VIDEO – Cele mai importante ştiri economice ale zilei – 1 aprilie 2013
Blog
-
Enel Cuore Onlus şi Salvaţi Copiii inaugurează centrul educaţional “Creştem împreună”
Programul “Creştem împreună” susţine o nouă categorie de copii în risc – copiii rămaşi singuri acasă din cauza migraţiei forţei de muncă spre Europa de Vest. Datele furnizate de Direcţia Protecţia Copilului în anul 2012 indică faptul că în România sunt 79.901 de copii ai căror părinţi muncesc în străinătate. Dintre ei, 22.993 de copii au ambii părinţi plecaţi, ei fiind lăsaţi în grija rudelor sau, în unele cazuri, mai severe, chiar în grija asistenţilor maternali. Numai în Bucureşti, 468 de copii au unul dintre părinţi plecat la muncă în străinătate, în timp ce 110 copii cresc fără părinţi, conform datelor oficiale. Cu toate acestea, numărul real al copiilor afectaţi poate fi mult mai mare, luând în considerare că nu toţi părinţii declară că muncesc în străinătate. Ruperea legăturii cu părinţii îi face pe copii vulnerabili, fiind expuşi riscului de abandon şcolar şi delincvenţă.
Centrul educaţional se află în cadrul şcolii nr. 141 Ion I. C. Brătianu din sectorul 5 al Capitalei, una din cele mai defavorizate zone din Bucureşti. Circa 31 de copii au fost deja identificaţi ca beneficiari ai acestui program. La eveniment au participat şi E.S. Dl. Diego Brasioli, Ambasadorul Italiei la Bucureşti şi Dna. Inspector Cătălina Chendea din partea Ministerului Educaţiei Naţionale.
Organizaţia Salvaţi Copiii România derulează programul Creştem împreună din anul 2010, cu susţinerea Enel Cuore Onlus. Porsche România şi MoneyGram Internaţional s-au alăturat susţinătorilor în 2012. A început iniţial în opt localităţi, şi, în urma solicitărilor din alte oraşe, programul s-a extins, ajungând în prezent la 16 centre: Piteşti (jud. Argeş), Bucureşti, Reşiţa (jud. Caraş-Severin), Mangalia (jud. Constanţa), Târgovişte (jud. Dâmboviţa) 2 centre, Craiova (jud. Dolj), Petrila (jud. Hunedoara), Braşov (jud. Brasov), Piatra-Neamţ (jud. Neamţ), Suceava (jud. Suceava), Iaşi (jud. Iaşi), Negreşti (jud. Vaslui), Lupeni (jud. Hunedoara), Sighişoara (jud. Mureş), Timişoara (jud. Timiş).
În cei trei ani de implementare, 2080 de copii au fost incluşi în program, 1700 de părinţi şi reprezentanţi ai copiilor au participat la întâlniri lunare de informare şi la şedinţe de consiliere socială şi psihologică, 1354 de copii au comunicat cu părinţii lor prin intermediul calculatoarelor puse la dispoziţie de Salvaţi Copiii România, 565 de voluntari au fost pregătiţi şi s-au implicat activ în organizarea şi desfăşurarea activităţilor, 15 reţele interinstituţionale (formate din reprezentanţi ai DGASPC, ISJ, primăriilor şi şcolilor) au fost create în fiecare localitate, organizându-se 92 de întâlniri de lucru cu 667 de participanţi.
-
Fabrică de carduri, în România
După o investiţie totală de 25 milioane Euro, noua facilitate de producţie va furniza carduri cu cip, atât ca instrumente de plată Contactless, Dual Interface, Contact-based, cât şi ca instrumente pentru identificare securizată,pentru piaţa locală şi Europa Centrală şi de Est. Mai mult de 80% din volumul de carduri realizat în Bucureşti va fi exportat către peste 35 de ţări.
Fabrica urmăreşte modul de producţie al celei din Viena, care combină criteriile estetice cu tehnologia de ultimă oră. Austria Card România livrează produse inovatoare şi servicii de personalizare de carduri. Procesul de producţie al companiei este certificat de MasterCard şi Visa, fapt care oferă garanţia că cele mai înalte standarde de securitate şi de calitate sunt implementate.
