BusinessMagazin

Blog

  • Ponta susţine că a primit “intenţii foarte clare” de investiţii din partea companiilor americane. Ponta a discutat şi de listarea Romgaz

    Semnalele primite de către reprezentanţii Guvernului din partea companiilor americane, în discuţiile de la Washington, au fost de intenţii foarte clare pentru investiţii în România, oamenii de afaceri cerând stabilitate şi predictibilitate, nu neapărat scăderi de taxe, a afirmat premierul Victor Ponta.

    “Am dorit foarte mult ca prima zi a vizitei să fie dedicată în mod special întâlnirilor economice. Am avut ocazia să prezint situaţia actuală a României, o ţară care iese după câţiva ani de crize şi de dificultăţi şi care poate fi pentru companiile americane nu doar o piaţă naţională, ci şi un partener regional. Sincer, toate reacţiile pe care le-am primit de la companiile care au participat la această întâlnire – companii care, adunate, au o cifră de afaceri de vreo 5-6 ori Produsul Intern Brut al României – au fost de încredere şi de satisfacţie pentru stadiul actual al investiiilor şi de intenţii foarte clare pentru viitor”, a spus Ponta.

    El s-a întâlnit la Washington cu reprezentanţii companiilor Motorola, Hewlett-Packard, HP, ExxonMobil, Chevron, IBM.

    La finalul discuţiilor, Ponta a arătat că reprezentanţii Exxon l-au asigurat că la explorările pregătite pentru anul viitor vor folosi o tehnologie foarte modernă, de ultim nivel, şi că în special în IT vor fi angajaţi tineri din România.

    “Intenţia mea a fost de a da un anumit mesaj de stabilitate şi predictibilitate pentru aceste companii. Cred că a fost foarte bine primit acest mesaj şi rămâne ca în perioada următoare să se confirme acest lucru”, a arătat Ponta.

    El a susţinut de altfel că reprezentanţii acestor companii nu i-au cerut “neapărat” scăderi de taxe, ci stabilitate şi predictibilitate.

    Premierul Victor Ponta se află în vizită oficială la Washington.

    Ponta a discutat în SUA şi de listarea Romgaz: Va conta mesajul de acceptare a capitalului privat

    Vânzarea a 15% din acţiunile Romgaz nu va conta doar prin prisma sumei care va fi obţinută, ci mai ales ca mesaj foarte clar de acceptare şi implicare a capitalului privat în piaţa energiei, a declarat premierul Ponta, precizând că a discutat cu firmele americane din domeniu şi despre acest subiect.

    “Despre listarea Romgaz am vorbit, pentru că este un domeniu în care şi companiile americane activează în România. Mi-am exprimat speranţa – şi informţaiile lor erau în acest sens – legat de faptul că va fi o listare de succes. Nu e vorba doar de suma pe care o vom obţine pentru 15% din companie, ci mai ales de mesaj, că după listările de succes de la Transgaz şi Nuclearelectrica, Romgaz va fi de asemenea un mesaj foarte clar de acceptare, de implicare a capitalului privat şi de dezvoltare a pieţei energiei din România”, a spus Ponta, aflat în SUA.

    El s-a întâlnit la Washington inclusiv cu reprezentanţii companiilor ExxonMobil şi Chevron.

    Statul vrea să vândă 15% din acţiunile Romgaz la preţuri între 24 şi 32 lei pe titlu, estimând să obţină între 1,38 miliarde lei (311,7 milioane euro) şi 1,85 miliarde lei (415,6 milioane euro), titlurile urmând să fie vândute atât pe Bursa de la Bucureşti, cât şi pe cea de la Londra.

    Romgaz este controlat de Departamentul pentru Energie, care deţine 85% din acţiuni. Fondul Proprietatea are o participaţie de 14,99%.

    Premierul Victor Ponta se află în vizită oficială la Washington.

  • Nicolae Demetriade şi-a dat demisia de la Tarom

    El invocă aplicarea prevederilor ordonanţei privind managementul privat la Tarom, afirmând că aceasta a fost “o iluzie”.

    “Aplicarea OUG 109/2011 a fost doar o iluzie”, a declarat Demetriade pentru MEDIAFAX.

    Întrebat dacă a demisionat doar din funcţia de director executiv, sau şi din Consiliul de Administraţie, Demetriade a răspuns: “Din toate”.

    CA-ul Tarom a hotărât în iunie să urgenteze aplicarea măsurilor din planul de management prin numirea lui Nicolae Demetriade în funcţia de administrator-director executiv, după ce reprezentanţii consiliului s-au declarat nemulţumiţi de activitatea directorului general al companiei, belgianul Christian Heinzmann.

