benazir Bhutto sa se afle in fruntea a mii de suporteri, la un protest antiguvernamental organizat in Rawalpindi. Mandatul de arestare a fost emis in momentul in care, cu ajutorul sustinatorilor sai, Bhutto a incercat sa treaca de un blocaj al politiei. Presedintele Pervez Musharraf a instituit acum doua saptamani starea de urgenta in Pakistan, interzicand manifestarile de strada, dupa ce a castigat alegerile prezidentiale intr-un scrutin contestat de opozitie.

  • Unde sunt trandafirii?

    Alegerile erau prevazute initial pentru toamna lui 2008.  Presedintele a anuntat ca va organiza si un referendum pentru stabilirea datei alegerilor legislative, care ar putea fi organizate in primavara sau toamna lui 2008.

    Presedintele Georgiei a respins de mai multe ori varianta convocarii de alegeri legislative anticipate, refuzand sa cedeze „santajului“ opozitiei, care a organizat demonstratii in fata sediului Parlamentului. Opozitia georgiana ceruse initial numai alegeri anticipate, dar ulterior a solicitat si demisia lui Saakasvili, acuzandu-l de coruptie.

    Protestul s-a transformat in cea mai ampla miscare de strada declansata dupa „revolutia trandafirilor“ din 2003, soldata cu inlaturarea de la putere a fostului presedinte Eduard Sevardnadze. Reprezentantii NATO si ai UE si-au declarat ingrijorarea fata de faptul ca Saakasvili a ordonat reprimarea brutala a demonstratiilor si a decretat stare de urgenta, in timp ce conducerea de la Tbilisi a acuzat implicarea Moscovei in tentativa de a-l rasturna de la putere pe presedinte.

  • Un Schengen mai larg

    Ministrii de justitie si de interne ai Uniunii Europene, intruniti la Bruxelles, au cazut de acord ca Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania si Malta, care au aderat in 2004, sunt pregatite sa faca parte din zona Schengen. Romania si Bulgaria, in schimb, mai asteapta, ministrii apreciind ca ambele tari trebuie sa faca mai mult in privinta securizarii frontierelor. Ministrii vor confirma aceasta decizie in luna decembrie, dupa consultarea Parlamentului European. Zona Schengen cuprinde in prezent 13 tari ale Uniunii Europene, plus Norvegia si Islanda. Se asteapta ca anul viitor sa se alature acestei zone a liberei calatorii Elvetia si Ciprul.