“Lansarea Austria Card în Bucureşti consolidează planurile noastre de dezvoltare şi crestere ca jucător pe piaţa globală a tranzacţiilor securizate. Fabrica din România reflectă standardele ridicate de calitate a vieţii, inovaţia şi atenţia specială pentru detalii, regăsite atât în operaţiunile fabricii din Viena, cât şi în cunoscutul brand Austria Card. Totodată aceasta oferă un mediu de lucru ideal pentru a atrage talente locale” a declarat Nikolaos P. Lykos, Preşedinte şi CEO al Grupului Lykos.
Noua fabrică produce şi personalizează carduri din materiale diverse într-o multitudine de forme, de la cele simple din hârtie şi carton multi-stratificat, la cele din PVC şi materiale ecologice, de la carduri simple de membru şi de loialitate, până la carduri inteligente de plată şi identificare.
“Suntem foarte încântaţi de capacitatea suplimentară pe care o aduce această nouă fabrică”, a declarat Markus Prancz, Managing Director al Austria Card Romania. “Noile echipamente ne permit să producem carduri cu cip de ultimă generaţie într-un timp record şi contribuie la creşterea semnificativă a volumului zilnic de carduri produse”.
Compania îşi desfăşoară activitatea în propria clădire din Bucureşti şi, împreună cu Inform Lykos SA, divizia de documente securizate a Grupului Lykos în România, oferă clienţilor săi soluţii personalizate complete. Prezenţa ambelor divizii operaţionale consolidează poziţia de lider a Grupului Lykos in Europa Centrală şi de Est.
-
Penny Market este retailerul cel mai agresiv în promovare
Penny Market, prezent pe piaţa de profil din România din anul 2005, este retailerul cu cele mai multe reclame difuzate, 13.152 de spoturi, cu un cost de rate card (RC) de 24.364.575 euro.
Intrat pe piaţa din România prin divizia Kaufland, încă din 2005, Lidl este cel de-al doilea retailer cu cel mai mare număr de spoturi publicitare difuzate, 7.430, în intervalul 1 ianuarie – 31 martie, 2013, cu un cost RC de 10.242.234 euro.
Pe locul trei în clasamentul media Trust este Carrefour. Prezent pe piaţa românească din toamna anului 2007, retailerul a înregistrat 4.726 de reclame difuzate, cu un Rate Card de 3.203.781 euro.
Următorii în top sunt real,- (4.335 reclame difuzate, RC – 7.512.454 euro), Billa (3.294 reclame, RC – 5.102.184 euro), Metro Cash & Carry (1.238 reclame, RC de 651.808 euro), Mega Image (973 reclame, RC – 523.317 euro).
Distribuţia reclamelor în funcţie de tipul mediaÎn ceea ce priveşte distribuţia reclamelor pe tipurile de media monitorizate, observăm că Penny Market a ales difuzarea unui număr mai mare de reclame la TV (11.340), urmate de cele la radio (1.807) şi 5 în presa scrisă.
Pe acelaşi principiu a mers şi Lidl, cu 4.323 de reclame difuzate la TV şi 3.089 de reclame difuzate la radio, 18 în presa scrisă.Carrefour a înregistrat cel mai mare număr de difuzări la radio, 3.570, urmate de 1.084 de diuzări la TV şi 72 presa scrisă.Topul celor mai folosite canale media de către lanţurile de retail
Posturile de radio preferate de marii retalieri pentru difuzarea reclamelor sunt Kiss Fm (3.829 reclame difuzate), Radio Zu (2.804 reclame difuzate) şi Pro Fm (1.950 reclame difuzate). Europa Fm a difuzat 1.603 de reclame, iar Magic Fm, 983.
La capitolul posturi de televiziune, Kanal D este pe primul loc în difuzarea spoturilor publicitare pe categoria retail, 2.188. Urmează TVR 2 cu 2.099 de reclame, Acasă TV (1.972) şi TVR 1 (1.939).
În ceea ce priveşte presa scrisă, Click este publicaţia cu cele mai multe reclame tipărite, 28, urmată de Spy (10) şi Taifasuri cu 8 reclame.