    Demetriade a fost numit în CA al Tarom în luna mai.

    Tarom a încheiat primul semestru cu pierderi de 63 milioane lei, în scădere faţă de rezultatul negativ de 120 de milioane de lei din prima jumătate a anului trecut. Venituri operaţionale au atins 534 milioane lei, faţă de 498 milioane lei la jumătatea anului trecut.

    Planul de management, aprobat de Consiliul de Administraţie în luna martie, prevede pierderi de 143 milioane lei în acest an, de 18 milioane lei în 2014, urmând ca în 2015 şi 2016 compania să realizeze profit de 92 milioane lei, respectiv 173 milioane ei.

    Compania urmăreşte de asemenea o creştere a numărului de pasageri transportaţi cu 100.000 pe an, de la 2,3 milioane în acest an la 2,6 milioane în 2016, şi o majorare a gradului de încărcare a aeronavelor, de la 68% în acest an la 75% în 2016.

  • Google sărbătoreşte, marţi, 216 ani de la primul salt cu paraşuta

    Pe 22 octombrie 1797, Andre Jacques Garnerin a efectuat, în Parc Monceau din Paris, primul salt, cu ajutorul unei paraşute din mătase. Google marchează, marţi, acest moment printr-un logo animat, interactiv, în care utilizatorul poate folosi tastele computerului pentru a manevra paraşuta şi a ateriza în diferite peisaje.

    Francezul Andre Jacques Garnerin (31 ianuarie 1769 – 18 august 1823) a fost paraşutist şi este cunoscut ca fiind inventatorul paraşutei fără cadru rigid.

    Student al profesorului Jacques Charles, el s-a implicat în pilotarea baloanelor cu aer cald şi a lucrat alături de fratele său, Jean-Baptiste-Olivier Garnerin (1766 – 1849), la majoritatea proiectelor sale legate de acest domeniu. În cele din urmă, a fost numit aeronaut oficial al Franţei.

    Garnerin a făcut regulat teste şi demonstraţii în Parc Monceau din Paris, din 1797, dar a făcut furori când a anunţat, în 1798, că următorul său zbor va include şi un pasager femeie. Însă a fost nevoit să justifice acest lucru în faţa poliţiei, care era îngrijorată că zborul cu balonul ar putea afecta organele fragile ale trupului feminin şi ar induce pierderea cunoştinţei, nemaivorbind de consecinţele morale de a sta atât de aproape două persoane de sex opus. Poliţia a emis o interdicţie, iar chestiunea a ajuns până la ministerele de Interne şi cel al Poliţiei, care, în cele din urmă, au stabilit că nu era mai scandalos un astfel de zbor decât o cursă cu trăsura.

    “Cetăţeana Henri” fusese aleasă în urma unui anunţ în ziar, iar, pe 8 iulie 1798, un număr mare de curioşi s-a strâns în Parc Monceau să asiste la eveniment. Femeia era tânără şi frumoasă şi cei doi au făcut câteva ture de parc în aplauzele celor prezenţi la eveniment.

    Garnerin şi-a început experimentele cu paraşute a căror formă se baza pe cea a umbrelelor, primul său salt efectuându-l cu o paraşută din mătase, cu un diametru de aproximativ şapte metri, ataşată la un balon.

    În calitate de aeronaut oficial, a vizitat, împreună cu soţia sa, Jeanne Geneviève, Marea Britanie, în 1802, în timpul păcii de la Amiens, cei doi făcând mai multe demonstraţii cu paraşuta.

    La reluarea războiului dintre Franţa şi Marea Britanie, el şi soţia sa s-au întors pe continent, unde, pe 3 şi 4 octombrie 1803, Garnerin a zburat pe o distanţă de 395 de kilometri, între Paris şi Clausen (Germania), cu balonul său.

    Soţia lui Garnerin s-a numărat printre primele femei care au zburat cu balonul şi a fost prima paraşutistă din lume (salt de la o înălţime de 900 de metri, pe 12 octombrie 1799).

    Nepoata lui Garnerin, Elisa Garnerin, a învăţat să zboare cu balonul la 15 ani şi a făcut 39 de salturi profesionale cu paraşuta, între anii 1815 – 1836, în Italia, Spania, Rusia, Germania şi Franţa.

    Garnerin a murit într-un accident, fiind lovit de o bârnă în timp ce construia un balon, la Paris, pe 18 august 1823.

    Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.

