BusinessMagazin

Blog

  • Cum a mai luat statul indirect 140 mil. lei de la pensionari? Dubla impozitare a fondurile de pensii continuă: şi în 2024 a fost aplicat impozitul de 8% pe dividende. Unde s-au dus banii?

    Pentru al doilea an consecutiv, fondurile de pensii private din România au plătit un impozit de 8% pe dividendele primite de la companiile din portofoliu, o decizie controversată a Guvernului PSD/PNL întrucât sumele primite de românii care se pensionează sunt deja impozitate cu cota de 10% aferentă tuturor veniturilor din pensii. Cu alte cuvinte statul român aplică o dublă impozitare pentru beneficiarii fondurilor de pensii obligatorii Pilon II şi facultative Pilon III.

    Astfel, potrivit calculelor realizate de ZF, cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, la care 8,2 milioane de salariaţi români contribuie cu o parte din venitul brut lunar pentru administrarea privată a economiilor de bătrâneţe, au plătit 140 mil. lei în acest an sub forma impozitului de 8% aplicat pe dividende.

    Anul trecut, când impozitul a fost introdus în premieră, suma a fost de aproape 400 mil. lei, din care cea mai mare parte, de aproximativ 350 mil. lei, a fost sub forma impozitului aferent dividendului mamut de la Fondul Proprietatea distribuit de pe urma listării Hidroelectrica.

    “Impozitul pe dividende plătit de fondurile de pensii private începând cu 2022 este un caz nefericit de dublă impozitare – întrucât câştigul din investiţii este deja impozitat la finalul perioadei de acumulare, când fiecare participant îşi încasează drepturile din sistemul privat de pensii. În plus, această reglementare contravine celor mai bune practici din UE, dar şi recomandărilor exprese ale OECD. De aceea, avem speranţa că iniţiativa legislativă de abrogare a acestui impozit pentru fondurile de pensii, ajunsă la vot final în Camera Deputaţilor, să fie adoptată cât mai curând pentru a corecta această nedreptate fiscală făcută celor aproape 9 milioane de contributori la fondurile de pensii (Pilon II şi III)”, spune Mihai Bobocea, purtător de cuvânt al Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat (APAPR).

    În 2023, în premieră, pentru prima oară în istoria de 15 ani a Pilonului II, statul român a decis să taxeze dividendele încasate de fondurile Pilon II pentru a petici bugetul mult prea generos pentru statutul de una dintre cele mai sărace economii din Uniunea Europeană. Astfel, a introdus peste noapte prin OG 16/2022 obligativitatea ca fondurile de pensii să plătească un impozit de 8% pe dividende.

    Potrivit Comisiei Europene, majoritatea statelor membre UE aplică pentru sistemele de pensii private sistemul EET sau „exempt-exempt-tax“ (contribuţiile şi câştigurile din investiţii ale fondului de pensii sunt scutite fiscal, iar beneficiile plătite de fonduri sunt impozitate). De regulă, aceasta înseamnă că rezultatele investiţionale ale fondurilor de pensii private sunt scutite de impozite. Comisia sprijină acest model de întârziere a taxării pentru că el încurajează cetăţenii europeni să economisească suplimentar pentru vârsta pensionării.

    Analiştii spun că această sumă ar fi putut fi investită la Bursa de Valori în acţiuni. Acestea sunt de preferat obligaţiunilor având în vedere că pe de o parte oferă un randament superior iar pe de alta contribuie la diversificarea portofoliilor, mai ales având în vedere faptul că fondurile de pensii sunt deja supraexpuse pe titluri de stat.

    Calculele realizate de ZF arată că 17 companii din cele 20 ale indicelui principal BET şi-au remunerat anul acesta investitorii cu dividende de 13 mld. lei din care fondurile de pensii private Pilon II – din calitatea lor de acţionari – au primit 1,77 mld. lei.

    Cea mai mare sumă a venit de la Hidroelectrica, acolo unde fondurile de pensii au o deţinere de aproape 11%. Compania de stat a distribuit dividende de 6,3 mld. lei din care Pilonul II a luat 683 mil. lei. Impozitul de 8% plătit a fost de 54,6 mil. lei, arată calculele ZF pe baza bvb.ro şi desprepensiiprivate.ro.