Topul brandurilor FMCG promovate de retaileri
Jacobs, Boni şi Mărgăritar sunt brandurile cele mai promovate de către retaileri în primul trimestru al anului 2013.Jacobs este cel mai promovat brand în publicitate cu 1.804 de reclame, urmat de Boni (1.250 reclame) şi Mărgăritar (891 reclame). Pintre brandurile FMCG cu cea mai bună promovare în reclamele retailerilor se mai numără: Fabio (861), Clever (780), Casablanca (761), Pepsi (731), Top Apetit (720), Blue Brand (646), etc.
În intervalul analizat, lista categoriilor de produse cel mai bine promovate de către retaileri, cuprinde: legume/fructe, alimente de bază, carne şi mezeluri, cafea, menaj, dulciuri, lactate, băuturi alcoolice, etc.
Distribuţia reclamelor în funcţie de conţinut
Potrivit raportului media Trust, în 26.473 din reclamele difuzate se menţionează şi un brand al unui produs comercializat, 8.506 sunt reclame în care nu se menţionează un brand, iar 1.916 reclame promovează exclusiv magazinele.Top 5 cele mai difuzate reclame exclusiv magazin
Mega Image, parte a grupului Delhaize, unul dintre cele mai extinse lanţuri de supermarketuri din România, se află în top cu reclama “După zeci de milioane de ani” cu 385 de difuzări. în acelaşi clasament se regăseşte şi Metro Cash & Carry, cu reclama “Vino la Metro în perioada 25…“, care a înregistrat 175 de difuzări.Top 5 cele mai difuzate reclame cobrand
Reclama : “La Penny vin tot mai mulţi cumpărători (cafea Casablanca)” este cea mai difuzată reclamă cobrand, ajungând la un număr de 1.115 de apariţii.Distribuţia reclamelor în funcţie de sector
Potrivit numărului de reclame înregistrate pe canalele media, în intervalul 1 ianuarie – 31 martie, 2013, sectorul Alimentar a numărat 135.990. Sectorul Farmaceutic ocupă poziţia a doua cu 128.105 de reclame, iar locul trei este ocupat de sectorul Comerţ – 76.247 de reclame difuzate.Raportul a luat în calcul rezultatele monitorizării a 732.155 de reclame difuzate în intervalul de timp 1 ianuarie 2013 – 31 martie 2013, la 20 de posturi de televiziune, 12 posturi de radio şi 200 de publicaţii centrale. Prin intermediul aplicaţiei admonit, mediaTRUST prezintă vizibilitatea în reclamele lanţurilor de retail din România, a brand – urilor promovate de aceştia. Cu o bază de date disponibilă din iunie 2012, serviciul online admonit oferă generarea de rapoarte cu cheltuielile de publicitate, durata şi numărul de difuzări pentru orice interval de timp şi date alese de utilizator (canale media, advertiseri, branduri, sectoare sau alte elemente ale clasificării.
Despre mediaTRUSTmediaTRUST România a fost înfiinţată în 1999 şi furnizează servicii de monitorizare către companii româneşti şi străine. Compania este membră din 2004 a FIBEP, principala organizaţie internaţională a agenţiilor de monitorizare, iar din octombrie 2010 este deţinută în proporţie de 100% de IMM – Institute of Media Monitoring Polonia. Clienţii companiei provin din cele mai diverse sectoare ale pieţei, de la domeniul financiar la telecom, IT, farmaceutic, energie, gaze naturale, petrol, educaţie, sport, cultură, showbiz, politic.
-
Grecul Kostas Loukas vine la conducerea Microsoft România
“Microsoft anunţă numirea lui Kostas Loukas în funcţia de director general al Microsoft România. Kostas se alătură Microsoft România pentru a conduce transformarea companiei către un business de device-uri şi servicii în ţară”, scrie în comunicatul Microsoft.