  • Wizz Air şi Blue Air nu mai sunt cele mai ieftine companii din Europa. Cine le-a luat locul

    Compania aeriană Preţul mediu/bilet incluzând taxe (în lei)
    1. Pegasus Airlines 281,44
    2. Wizz Air 337,35
    3. Blue Air 367,23
    4. Ryanair 371,65
    5. easyJet 400,27

    Sursa: WhichAirline.com, bazat pe studiul a 300.000 de zboruri

    Compania aeriană Pegasus Airlines, cea mai ieftină din Europa, operează zboruri pe relaţia Bucureşti-Istanbul, la preţuri începând de la 40 de euro.

    Wizz Air a transportat anul trecut în şi din România 2,76 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic în creştere cu 2,2% faţă de 2011 şi sub estimările de trei milioane de euro anunţate în octombrie 2012. Pentru anul acesta este estimat un trafic de peste 3 milioane de pasageri pe piaţa locală. Compania aeriană WizzAir anunţa anul trecut introducerea unei taxe de 10 euro pentru bagajele mari de mână, în timp ce bagajele de mână mai mici , care nu depăşesc dimensiunile 42cm x 32cm x 25cm, urmau să fie transportate în continuare gratuit. Celelalte companii aeriene care operează în România nu percep taxe pentru bagajele de mână.

    Blue Air a transportat anul trecut în şi din România 1,5 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic la acelaşi nivel cu cel din 2011 şi 2010. Pentru anul acesta este estimat un trafic de 1,5 milioane de pasageri pe piaţa locală. Compania românească Blue Air a fost fondată de omul de afaceri Nelu Iordache şi este deţinută în prezent de compania Airline Management Solutions, care a preluat în urmă cu trei luni fondul comercial şi aeronavele operate de Blue Air contra sumei de 30 de milioane de euro.

    Gigantul low-cost Ryanair zboară de la Târgu Mureş şi Constanţa, către Pisa, Milano şi Bruxelles.

    Compania aeriană low cost Easy Jet a revenit în România la sfârşitul lunii octombrie pe aeroportul Henri Coandă (Otopeni) cu o cursă Bucureşti-Londra Gatwick, pe care o va opera de patru ori pe săptămână, după ce a renunţat o perioadă la zborurile din Capitală.

    Recomandarea noastră: Opt aeroporturi situate în zone strategice ale României zac cu pistele aproape goale şi se „mândresc” cu cel mult două zboruri pe zi. Ce sens are ca acestea să mai rămână funcţionale şi care sunt şansele de salvare pentru a deveni totuşi viabile din punct de vedere economic? CLICK PE HARTĂ PENTRU A CITI ARTICOLUL

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

     

  • Cât va mai rămâne Nike în România

    In decursul celor 14 ani de colaborare cu producatorul de echipament sportiv, Elmec Romania a dezvoltat o retea de retail raspandita la nivel national si a distribuit produsele Nike in cele mai importante orase din Romania.

    Elmec Romania este unul dintre cei mai importanti jucatori pe piata autohtona de sport si fashion. Compania administreaza in acest moment o retea de 25 de puncte de vanzare care comercializeaza brandul Nike, dintre care 15 magazine exclusive, sapte magazine multibrand si trei magazine de tip outlet.

    Compania Elmec Romania,  subsidiara a Grupului Folli Follie – Grecia  detine la nivel national o retea extinsa de magazine, dintre care magazine de tip monobrand (Nike, Converse, Folli Follie, Calvin Klein Jeans), magazine multibrand (collective, .kix, Star Place) si magazine tip outlet.  Elmec Romania detine in portofoliu branduri internationale de renume cum ar fi: Nike, Converse, Folli Follie, Juicy Couture, Polo Ralph Lauren, Calvin Klein Jeans, UGG Australia, Boss Orange, Napapijri,  7 For All Mankind, G-Star Raw, Scotch&Soda, Franklin&Marshall, Pepe Jeans London, Hamaki-Ho, American Vintage, DKNY Jeans, Superdry, Diesel.

  • Ce trebuie să ştii ca să ai un salariu de start de peste 1.450 euro

    Condiţiile pentru un astfel de salariu sunt cunoştinţele de limbi nordice sau de olandeză. În topul celor care au cele mai avantajoase salarii din call centere se află, de asemenea, vorbitorii de germană, portugheză sau limbi central-europene, cu o medie de 850–1.200 Euro brut pe lună.

    “Salariile acordate angajaţilor care cunosc limbile străine menţionate anterior ajung la acele niveluri în primul rând întrucât vorbitorii respectivi sunt greu de găsit pe piaţa muncii, iar noi avem cereri pe aceste segmente din partea companiilor-clienţi pentru care furnizăm serviciile de outsourcing. În plus, în general solicităm aceloraşi angajaţi inclusiv dezvoltarea unui anumit set de competenţe suplimentare (cel mai adesea tehnice), pe baza trainingurilor susţinute în firmă împreună cu companiile beneficiare; desigur că ajungem astfel la un profil de angajat care trebuie retribuit pe măsură”, a precizat Vladimir Sterescu, country manager CGS în România.