     


     

     

  • Microsoft dă vina pe o terţă parte pntru probleme, dar spune că rezolvarea este „iminentă”

    „Suntem conştienţi de o problemă care afectează dispozitivele Windows din cauza unei actualizări de la o platformă software terţă parte. Anticipăm că urmează o rezolvare”, spune Microsoft, citat de Sky News.

    Microsoft declară că o rezolvare a problemelor este „ iminentă ”, dar că o terţă parte a fost de vină, după ce a emis o actualizare. IT Crowdstrike spune că a identificat problema, a izolat-o şi a furnizat o soluţie.

    Într-o declaraţie separată, un purtător de cuvânt al companiei a arătat: „Suntem conştienţi de problema care afectează un segment de clienţi. Recunoaştem impactul pe care acest lucru îl poate avea asupra clienţilor şi lucrăm pentru a restabili serviciile pentru cei care încă se confruntă cu întreruperi cât mai curând posibil”.

    La rândul ei, firma de securitate IT Crowdstrike spune că a identificat problema, a izolat-o şi a furnizat o soluţie.

    Mulţi dintre cei afectaţi de întreruperile IT au dat vina pe Crowdstrike pentru emiterea unei actualizări, care ar fi putut cauza problemele globale.

    „Crowdstrike lucrează activ cu clienţii afectaţi de un defect găsit într-o singură actualizare de conţinut pentru gazdele Windows. Gazdele Mac şi Linux nu sunt afectate. Acesta nu este un incident de securitate sau un atac cibernetic”, a declarat CEO-ul Crowdstrike, George Kurtz.

    Crowdstrike este un serviciu de securitate cibernetică conceput pentru a opri breşele de internet sau atacurile cibernetice pentru cele mai mari companii din lume.

    Se crede că o actualizare de software emisă de firmă în urmă cu câteva ore se află la originea întreruperilor la nivel mondial.
     

  • Expert citat de CNBC: Daunele provocate sunt „dramatice” – va dura zile întregi până când fiecare sistem va fi repornit şi reparat

    Daunele cauzate de această întrerupere vor fi “dramatice”, a declarat pentru CNBC Omer Grossman, CIO la firma de securitate cibernetică CyberArk.

    “Defecţiunea se datorează unei actualizări software a produsului EDR al CrowdStrike. Acesta este un produs care rulează cu privilegii înalte şi protejează punctele finale. O defecţiune a acestuia poate, aşa cum vedem în incidentul actual, să cauzeze prăbuşirea sistemului de operare”, a spus el pentru CNBC într-un comentariu trimis prin e-mail.
    Conform lui Grossman, revenirea online a sistemelor este puţin probabil să fie uşoară.
    “Se pare că, deoarece PC-urile nu mai funcţionează, acestea nu pot fi actualizate de la distanţă şi astfel problema trebuie rezolvată manual, calculator cu calculator. Se aşteaptă ca acesta să fie un proces care va dura zile”, a adăugat el.

  • Parteneriat între două businessuri locale care adună împreună afaceri de peste 120 mil. euro

    Grupul City Grill, unul dintre cele mai importante grupuri de restaurante din România, a deschis recent două cafenele 5 to go în incinta Aeroportului Internaţional Henri Coandă, în urma semnării unui contract de franciză cu reţeaua 5 to go. Compania estimează că cele două unităţi vor genera venituri anuale de peste 600.000 de euro.

    “5 to go este un brand românesc care împărtăşeşte entuziasmul şi valorile noastre, se bucură de numeroase recunoaşteri pe piaţa locală şi internaţională şi cu care asocierea a venit firesc. Cu siguranţă vom obţine rezultate excelente împreună şi vom continua să colaborăm pe termen lung“, spune Daniel Mischie, CEO City Grill Group.

    Reţeaua de cafenele 5 to go se apropie de 600 de unităţi deschise în România şi, potrivit oficialilor companiei, trendul de dezvoltare accelerată a afacerii se va menţine şi în următoarea perioadă.

    În plus, creşterea traficului în cafenele face parte din strategia brandului pentru 2024, iar aeroportul Henri Coandă se bucură de o prognoză favorabilă în privinţa numărului de pasageri din acest an, după ce în 2023 a fost tranzitat de 14.6 milioane de persoane.

    Cafenelele 5 to go din aeroport sunt amplasate în terminalele Sosiri şi Plecări, chiar lângă ghişeele de check-in al bagajelor. Aproximativ 1.000 de clienţi trec zilnic pragul celor două cafenele.