Kostas Loukas are o experienţă de opt ani la Microsoft în poziţii de management general, marketing, operaţiuni şi finanţe. El şi-a început cariera la Microsoft Grecia în rolul de controlor financiar în 2005, după care timp de trei ani a ocupat rolul de director financiar şi administrativ. Timp de un an începând cu 2009, Loukas a fost director general interimar al Microsoft Grecia şi în 2010 a fost numit director de marketing şi operaţiuni în cadrul aceleiaşi companii. începând cu luna ianuarie 2012, el a condus afacerile Microsoft pentru Cipru şi Malta.
Înainte de a intra în grupul Microsoft, Loukas a lucrat trei ani pentru Coca-Cola Southeast Europe, având mai multe roluri manageriale. Cariera sa include şi o perioadă petrecută la P&G, rol în care a sprijinit echipe de marketing şi de vânzări din perspectiva unui specialist în finanţe. El a absolvit un program de Executive MBA la INSEAD, studii masterale în Finanţe la London School of Economics şi este licenţiat în Economie de Universitatea din Atena.
Schimbarea de CEO de la Microsoft România are loc după ce fostul şef, Ronald Binkofski, a preluat la începutul acestui an conducerea operaţiunilor din Polonia a producătorului american de software.
-
Plan de restructurare la Sibex
Conducerea Sibex va prezenta în Adunarea Generală a Acţionarilor din 12-13 aprilie planul de restructurare şi repozitionare demarat la începutul acestui an. O parte din măsurile cuprinse în acest plan au fost deja întreprinse în primul trimestru, majoritatea urmând să fie continuate sau extinse.
Principalele provocări sunt creşterea valorii acţiunii Sibex şi a lichidităţii acesteia, elemente strâns legate de volumele de tranzacţionare, cifra de afaceri realizată, eficientizarea operaţională şi stabilitatea financiară a companiei.
Piaţa derivatelor a crescut gradual în primele 3 luni ale anului, numărul de contracte realizat în martie fiind cu 35% mai mult faţă de contractele tranzacţionate în luna decembrie.
Conform bugetului pentru anul în curs, veniturile estimate pentru 2013 sunt mai mari cu aproximativ 15% faţă de cele din 2012, respectiv 3.105.000 lei. Pentru anul în curs, Sibex şi-a propus cheltuieli de 3.098.630 lei, în scadere cu 45% faţă de anul precedent.
Sibex îşi propune o serie de lansări de produse răspândite pe marile pieţe internaţionale, dar şi de produse cu active suport româneşti. De asemenea, vor fi retrase de la tranzacţionare produsele nevandabile sau neadaptate pieţei actuale, în paralel cu modificarea paşilor de cotare, ajustarea marjelor şi comisioanelor.
Pe termen lung, Sibex îşi propune lansarea primului CFD străin, pentru a deschide calea altor produse străine, crearea unor pieţe de energie electrică, gaze şi cereale, lansarea de produse structurate, ETF-uri şi obligaţiuni. De asemenea, compania vizează cooptarea de specialişti în departamentele de dezvoltare şi produse noi, dar şi optimizarea resurselor interne şi creşterea productivităţii muncii.
O linie importanta în dezvoltarea Sibex este strâns legată de market-makeri. Sibex a demarat deja un program de stimulare financiară a acestora, urmând ca în al doilea semestru să dezvolte proiecte de anvergură, pentru facilitarea accesului investitorilor la produse moderne. Sibex îşi propune să atragă un număr important de market makeri de pe pieţele dezvoltare, care să aducă produse şi lichiditate.
Sibex va continua implicarea în zona educativă, prin extinderea proiectelor actuale sau demararea de noi iniţiative educative, transpuse în cursuri, seminarii, webinarii, în parteneriat cu intermediari, lectori de renume şi cu mediul universitar. De asemenea, se vor iniţia cursuri dedicate instruirii adecvate a angajaţilor din cadrul companiilor listate pe piaţa locală.
-
Cea mai recentă descoperire a cercetătorilor britanici: Berea apără de Helicobacter Pylori
Infecţia cu Helicobacter Pylori afectează peste jumătate din populaţia globului. Majoritatea persoanelor în al căror tract digestiv se regăseşte bacteria nu prezintă semne sau simptome de boală. În anumite situaţii însă, infecţia poate conduce la complicaţii serioase, cum ar fi ulcerul gastric sau cancerul de stomac.