    Companiile care doresc să îşi externalizeze o serie de servicii (precum suportul tehnic, relaţiile cu consumatorii, vânzările etc) devin clienţi ai call centerelor, astfel încât pe funcţiunile menţionate lucrează angajaţi care trebuie să interacţioneze cu persoane din întreaga lume. Angajarea vorbitorilor de limba germană pune cele mai mari probleme, întrucât standardele solicitate ca şi cunoaştere a limbii vorbite sunt foarte ridicate şi trebuie să fie completate de diferite aptitudini tehnice, aşa încât selecţia este foarte riguroasă. Cunoscătorii de poloneză, cehă, olandeză şi suedeză sunt, de asemenea, în topul candidaţilor greu de găsit pe piaţa muncii.

    Ca şi număr de angajaţi, call centerele au cel mai mare număr de posturi pentru vorbitorii de română, engleză, franceză, germană şi italiană. “Pentru proiectele pe limba română, unde nu sunt solicitate competenţe tehnice avansate, salariile din call centere se situează în jurul salariului mediu pe economie şi- conform performanţelor fiecărui angajat- veniturile cresc adesea cu 20-30%, în funcţie de bonificaţii. În ceea ce priveşte limba engleză, media salarială se situează între 450 – 750 Euro brut pe lună, în funcţie de proiect, tipul de call center, competenţele tehnice ale angajatului etc”, a arătat Vladimir Sterescu. “În multe firme, la salarii se adăugă bonusuri de performanţă, premii, tichete de masă etc. Astfel, vorbitorii de limbi de circulaţie europeană ajung în primul an de muncă la venituri situate între 600 – 850 Euro brut”, a arătat Vladimir Sterescu.

    Analiza realizată de CGS arată că, în ultimele 12 luni, veniturile variabile acordate angajaţilor din industria de call center au crescut faţă de perioada similară anterioară, în această categorie fiind incluse bonusurile de performanţă, primele, premiile şi alte stimulente non-financiare. “Este o evoluţie firească, încurajată de creşterea generală a competitivităţii în această industrie. Avem în faţă provocări consistente pentru anii viitori, în condiţiile în care mediul economic va continua să impulsioneze necesitatea unei cât mai mari eficientizări a fiecărei companii, iar outsourcingul reprezintă o soluţie în acest sens. Componenta profesională câştigă deci o amploare din ce în ce mai mare, aşa încât, în măsura în care tinerii se vor orienta spre studii şi calificări care au şi vor avea cerere pe piaţa muncii, se va genera o situaţie “câştigătoare” pentru toată lumea, iar cifrele şomajului în rândul generaţiei tinere din România vor putea să scadă consistent de la nivelul ameninţător din prezent”, a precizat Vladimir Sterescu.

     

  • Cei mai mari jucători din IT&C şi telecom vin la ZF Digital’13

    Consacrat încă de la prima ediţie ca  unul dintre cele mai importante evenimente dedicate business-urilor online “ZF Digital Summit’13” vine cu un concept complex, cele 2 zile de eveniment îmbinând paneluri, sesiuni de keynote şi dezbateri. Vor fi 2 zile de sesiuni interactive, studii de caz de succes şi discuţii pe teme hot în domeniul digital.

    Peste 40 dintre  cei mai importanţi manageri din domeniul IT&C,telecom au răspuns invitaţiei Ziarului Financiar şi vor împărtăşi audienţei  din experienţa lor de business dar şi strategii şi modele  menite să asigure creşterea în conditiile actuale din economia românească.