    “Prezenţa 5 to go în aeroportul Henri Coandă este o realizare importantă, care ne permite să păstrăm clienţii conectaţi cu brandul (…) Este doar primul pas al parteneriatului cu grupul City Grill, ne bucurăm să avem alături un brand românesc atât de cunoscut şi important în industria HoReCa“, adaugă Radu Savopol, cofondator 5 to go.

    Cele două mari branduri româneşti, City Grill Group şi 5 to go, depăşesc împreună 120 de milioane de euro cifră de afaceri şi un total de aproximativ 3.000 de angajaţi.

    “Asocierea cu City Grill a fost o decizie aliniată planurilor noastre, expertiza  lor ne este extrem de utilă şi  ne va impulsiona să ne îmbunătăţim prezenţa în locaţii cheie şi să reiterăm impactul brandurilor româneşti pe piaţă“, completează Lucian Bădilă, cofondator 5 to go.

    City Grill operează în prezent 24 de restaurante, toate în Bucureşti. Unele sunt în proprietate, altele sunt în administrare, cum e cazul Caru’ cu Bere, spre exemplu. De altfel, grupul are în portofoliu mai multe mărci istorice, precum Pescăruş, Hanu’ lui Manuc sau Caru’ cu Bere.

     

  • Pana informatică a sistemului Microsoft. Patru zboruri afectate până acum la Bucureşti

    Patru zboruri sunt afectate, până la această oră, la Bucureşti, din cauza problemelor informatice de la Microsoft.

    Potrivit Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, este vorba despre zborurile Wizz Air către Abu Dhabi (cu o întârziere estimată de o oră), Wizz Air către Bologna (întârziere 48 de minute), Wizz Air către Tenerife (întârziere o oră şi 10 minute) şi Wizz Air către Memmingen (estimare întârziere 45 de minute).

    De la începutul zilei, numeroase organizaţii din întreaga lume s-au confruntat cu dificultăţi tehnice, aparent legate de serviciile Microsoft, conform The Guardian. Este vorba despre bănci, servicii aeriene, supermarketuri şi altele.

    În Statele Unite, numeroase avioane au fost reţinute la sol din cauza defecţiunilor serviciilor de comunicaţii. Dar problemele se fac simţite şi în Europa. Site-ul internet al aeroportului din Berlin precizează că sunt de aşteptat numeroase întârzieri din cauza „problemelor tehnice”.

    Pe Twitter, contul oficial al Microsoft a declarat că societatea lucrează la rezolvarea problemelor cu suita sa de programe Office 365, deşi nu este clară legătura cu diferitele defecţiuni ale calculatoarelor din întreaga lume.

    Defecţiunea a fost observată pentru prima dată în Australia şi Noua Zeelandă, vineri dimineaţă, din cauza diferenţei de fus orar. Departamentul australian pentru afaceri interne a confirmat într-o postare pe X că întreruperea ar putea fi legată de o breşă a firmei mondiale de securitate cibernetică Crowdstrike.

    Potrivit Reuters, numeroase aeroporturi au fost afectate de această pană masivă de curent.

    UPDATE:

    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti informează că alte trei zboruri se adaugă celor afectate deja. E vorba despre: Wizz Air spre Bari (2 ore şi 30 de minute întârziere), Wizz Air spre Dortmund (1 oră şi 55 de minute de întârziere) şi Wizz Air spre Basel (1 oră şi 55 de minute de întârziere).

  • Schimbare de macaz în Marea Britanie: Guvernul laburist vrea controlul căilor ferate. Cei mai importanţi operatori feroviari vor intra sub controlul statului în doar câteva luni, iar trei sferturi din călătoriile cu trenul vor avea loc pe linii naţionalizate

    Guvernul laburist este pregătit să lanseze un proiect de lege pentru naţionalizarea căilor ferat, iar preluarea unora dintre cei mai activi operatori din Regatul Unit urmează să se întâmple în câteva luni,  scrie Financial Times.

    Aproape trei sferturi din călătoriile cu trenul din Marea Britanie ar urma să fie efectuate pe servicii feroviare naţionalizate în termen de un an.

    Louise Haigh, ministrul transporturilor, urmează să prezinte joia viitoare proiectul de lege în Camera Comunelor.

    Legislaţia este menită să renaţionalizeze restul căilor ferate, după ce aproximativ 40% din servicii au fost preluate de administraţia conservatoare anterioară, pe măsură ce operatorii feroviari au dat faliment în ultimul deceniu.