Liam J. Murray, MD, împreună cu colegii săi de la Universitatea Queens din Belfast, a realizat un studiu, pe un eşantion de 10.537 persoane, legat de infecţia cu Helicobacter Pylori. Rezultatele au indicat că un consum moderat de bere poate proteja împotriva infecţiei cu această bacterie al cărei grad de incidenţă la populaţia din România este de peste 60%. Studiul a apărut în The American Journal of Gastroenterology.
Un pahar sau două de bere consumate săptămânal scad incidenţa infecţiei cu Helicobacter Pylori cu 11%, iar 3-6 pahare de bere pe săptămână reduc factorul de risc cu 17%, datorită conţinutului bogat de substanţe antibacteriene.
-
SONDAJ BCE: Germanii sunt printre cei mai săraci din zona euro, cu avere sub cea a spaniolilor sau italienilor
Sondajul, aflat la prima ediţie, va adăuga o nouă dimensiune discuţiei despre modul în care ţările din nordul continentului sunt nevoite să susţină statele mai slabe financiar din Sud, dar nu furnizează o imagine completă asupra standardelor de viaţă, influenţate de elemente precum protecţia socială şi infrastructură, notează cotidianul Wall Street Journal.
Raportul este bazat pe date din 2009 şi 2010, ani în care criza datoriilor din zona euro se afla în faza de început. De asemenea, raportul acordă importanţă deosebită proprietăţii asupra locuinţei, dimensiunii gospodăriei şi deţinerii unei mici afaceri. Toate acestea favorizează sudul Europei. În Germania, de exemplu, procentajul persoanelor care deţin în proprietate locuinţe este destul de redus, notează publicaţia americană.
Totuşi, raportul scoate în evidenţă că populaţia din unele ţări lovite puternic de criza datoriilor nu are o situaţie atât de gravă precum s-ar crede.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Turism “de război” la frontiera dintre cele două Corei. Ce reguli trebuie să respecte turiştii. “În cazul unui incident, păstraţi-vă calmul”
Aflată la aproximativ o oră distanţă spre nordul Seulului, această fâşie de pământ cu o lăţime de patru kilometri şi o lungime de 248 de kilometri, împânzită de mine antipersonal, consacră, de la sfârşitul Războiului Coreei (1950-1953), împărţirea între Nordul comunist şi Sudul capitalist.
Dincolo de ea se află una dintre cele mai mari armate din lume (1,2 milioane de militari), dotată cu un mic arsenal nuclear şi condusă de un tânăr în vârstă de până în 30 de ani, Kim Jong-un, care jură să transforme Sudul într-un iad atomic.
Zeci de autocare aduc zilnic, în faţa sârmei ghimpate, turişti sud-coreeni sau străini, amatori de istorie sau de senzaţii tari. Ei pot observa cu binoclul Coreea de Nord, un teritoriu interzis, de unde apar, ici-colo, poveşti terifiante spuse de refugiaţi din lagăre de muncă despre foamete şi epurări.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Porumbul pe care DSV Dolj a pus sechestru poate fi vândut, după rezultatul celei de-a treia analize a nivelului de AFLATOXINĂ
Directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare (DSV) Dolj, Andrei Butaru, a declarat că, potrivit legii, în cazul celor 11 tone de porumb pe care s-a pus sechestru la sfârşitul lunii martie, întrucât ar fi conţinut aflatoxină, a fost făcută o a treia analiză la Laboratorul Naţional de Referinţă, care a indicat o cantitate de 6,05 micrograme pe kilogram faţă de 21,9 micrograme pe kilogram, cât ieşise la laboratorul din Craiova.
“Este posibil ca noi să fi nimerit un eşantion cu o încărcătură de ciupercă mai mare, iar cei de la Bucureşti nu. De altfel, acesta este şi motivul pentru care se fac trei analize. Ca să nu greşim. Noi vom ţine cont doar de analiza de la Laboratorul Naţional de Referinţă. Aşa că porumbul poate fi pus în vânzare pentru consum animal sau pentru bioetanol”, a declarat Andrei Butaru.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro