BusinessMagazin

Blog

  • Autorităţile din SUA vor să sancţioneze Bank of America cu 6 miliarde de dolari

    Agenţia Federală pentru Finanţarea Locuinţelor a dat în judecată 17 instituţii de credit, acuzându-le că au încălcat mai multe legi la vânzarea de instrumente financiare garantate prin ipoteci către Fannie Mae şi Freddie Mac. Cele două companii au ajuns în 2008 aproape de colaps, din cauza tranzacţiilor încheiate cu aceste bănci.

    Suma vizată de la Bank of America este mai mare decât despăgubirile pe care agenţia federală le-ar primi de la banca JPMorgan în urma unei înţelegeri amiabile record, de 13 miliarde de dolari, a instituţiei de credit cu autorităţile americane într-un caz similar. Agenţia Federală pentru Finanţarea Locuinţelor ar încasa 4 miliarde de dolari din acordul cu JPMorgan, dacă acesta se confirmă.

    Bank of America are cea mai mare potenţială expunere dintre cele 17 bănci aduse în faţa instanţei de către ageţia federală, cu instrumente financiare în valoare totală de 57 de miliarde de dolari, faţă de 33 de miliarde de dolari în cazul JPMorgan.

    Royal Bank of Scotland are o expunere de 30 de miliarde de dolari şi ar putea primi o amendă de mai multe miliarde de dolari, notează cotidianul britanic.

    Printre instituţiile de credit care ar putea primi amenzi mai mici se numără Credit Suisse, Goldman Sachs şi Barclays. UBS, Citigroup şi divizia financiară a General Electric au încheiat deja acorduri amiabile cu autorităţile.

  • PIB-ul a crescut de patru ori în 15 ani: A accelerat, apoi a frânat, iar revenirea este lentă

    Produsul Intern Brut al României era de 37 mld. euro în 1998, iar în 15 ani indicatorul a crescut de aproape patru ori, la 140 mld. euro. Economia a fost pe o pantă ascendentă din 1999 timp de nouă ani consecutiv, oprindu-se brusc în 2009, odată cu propagarea mondială a crizei financiare.

    După un declin de 6,6% în 2009 şi o scădere de 1,1% în 2010, economia a revenit pe creştere. Însă, PIB-ul real nu a reuşit să revină la nivelul anterior crizei, în ciuda împrumutului uriaş de aproape 20 mld. euro contractat de la finanţatorii externi.

    Evoluţia structurii economiei româneşti din ultimii ani indică o economie emergentă ce a trecut printr-o fază de supraîncălzire şi acum se reface, cu un sector al serviciilor încă sub media UE, dar şi o schimbare a structurii dinspre ramurile cu valoare adăugată mică, precum agricultura, spre ramuri cu valoare adăugată mare.

  • România caută din nou bani pe pieţele externe: emisiunea de eurobonduri din septembrie a fost redeschisă

    “Am redeschis emisiunea şi se construieşte în momentul ăsta volumul şi structura finanţării”. În septembrie am obţinut un randament de 4,76% şi am lansat acum la un randament indicativ de 4,25%. De fapt, spread-ul s-a îmbunătăţit cu aproape 70 de puncte de bază, inclusiv pe fondul semnării noului acord cu FMI şi CE şi al încadrării în ţintele de deficit, a prognozelor privind creşterea economică”, a spus Voinea.

    Ministrul delegat pentru buget a mai arătat că România beneficiază de condiţii mai bune şi datorită amânării deciziei Fed de a retrage lichidităţile din piaţă oferite prin programul Quantitative Easing.

    Potrivit unor surse, redeschiderea a atras deja subscrieri de peste 1,5 miliarde euro.

    România a atras în septembrie suma de 1,5 miliarde de euro de pe pieţele externe printr-o emisiune de obligaţiuni denominate în euro cu scadenţa la şapte ani, la un randament de 4,769%

    Împrumutul din septembrie are o dobândă de 2,95 puncte procentuale peste midswap (indicatorul de referinţă al pieţei), în scadere cu 0,75 puncte procentuale faţă de ultima emisiune de obligaţiuni de stat denominate în euro pe piaţa externă, din luna octombrie 2012.

    Investitorii au subscris atunci peste 6,4 miliarde de euro la emisiunea de euroobligaţiuni a României, depăşind de patru ori suma maximă pentru care Ministerul Finanţelor intenţiona să o atragă, de 1,5 miliarde euro.

    Intermediarii operaţiunii au fost Deutsche Bank, Citigroup, HSBC şi Societe Generale.

  • Una dintre cele mai mari tranzacţii din istorie: Cât vor încasa şefii grupului Vodafone în urma vânzării participaţiei la Verizon Wireless

    Vodafone vinde participaţia deţinută la compania mixtă Verizon Wireless partenerului Verizon Communications pentru 130 de miliarde de dolari. Tranzacţia, a treia ca valoare în istoria sectorului privat, urmează să se încheie anul următor.

    Grupul britanic a promis să distribuie acţionarilor 71% din banii încasaţi. Acţionarii vor primi atât bani, cât şi titluri la Verizon Communications.

    Potrivit unor date publicate de Vodafone, conducerea grupului, circa 250 de persoane, a acumulat în total 50 de milioane de acţiuni Vodafone, iar în urma vânzării Verizon Wireless vor primi 16 milioane de lire sterline şi acţiuni Verizon în valoare de 40 de milioane de lire.

    Directorul general al Vodafone va primi peste 10 milioane de lire, sumă apropiată de salariul primit anul trecut, de 11 milioane de lire.

    Recordul tranzacţiilor în rândul companiilor private este încă deţinut de preluarea companiei germane Mannesmann de către Vodafone pentru 200 de miliarde de dolari, urmată de fuziunea AOL cu Time Warner.

  • Numărul insolvenţelor a crescut în primele nouă luni cu circa 6%

    În primele nouă luni ale anului 2012 s-au înregistrat 19.118 firme intrate în insolvenţă la nivelul întregii ţări, arată datele ONRC.

    Numărul de insolvenţe din septembrie este mai mare decât nivelul înregistrat în luna precendentă, când 1.028 de firme au intrat în insolvenţă.

    Bucureşti şi Bihor conduc în topul judeţelor cu cele mai multe insolvenţe în acest an, cu 2.593 (în creştere cu 15% faţă de 2012), respectiv 1.206 (+20%), urmate de Galaţi cu 1.186 (+60%). Cele mai puţine insolvenţe au fost consemnate în judeţul Călăraşi – 134 de cazuri şi Harghita – 161 de cazuri în acest an.

    Cele mai multe firme care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din comerţ, peste 7.170 intrate în insolvenţă, dar şi cele din construcţii – 2.723, hoteluri şi restaurante – 2.221 şi industria prelucrătoare – 2.211.

    La sfârşitul lunii septembrie erau active circa un milion de firme.

  • Antonescu: Optăm pentru desfiinţarea Comisiei pentru Roşia Montană şi înfiinţarea unui for nou

    Antonescu a fost întrebat care este poziţia PNL privind modificările propuse la proiectul de lege iniţiat de Guvern asupra exploatării de la Roşia Montană.

    “Mandatul acestei Comisii speciale încredinţat de plenul Parlamentului a fost strict acela de a se pronunţa asupra proiectului de lege iniţiat de Guvern. Poziţia noastră este aceea ca raportul Comisiei pentru acest proiect de lege să fie de respingere”, a declarat Antonescu.

    El a precizat că la nivelul USL s-a discutat despre varianta prelungirii mandatului actualei comisii speciale, sau înfiinţarea unei noi comisii speciale, care ar urma să pregătească iniţierea unui proiect de lege general privind regimul exploatării resurselor naturale.

    “Aceste lucruri să fie foarte clare, distincte, şi în felul acesta pe o formulă sau alta să vedem cum mergem mai departe (…) La USL s-a discutat posibilitatea sau varianta prelungirii mandatului acestei Comisii cu 30 de zile în care să ne dea un răspuns ferm şi asupra proiectului Guvernului şi un eventual alt proiect general cu privire la regimul exploatărilor”, a mai precizat liderul PNL.

    Antonescu a menţionat că PNL ar prefera varianta ca actuala comisie specială să dea raport de respingere proiectului Guvernului şi apoi să se constituie o altă comisie pentru iniţierea “unui proiect nou nouţ”.

    Liderul PNL a fost întrebat dacă în cazul unui proiect de lege care stabileşte un cadru general decizia asupra proiectului minier de la Roşia Montană va fi luată în Guvern.

    “Din punctul meu de vedere, este nevoie de o reglementare cu rang de lege, generală, privind regimul exploatărilor şi sigur că în baza acestui cadru nou legislativ Guvernul, atunci când are la îndemâna sa, conform Constituţiei şi legii, de luat nişte hotărâri, le ia. Nu în cazul Roşia Montană sau în altul specific, în orice caz”, a mai afirmat Antonescu.

  • Vânzările de computere, tablete şi smartphone-uri cresc în acest an cu 4.5%, la 2,32 mld. unităţi

    Livrările de tablete vor consemna un avans de aproape 43%, la 184 milioane de unităţi, potriivt datelor companiei de cercetare de piaţă.

    Gartner notează că tabletele de dimensiuni mici, cu diagonala de până la 8 inci, sunt tot mai populare şi vor continua să înregistreze o evoluţie a vânzărilor mai bună decât tabletele mai mari, trend care va trage în jos preţurile.

    “Consumatorii vor fi bombardaţi cu reclame la noile dispozitive ultramobile, care vor atrage atenţia, dar nu neapărat şi banii potenţialilor clienţi. Continuând trendul pe care l-am observat anul trecut, anticipăm că sezonul sărbătorilor de iarnă va favoriza tabletele de dimensiuni mici, în timp ce preferatul ultimilor ani, smartphone-ul, îşi pierde farmecul”, a declarat într-un comunicat Carolina Milanesi, vicepreşedinte de cercetare la Gartner.

    Vânzările de computere desktop şi laptopuri vor continua să scadă, cu livrări totale de 303 milioane de unităţi, în declin cu 11,2% faţă de anul trecut.

    Piaţa telefoanelor mobile va continua să crească, consideră Gartner. Astfel, vânzările vor avansa cu 3,7% anul acesta, la 1,8 miliarde de unităţi.

  • TEST DE STRES BNR: Ce s-ar întâmpla dacă leul s-ar deprecia cu peste 20% în raport cu euro

    Cel mai recent exerciţiu de testare la stres a solvabilităţii efectuat de către BNR a acoperit o perioadă de doi ani, din trimestrul al treilea al acestui an până la jumătatea anului 2015 şi a avut la bază un scenariu macroeconomic advers caracterizat de o depreciere puternică şi persistentă a monedei naţionale (peste 20% în raport cu moneda euro), pe fondul unei creşteri economice negative, al unei creşteri semnificative a costurilor de finanţare, al unui climat extern caracterizat de recesiune în zona euro, precum şi de o depreciere graduală a monedei euro în raport cu dolarul american.

    Datele sunt incluse în asupra Stabilităţii Financiare publicat luni de Banca Naţională a României, a cărui formă finală a fost aprobată în şedinţa CA al BNR din 17 octombrie 2013, iar analizele au fost realizate folosind informaţiile disponibile până la 10 octombrie 2013.

    “Rezultatele exerciţiului arată menţinerea unui nivel adecvat al capitalului în condiţiile scenariului, în pofida unei scăderi semnificative a indicatorului de solvabilitate. Astfel, la finele perioadei analizate, indicatorul de solvabilitate ar scădea cu aproape patru puncte procentuale (de la 14,7% în iunie 2013 la 10,8% în iunie 2015). În perioada analizată, ajustările de valoare pentru deprecierea activelor financiare ar creşte cu aproximativ 27% în cazul expunerilor faţă de populaţie, respectiv cu aproximativ 31% în cazul expunerilor faţă de companii”, se menţionează în raport.

    Pe baza acestui scenariu, un număr restrâns de instituţii de credit de talie mică (lipsite de impact sistemic) ar putea avea nevoie de creşterea dotărilor de capital.

    “Aspectul poate fi explicat de structura actuală a portofoliului acestei categorii de instituţii, cu o pondere în scădere faţă de anii anteriori a creditelor în totalul activelor purtătoare de dobândă. Incapacitatea generării unui profit operaţional semnificativ (ca primă sursă de acoperire a pierderilor generate de deteriorarea calităţii activelor financiare) este principalul factor care explică rezultatele obţinute în cazul acestor instituţii de credit (ponderea cheltuielilor fixe în totalul cheltuielilor operaţionale este semnificativ mai mare decât în cazul instituţiilor de credit de talie mare, ca urmare a economiilor de scală consemnate de cele din urmă)”, se explică în document.

    Rezultatele testului nu ţin cont de impactul pozitiv al majorării aşteptate a fondurilor proprii luate în calcul pentru determinarea indicatorului de solvabilitate pe parcursul perioadei analizate, în urma eliminării graduale a filtrelor prudenţiale.

    Conform scenariului, probabilităţile de nerambursare considerate în cazul creditelor acordate companiilor nefinanciare, respectiv gospodăriilor populaţiei, sunt comparabile cu cele consemnate istoric în cursul anului 2009, când s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al acestora.

    Totodată, în cazul creditelor acordate pentru cumpărarea de locuinţe, nivelul maxim considerat al ratei de nerambursare a fost de aproape 6%, valoare semnificativ mai ridicată decât cea consemnată istoric. Aspectul poate fi explicat de predominanţa denominării în euro a acestei categorii de credite.

    Potrivit BNR, principalele vulnerabilităţi ale sectorul bancar, respectiv nivelul important al creditelor neperformante în condiţiile unei dinamici negative a creditării sectorului privat, precum şi accelerarea procesului de dezintermediere financiară transfrontalieră rămân în limite gestionabile.

    “Stabilitatea financiară s-a menţinut robustă de la data raportului anterior (septembrie 2012). Menţinerea stabilităţii financiare s-a realizat în condiţiile persistenţei provocărilor la adresa acesteia, manifestate pe fondul unui context internaţional care a rămas dificil, chiar dacă balanţa riscurilor a înregistrat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice interne”, se mai arată în raport.

    Solvabilitatea, gradul de acoperire cu provizioane a riscurilor şi lichiditatea s-au încadrat în niveluri adecvate, permiţând sectorului bancar să facă faţă fără dificultăţi majore unor eventuale evoluţii nefavorabile de intensitate moderată.

    Raportul notează că principalele provocări la adresa stabilităţii financiare pentru perioada următoare sunt reluarea creditării în condiţii sustenabile, pe fondul continuării şi chiar al intensificării procesului de dezintermediere financiară care se manifestă la nivel internaţional, precum şi gestionarea adecvată a calităţii activelor bancare, inclusiv prin asigurarea unui echilibru funcţional între costurile şi beneficiile diverselor soluţii de administrare a expunerilor neperformante.

    “Finalizarea cu succes a acordului preventiv de finanţare încheiat cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, precum şi semnarea unui nou acord similar care să asigure continuarea reformelor necesare consolidării macrostabilităţii interne şi a sistemului financiar autohton contribuie la menţinerea stabilităţii financiare”, se spune în raport.

    Nivelul şi calitatea fondurilor proprii din sistemul bancar s-au menţinut în parametri corespunzători, respectiv rata de solvabilitate s-a menţinut la un nivel adecvat (14,7% în iunie, peste valoarea minimă reglementată, de 8%), iar fondurile proprii sunt formate în proporţie semnificativă din elemente de calitate bună şi foarte bună (rata fondurilor proprii de nivel 1 fiind de 13,6% în iunie).

    Totodată, BNR a decis păstrarea filtrelor prudenţiale pentru calculul fondurilor proprii şi al indicatorilor de prudenţă bancară pe parcursul acestui an, astfel că indicatorii de solvabilitate continuă să fie cu aproximativ patru puncte procentuale mai mari comparativ cu nivelurile raportate, urmând a se renunţa gradual la aceste filtre în perioada implementării cerinţelor suplimentare de capital aferente Basel III, între anii 2014 şi 2017.

    “Rezultatele exerciţiului de testare la stres a solvabilităţii sectorului bancar, care acoperă perioada 2013 T3 – 2015 T2, relevă pe ansamblu o bună capacitate a acestuia de a face faţă unor şocuri macroeconomice adverse semnificative, în condiţiile menţinerii unui nivel adecvat al indicatorului de solvabilitate”, se menţionează în raport.

    Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane IFRS şi filtre prudenţiale se menţine confortabil, la 89,5% în august 2013, fiind printre cele mai ridicate niveluri comparativ cu ţările din regiune.

  • Câţi abonaţi au The Times şi The Sunday Times după introducerea sistemului de taxare pentru conţinutul online

    În plus, versiunile tipărite ale celor două publicaţii au în prezent 200.000 de abonaţi, cu 50.000 mai mult faţă de iulie 2010, când a fost introdus sistemul de taxare pentru consultarea versiunilor online ale celor două ziare, informează blog.wan-ifra.org.

    Publicaţiile The Times şi The Sunday Times sunt editate de compania News UK, controlată de magnatul media Rupert Murdoch.

    Katie Vanneck Smith, Chief Marketing Officer al companiei News UK, a declarat la Digital Editors Network Conference, organizată recent la Londra, că a fost necesară o perioadă de 15 luni pentru recuperarea pierderilor în vânzări cauzate de introducerea sistemului cu taxă. Potrivit acesteia, comportamentul consumatorilor de ştiri online – marcat iniţial de neîncredere şi aversiune ca urmare a introducerii taxei pentru conţinutul pe internet – începe să se schimbe.

    În acest context, Katie Vanneck Smith a explicat că a crescut durata în care o persoană obişnuieşte zilnic să lectureze ştiri. Astfel, o persoană obişnuia să petreacă 40 de minute “în print”. În prezent, însă, o persoană citeşte ştiri în publicaţii tipărite timp de 30 de minute, în timp ce articolelor online le sunt dedicate 12 minute. Chiar dacă se poate sesiza o uşoară scădere a timpului dedicat lecturii ştirilor din publicaţiile tipărite, timpul dedicat acestora continuă să fie predominant.

    Aceste statistici sunt încurajatoare şi indică faptul că taxarea conţinutului online nu are în mod implicit o influenţă negativă asupra abonamentelor publicaţiilor tipărite. Dimpotrivă, în unele cazuri, taxarea conţinutului online poate influenţa pozitiv vânzările în print, se mai spune pe blog.wan-ifra.org.

    Pe de altă parte, şi tabloidul The Sun, cel mai vândut ziar din Marea Britanie, şi cotidianul de interes general The Daily Telegraph au anunţat la începutul acestui an că au decis să introducă taxe pentru accesarea conţinutului lor online.

    În Marea Britanie, acest sistem a fost implementat şi de publicaţia economică Financial Times.

    Sistemul de taxare a conţinutului online, cu posibilitatea accesului gratuit la câteva materiale pe lună, a fost deja introdus de mai multe publicaţii din Statele Unite ale Americii, printre care şi The New York Times, şi din Canada.

  • Zara se extinde în Ardeal

    Grupul Inditex a semnat contracte de leasing pentru şase magazine în proiectul Coresi Braşov, iar mărcile Zara, Pull and Bear, Massimo Dutti, Bershka, Stradivarius şi Oysho îşi vor expune oferta pe 6.000 mp. Zara va prezenta noul concept de magazin pe o suprafaţă de 2.800 mp.   

    Coresi Braşov va oferi clienţilor şi o zonă de entertainment dezvoltată pe 6.000 mp, în jurul unui cinema cu opt săli şi a unui food-court, dar şi un hipermarket  Auchan.

    Fondată în 1976, Immochan, filiala imobiliară a Grupului Auchan, este al treilea dezvoltator de pe piaţa europeană în raport cu valoarea activelor. Compania gestionează 2 milioane de mp de galerie comercială (GLA) în 340 de centre comerciale din cele 12 ţări în care operează. În prezent Immochan are 10 noi proiecte în construcţie şi alte 20 deja deschise sau achiziţionate.

    În România Immochan administrează nouă centre comerciale, după preluarea galeriilor Real, şi are două proiecte în dezvoltare: Coresi Braşov şi Drumul Taberei, pe fosta platformă Tricodava din Bucureşti.