    Cu toate acestea, oficialii nu sunt siguri când este posibil ca proiectul de lege să primească avizul regal, având în vedere că există o lungă vacanţă în luna august, iar săptămâna viitoare va fi dedicată dezbaterilor generale privind agenda politică.

    Conform proiectului de lege,  responsabilitatea gestionării operatorilor feroviari va reveni guvernului după ce contractele de gestionare care au fost atribuite unor companii private vor expira.

    Cu toate acestea, şefii sectorului feroviar, se aşteaptă ca miniştrii să apeleze la clauzele de reziliere din contract pentru ca guvernul să obţină controlul operatorilor mai repede.

     

  • Criză la nivel global provocată de o eroare de funcţionare a mii de sisteme Microsoft

    Mii de computere rulând sistemul de operare Windows se confruntă astăzi cu o eroare care blochează pornirea sistemelor, afectând bănci, companii aeriene, posturi TV, supermarketuri şi multe alte afaceri la nivel mondial. O actualizare defectuoasă de la furnizorul de securitate cibernetică CrowdStrike scoate din funcţiune computerele şi serverele afectate, forţându-le să intre într-o buclă de recuperare la pornire, astfel încât sistemele nu pot porni corespunzător. CrowdStrike este utilizat pe scară largă de multe companii din întreaga lume pentru gestionarea securităţii PC-urilor şi serverelor Windows.

    Mii de computere rulând sistemul de operare Windows se confruntă astăzi cu o eroare care blochează pornirea sistemelor, afectând bănci, companii aeriene, posturi TV, supermarketuri şi multe alte afaceri la nivel mondial. O actualizare defectuoasă de la furnizorul de securitate cibernetică CrowdStrike scoate din funcţiune computerele şi serverele afectate, forţându-le să intre într-o buclă de recuperare la pornire, astfel încât sistemele nu pot porni corespunzător. CrowdStrike este utilizat pe scară largă de multe companii din întreaga lume pentru gestionarea securităţii PC-urilor şi serverelor Windows.

    Băncile, companiile aeriene şi posturile TV australiene au dat primele alarma când mii de sisteme au început să se deconecteze. Problemele se răspândesc acum, pe măsură ce companiile din Europa îşi încep ziua de lucru. Postul britanic Sky News nu poate în prezent să transmită buletinele de ştiri de dimineaţă şi afişează un mesaj în care îşi cere scuze pentru “întreruperea acestei emisiuni”. Ryanair, una dintre cele mai mari companii aeriene din Europa, spune de asemenea că se confruntă cu o problemă IT “de la terţi”, care afectează plecările zborurilor.

    Sistemele afectate sunt blocate într-un ecran albastru de recuperare la pornire.

    Administraţia Federală a Aviaţiei din SUA spune că toate zborurile Delta, United şi American Airlines sunt oprite la sol din cauza unei “probleme de comunicare”. Aeroportul din Berlin avertizează şi el despre întârzieri în călătorii din cauza unor “probleme tehnice”.

    CrowdStrike a identificat problema şi a anulat actualizarea defectuoasă, dar acest lucru nu pare să ajute maşinile care au fost deja afectate.

     

  • Marck Zuckerberg plănuieşte o nouă mutare: Şeful Meta se gândeşte să investească miliarde în EssilorLuxottica, producătorul celebrului brand de ochelari Ray-Ban, pentru a câştiga teren pe piaţa gadgeturilor portabile

    Meta, proprietarul Facebook, la cârma căruia se află miliardarul Mark Zuckerberg a explorat recent posibilitatea de a realiza o investiţie de câteva miliarde de euro în grupul franco-italian EssilorLuxottica, producătorul Ray Ban. Mutarea face parte din strategia companiei care urmăreşte să dezvolte ochelari smart şi alte gadgeturi portabile , scrie Financial Times.

    Compania din Silicon Valley a luat în considerare preluarea unei mici participaţii în grupul franco-italian evaluat la 87 de miliarde de euro. Suma exacta privind investiţia nu este cunoscută, însă persoane familiarizate cu situaţia vorbesc de câteva miliarde de euro.

    Mişcarea vine în contextul în care Meta a purtat discuţii cu EssilorLuxottica pentru a aprofunda colaborarea existentă, în urma lansării cu succes a unei versiuni noi  a ochelarilor inteligenţi „Ray Ban-Meta” în 2023.

