BusinessMagazin

Blog

  • Care este povestea afacerii vândute de două ori de acelaşi antreprenor? De la un simplu importator, la unul dintre furnizorii de mobilier pentru Dedeman şi pentru piaţa din Marea Britanie

    Familia Rusu a intrat în domeniul retailului de mobilă într-o perioadă în care românii încă mai aveau în case mobila de lemn masiv cumpărată înainte de Revoluţie, la care mulţi tânjeau să renunţe în speranţa unor obiecte mai moderne. Familia de timişoreni a avut suişuri şi coborâşuri în retailul de mobilă şi mai apoi în producţia de mobilă, Casa Rusu şi Rus Savitar ajungând în topul celor mai mari companii dintr-un domeniu dominat astăzi de nume precum IKEA, Mobexpert, JYSK, Staer sau Lem’s. Au făcut exit, vânzând businessul către fondul de investiţii Greenbridge, familia Rusu a revenit din nou la cârma afacerii pentru a o salva de la faliment iar acum face din nou exit, intenţionând să vândă compania către Yongyi (Hainan) Investment Consulting Co. Ltd., o societate de tip holding din China.

    Cum a început povestea Rus Savitar?

    Soţii Dorica şi Iordache Rusu au pus bazele Rus Savitar în 1994, plecând  de la o casă de 200 mp unde vindeau în principal materiale de construcţii. La finalul aceluiaşi an, ei au început să importe şi mobilă. Câţiva ani mai târziu, în 1997, au deschis şi primul magazin de 1.500 mp, iar în 1998 au deschis o fabrică de pâine pentru că mobila “scăzuse foarte multe”, însă nu au renunţat complet la prima afacere. În vara anului 2000 conducerea afacerii a fost preluată în de Cristian Rusu, fiul celor doi antreprenori, care terminase Facultatea de ştiinţe economice. Aşa începe povestea uneia dintre cele mai dinamice afaceri din sectorul mobilei, care a fost vândută în 2019 catre fondul de investiţii Greenbridge şi mai apoi răscumpărată de Cristian Rusu şi soţia sa la finalul anului 2023. „Ideea mea şi a soţiei mele a fost simplă: încercăm să o salvăm sau o lăsăm băncii şi banca nu va face decât să încerce să o vândă pentru a-şi recupera creditul. Ne pare rău că s-a ajuns în situaţia asta, dar nu puteam să o lăsăm să vedem cum se închide. Totuşi, anul ăsta face 30 de ani şi eu am condus-o până în 2019 , până la vânzare. Nu am putut să văd că toată lumea a depus armele şi compania a se duce într-o zonă în care nu mai poate fi salvată. Ăsta a fost principalul motiv pentru care am decis să o răscumpăr”, a povestit anterior Cristian Rusu. Practic, soluţia era fie ca Rus Savitar să-şi închidă porţile, fie să fie vândută către fostul proprietar la nici patru ani.

    Familia Rusu a semnat în 2019 cea mai importantă tranzacţie din sectorul mobilei, vânzând mai mai întâi 75% din grup către fondul de investiţii suedez Greenbridge. Cristian Rusu a mai rămas la conducerea executivă a companiei o perioadă pentru a face mai uşoară tranziţia, iar apoi contractul cu fondul suedez viza şi vânzarea restului de 25% din părţile sociale la finalul următorilor doi ani după prima achiziţie. Ultimul deal dintre cele două părţi s-a perfectat în martie 2022, după cum povesteşte Cristian Rusu. Însă, ulterior, pandemia şi condiţiile de pe piaţa mobilei nu au fost tocmai prielnice, astfel încă grupul suedez nu a putut conduce grupul către creşteri, ci din contră, astfel încât s-a văzut pus în situaţia de a vinde afacerea din Timiş. Astfel, Cristian Rusu a revenit în acţionariatul companiei.

    O afacere ajunsă la a doua generaţie

    El este şi artizanul dezvoltării afacerii de familie, iar dezvoltarea Rus Savitar şi Casa Rusu s-a făcut cu precădere după  2000, atunci când a preluat conducerea. El povestea anterior că a sesizat potenţialul acestui domeniu atunci când a mers la un târg de case şi a început să importe mobilă din PAL.

    „Primul camion de marfă a fost vândut într-o săptămână. În 2003 ajunsesem să vindem în jur de 40-50 de camioane din import”, povestea anterior Rusu. Încă din 2001 compania începuse să facă distribuţieşi către alte magazine. În 2004 a cumpărat un vechi CAP(cooperativă agricolă de producţie), despre care spunea că arăta ca şi cum trecuse “al Doilea Război Mondial pe acolo” şi pentru care aplătit 150.000 de euro. În următorii ani a renovat CAP-ul şi l-a transfomat în centru logistic, care a ajuns la circa 10.000 mp.