    Severina Pascu, CEO UPC România & Ungaria, Jean-François Fallacher , CEO Orange România, Nikolai Beckers, noul CEO Romtelecom şi COSMOTE România, Till Streichert, CFO, Vodafone Romania, Florin Talpes, CEO Bitdefender, Liviu Drăgan, CEO Total Soft, Alexis Bonte, Co-founder and CEO  eRepublik Labs, Radu Georgescu, Chairman of the Board GECAD Group, Doina Costache, Head of Multiple Industries Google Romania, Daniel Nicolescu, CEO PayU South East Europe, Radu Butufei, Director E-commerce Carrefour Romania, Cosmin Costea, E-commerce Manager METRO Cash & Carry România, Laurentiu Dumitrescu, Managing Partner  Digital Star, Giovanni Dalla Vedova, Head of Sales Ericsson Romania & Moldova Ericsson Romania & Moldova, Dan Bulucea, Country Manager Google România, Cătălin Păunescu, Managing Director  Star Storage, sunt doar câţiva dintre cei peste 40 de speakeri ce vor discuta despre investiţiile viitoare, ce opţiuni de finanţare au companiile digitale şi start-up-urile care doresc să se extindă prin proiecte inovatoare , cum pot magazinele online să câştige o parte din cota de piaţă a magazinelor tradiţionale,care sunt cele mai utilizate servicii de cloud computing de companii şi pentru uz personal  sau ce urmează în domeniul mobile şi cum va arata pachetul de servicii de comunicaţii în viitor şi cât va costa?

    Mai multe informaţii despre eveniment, program şi vorbitori sunt disponibile în secţiunea dedicată evenimentului de pe site-ul www.zf.ro.

  • Produse petroliere, de acum prin comenzi online. Vezi care e comanda minimă

    Prin intermediul acestei platforme, clienţii actuali Oil Energy Trading pot plasa comenzi la orice oră, beneficiind de oferte şi condiţii speciale şi au acces la toate elementele contului, de la stadiul comenzilor, rapoarte, facturi, detalii contract, până la vizualizarea preţului într-o formă actualizată.

    Clienţii pot plasa comenzi de minim 3,000 litri în cadrul portalului, cu sau fără transport, într-un mod standardizat, ce asigură onorarea acestora într-un interval de timp redus, conform cerinţelor specifice, bazate pe necesităţile clientului.

    Clienţii care doresc să plaseze o singură comandă (clienţii ″spot″) se pot înregistra în cadrul portalului, prin completarea unui formular. În urma unei solicitari, clienţii primesc o ofertă personalizată, cu un preţ al produselor care variază în funcţie de zona din care a fost plasată comanda.“ Estimăm că, în următorul an, un procent de 60-70% din comenzile clienţilor noi Oil Energy Trading vor veni prin intermediul acestei platforme, restul procentului fiind reprezentat de clienţii care solicită produsele noastre pe cale tradiţională”, declară Remus Hirceagă, Managing Director Oil Energy Trading.
     

  • România a redeschis o emisiune de eurobonduri din luna septembrie

    “Am redeschis emisiunea şi se construieşte în momentul ăsta volumul şi structura finanţării”. În septembrie am obţinut un randament de 4,76% şi am lansat acum la un randament indicativ de 4,25%. De fapt, spread-ul s-a îmbunătăţit cu aproape 70 de puncte de bază, inclusiv pe fondul semnării noului acord cu FMI şi CE şi al încadrării în ţintele de deficit, a prognozelor privind creşterea economică”, a spus Voinea.

    Ministrul delegat pentru buget a mai arătat că România beneficiază de condiţii mai bune şi datorită amânării deciziei Fed de a retrage lichidităţile din piaţă oferite prin programul Quantitative Easing.

    “Se aprobă contractarea de către Ministerul Finanţelor Publice a unui împrumut pe pieţele externe de capital, prin redeschiderea emisiunii de obligaţiuni scadente în data de 18 septembrie 2020, cu maturitate de 7 ani ani şi cupon de 4,625%, în sumă de minimum 250 milioane de euro şi maximum 500 milioane de euro”, se arată într-un ordin comun al miniştrilor Liviu Voinea şi Daniel Chiţoiu.

    Potrivit unor surse, redeschiderea a atras deja subscrieri de peste 1,5 miliarde euro.

    România a atras în septembrie suma de 1,5 miliarde de euro de pe pieţele externe printr-o emisiune de obligaţiuni denominate în euro cu scadenţa la şapte ani, la un randament de 4,769%

    Împrumutul din septembrie are o dobândă de 2,95 puncte procentuale peste midswap (indicatorul de referinţă al pieţei), în scadere cu 0,75 puncte procentuale faţă de ultima emisiune de obligaţiuni de stat denominate în euro pe piaţa externă, din luna octombrie 2012.

    Investitorii au subscris atunci peste 6,4 miliarde de euro la emisiunea de euroobligaţiuni a României, depăşind de patru ori suma maximă pentru care Ministerul Finanţelor intenţiona să o atragă, de 1,5 miliarde euro.

    Intermediarii operaţiunii au fost Deutsche Bank, Citigroup, HSBC şi Societe Generale.

  • Minutul de ştiri, cu Ioana Matei – 21 octombrie 2013 – VIDEO

    VIDEO – Cele mai importante ştiri economice ale zilei – 21 octombrie 2013