    Şeful Meta, Mark Zuckerberg, a cheltuit miliarde de dolari în ultimii ani pentru a intra pe piaţa tehnologiei portabile, cum sunt castile de realitate virtuală sau ceasurile inteligente.

    Primii ochelari Ray-Ban Meta au fost lansaţi în 2021. Cea mai nouă generaţie de ochelari smart produşi în urma colaborării celor doua companii au bifat vânzări record şi au depăşit în câteva luni vânzările înregistrate de generaţiile anterioare de gadgeturi în ultimii doi ani.

    Cea mai recentă versiune a ochelarilor permite utilizatorilor să transmită live ceea ce văd direct pe Facebook şi Instagram.  

    EssilorLuxottica, care a fost creată în urmă cu şapte ani printr-o fuziune în valoare de 50 de miliarde de euro, între Luxottica, grupul de ochelari al defunctului miliardar italian Leonardo Del Vecchio, şi producătorul francez de lentile Essilor, a câştigat terene rapid, devenind cel mai mare producător de ochelari din lume.

  • Sorin Pâslaru, ZF: Ce ar trebui făcut pentru finanţarea centralei Tarniţa Lăpuşteşti, „bateria naturală“ necesară pentru echilibrarea sistemului energetic: contribuţie obligatorie a oricărui dezvoltator de solare şi eoliene pentru proiect

    Sistemul energetic naţional trece printr-o perioadă de stres istorică, din cauza consumului mult peste estimări, a secetei şi a producţiei insuficiente şi cu variaţii la energie solară şi eoliană.

    Perioada de secetă şi caniculă a dat peste cap echilibrul sistemului energetic şi, în lipsa investiţiilor în capacităţi de producţie supli­mentară în bandă, adică cele care pot porni sau pot fi oprite la comandă, a ajuns aproape în criză.

    Singura soluţie pe termen mediu şi lung este finanţarea şi construcţia centralei hidro pe pompaj de  1.000 MW de la Tarniţa Lăpuşteşti din judeţul Cluj, care să folosească energia solară şi eoliană când nu este nevoie de ea în sistem pentru a pompa apă la înălţime şi apoi, când este nevoie de energie, să o elibereze pentru producţie şi echilibrarea sistemului.

    Investiţia trenează pentru că aparent nu există finanţare. O soluţie este impunerea finanţării către investitorii în solare şi eoliene, adică chiar cei care aduc energie nouă şi curată în sistem, dar sunt şi cei care creează de fapt dezechilibrul.

    În această săptămână, la orele de vârf, România a ajuns să importe 1.000 MW, la un consum de 7.700 MW şi o producţie internă de 6.700 MW, deci 13% din consum să provină din import.

    Şi aceasta în condiţiile în care au fost repornite toate centralele pe cărbune care nu au fost încă închise şi centralele de cogenerare din oraşe pe păcură şi gaz, în goana după orice 10-20 MW producţie suplimentară.

    Deşi pe hârtie România are o capacitate de producţie de energie de 18.000 MW, deci mai mult decât dublu faţă de consumul actual, din cauza secetei şi a condiţiilor meteo, hidro, solarele şi eolienele nu reuşesc să producă decât 20-50% din cât ar putea produce.

    Astfel, capacitatea pe hidro este de 6.600 MW, dar producţia ajunge în această perioadă doar la 1.400 MW, adică 20%, din cauza secetei. Lacurile de acumulare pur şi simplu nu au apă, Dunărea are debit scăzut, iar de apă e nevoie şi pe râuri pentru faună şi floră. Situaţia e complicată.

    La solare capacitatea instalată e de 1.700 MW, dar producţia ajunge în miezul zilei la 900 MW pentru că este afectată, culmea, de prea mult soare. Celulele de siliciu se încing prea tare şi dau randament din start cu 30% mai redus când temperaturile depăşesc 40 grade la nivelul panourilor.

    Capacitatea pe eolian este de 3000 de MW, dar dacă ai 900-1000 MW în funcţiune este bine, pentru că vântul bate când şi unde vrea el.

    La cărbune, gaz şi păcură teoretic capacitatea instalată este de 5.000 MW, dar având în vedere drumul pe care merge acum producţia de energie spre verde abia s-a mai reuşit adunarea a 2.000 MW, inclusiv din centrala nouă pe gaze a OMV de la Brazi de 700 MW.

    Centrala de la Iernut pe gaze a Romgaz de 700 MW este împotmolită de ani de zile, dar salariile lunare de zeci de mii de euro ale şefilor Romgaz curg în continuare fără probleme. Bine că acum vrea să se împrumute cu 1 mld. euro prin bonduri pentru proiectul de la Marea Neagră. Să obligi statul român să plătească dobânzi este uşor, toţi bancherii din City şi de pe Wall Street abia aşteaptă bonduri româneşti cu 7-8% la euro. Să scrii nişte power pointuri şi prospecte de împrumut e simplu, mai greu cu competenţele în inginerie şi fizică să ajungi să transformi banii în capacităţi de producţie viabile.

    Doar Nuclearelectrica e stâlpul sistemului: are 1.400 MW capacitate de producţie, cu două reactoare, şi produce 1.300 MW. Numai să aibă Dunărea destul debit să asigure răcirea în continuare.

    Spargerea sistemului energetic naţional după sectorul de producţie şi după drumul electricităţii de la producţie la furnizare ar fi trebuit să aducă eficientizare şi deci investiţii, dar de fapt a adus numai deza­vantaje.

    Nici Nuclearelectrica, nici Hidroelectrica, nici Romgaz şi nici cele­lalte companii din energie listate nu au fost în stare să folosească lis­tările pentru a strânge bani de in­ves­tiţii şi să îi şi folosească în creşterea capacităţilor de producţie de energie care se vede acum că lipsesc.

    Dacă tot trebuie să mergem spre solar şi eolian şi aceste sectoare sunt prin definiţie volatile, atunci singura soluţie nu este decât finanţarea şi construcţia unei „baterii naturale“ uriaşe, adică Centrala Tarniţa Lăpuşteşti.

    Impunerea dotării cu baterii litiu-ion către fiecare dezvoltator de eolian/solar nu e o soluţie pentru că nu există încă suficient avans tehnologic, bateriile nu sunt suficient de performante.

    Cine vrea să mai facă 1 MW de eolian sau solar, care oricum beneficiază de scheme generoase de finanţare, să fie obligat să contribuie, să devină acţionar la proiectul centralei Tarniţa.

    Se strâng 500 milioane de euro, mai vine statul român cu 300 milioane, mai vine UE cu 200 şi iată miliardul de euro necesar.

    În energie treaba se face pe zeci de ani înainte, nu să ajungi să rogi oamenii să nu mai bage maşinile de spălat în priză seara că altfel sar siguranţele.

     

     

  • Dîncu: Scenariul Klaus Iohannis comisar european este exclus

    Varianta ca preşedintele Klaus Iohannis să ajungă comisar european nu este posibilă, spune la RFI eurodeputatul PSD Vasile Dîncu. 

    Numele şefului statului a fost vehiculat în ultima vreme în spaţiul public, însă preşedintele Consiliului Naţional al PSD crede că e un scenariu exclus.

    Vasile Dîncu nu crede în scenariul Klaus Iohannis comisar european: „Nu cred că este posibil acest scenariu, din mai multe perspective. În primul rând, nu am auzit vreodată ca domnul Klaus Iohannis să-şi dorească o funcţie de genul acesta. Ţine foarte mult la etichetă, la protocol şi ar fi o cădere pe scara, să zicem, demnităţilor sociale şi politice să vii de la preşedinte spre comisar. Mi se pare exclusă o asemenea variantă”.

    În opinia sa, „sunt doar modalităţi în care noi, din presă sau din politică, încercăm să ne explicăm cum gândeşte Klaus Iohannis, când venim cu asemenea variante. Nu cred. Cred că este exclusă o asemenea variantă”.

    Vasile Dîncu precizează că „ar fi interesant pentru noi postul pentru lărgirea Europei, pentru extindere. Aici, poziţia României ar fi importantă pentru a sprijini Moldova, pentru a deveni un lider regional în zona Balcanilor de Vest, unde se pune această problemă. Cu siguranţă că un post economic ar fi interesant sau cel de apărare, care va fi un post nou (…), dar astea sunt chestiuni care ţin şi de modul în care negociază Guvernul şi de ceea ce poate obţine România în combinaţie cu aliaţii pe care-i are în Europa şi cu negocierile pe care trebuie să le ducă în acest moment Guvernul (…). Sigur că ne dorim un comisar din partea PSD, să sperăm că va fi un comisar din partea PSD, însă nu putem spune în nici un fel despre cine este vorba, despre cine candidează şi aşa mai departe”.