     “În 2004 ajunsesem să vând cam 150 de camioane pe lună şivăzusem o grămadă de fabrici de la toţi furnizorii pe care îiaveam, aşa că ne-am gândit că putem să facem şi noi acest lucru(producţie – n. red.). În 2005 am pornit cu prima fabrică. Am mers să cumpărăm utilaje la un târg de la Hanovra, dar nici nu ştiam cumarată. Am angajat pe cineva care vindea utilaje şi aşa am reuşit s ăne dăm seama cum ar trebui să ne echipăm prima fabrică”, a mai spus anterior Cristian Rusu.

    Investiţia în utilaje şi clădiri s-a ridicat la 3,5 mil. euro,iar în 2007 acţionarii au decis să investească într-o nouă fabrică,mai mare, care a fost începută un an mai târziu. Investiţia a fost finalizată în 2008, la începutul crizei. În ianuarie 2009 compania pierduse 100 de magazine din cele  proape 400 către care vindea, iar tot atunci managementul a decis să deschidă un magazin la Sibiu, unde doi clienţi intraseră deja în insolvenţă. Practic, Casa Rusu şi Rus Savitar au trecut printr-o serie de provocări, însă a depăşit perioada de criză, unde multe companii au capitulat. Practic, din 2009 şi până în 2019, cifra de afaceri a Rus Savitar a crescut de peste 3 ori, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Iar în această perioadă, compania nu a cunoscut scădere de vânzări, deşi profitul a fluctuat.

    În 2009, când piaţa de mobilă era în scădere, timişorenii au început să-şi dezvolte propria reţea de magazine, pe care continuă să o extindă. Mobila realizată ajunge atât în magazinele proprii, cât şI la reţele mari, precum şi la export.

    Rus Savitar lucrează în prezent doar cu clienţi mari precum Dedeman, un client important şi vechi, dar şi din piaţa din Marea Britanie, restructurând câteva divizii.

    Au închis toate magazinele

    Pentru a nu cădea tot mai mult în datorii, Cristian Rusu a decis să închidă magazinele Casa Rusu. Practic compania care opera aceste magazine a intrat în insolvenţă şi  90% din datoriile Casa Rusu sunt către Rus Savitar, după cum povestea antreprenorul. Practic, din marfa pe care Rus Savitar o vindea Casei Rusu, compania care opera magazinele nu putea să ramburseze preţul de achiziţie. Mergând pe pierdere, folosea bani pentru a acoperi alte cheltuieli, explică antreprenorul. Casa Rusu a intrat începând cu 2020 pe pierdere, iar în 2023 pierderile nete ale retailerului, care avea opt magazine, au fost de 7,4 milioane de lei. Datoriile au trecut de 35 de milioane de lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Casa Rusu a avut în 2023 o cifră de afaceri de 65 de milioane de lei, în scădere cu 15% faţă de anul precedent.

  • Previziuni pentru 2025 într-un domeniu care dă peste cap orice estimare: Care sunt evenimentele care ar putea ţine anul viitor capul de afiş în energie?

    Revenirea la piaţa liberă a energiei din primăvara anului viitor, proces care este şi acum neclar, punerea în funcţiune a centralei Romgaz de la Iernut, investiţiile în energia verde sunt câteva dintre certitudinile anului 2025 pentru sectorul energetic local. Restul? Cu tranzacţii pe final de an şi cu o geopolitică mai complicată ca niciodată, energie rămâne un sector care arată că totul se joacă. Ce este foarte interesant în piaţa de energie este faptul că ieşirea din scenă a jucătorilor europeni de talia Enel sau E.ON este înlocuită venirea unor jucători regionali. Regiunea strânge rândurile, marile companii mobilizează fondurile fie spre pieţele lor, fie pe alte teritorii care promit randamente mai bune. Este momentul oportun ca România să arate că dincolo de strategii în care se autoproclamează hub energetic, chiar are puterea de a fi un actor regional. Resursele cu siguranţă le are.

    1. A avea sau a nu avea o piaţă liberă în energie?

    “Cu plafon sau fără plafon, după 1 aprilie 2025? Un răspuns greu de anticipat”, spune Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energie Inteligentă, într-un comunicat emis azi. Întrebarea este fără răspuns, sunt multe variante de lucru, inclusiv prelungirea perioadei de plafonare, dar felul în care piaţa va reveni la forma ei normală de funcţionare sau nu, rămâne unul dintre cele mai aşteptate evenimente în energie pentru 2025.

    1. Anul investiţiilor?

    Punerea în funcţiune a Unităţii 1 de la Cernavodă în 1996, apoi a celui de-al doilea reactor din 2007, perioada 2009-2014 marcată de primul val de energie verde şi începerea celui de-al doilea val de regenerabile, din 2022 încoace, cu prosumatorii vedete, sunt cele mai importante momente din ultimii 30 de ani privind punerile în funcţiune de proiecte de producere a energiei. Anul viitor însă, pornind strict de la anunţurile oficiale de puneri în funcţiune şi de la datele ANRE privind proiectele foarte avansate de energie verde, România ar putea vedea 2.854 MW noi. Cu această capacitate, 2025 devine cel mai bun an pentru puneri în funcţiune din ultimii 30 de ani. Capacitatea menţionată este formată din finalizarea centralei pe gaze de la Iernut, un proiect al Romgaz care va aduce 430 MW în sistem, restul fiind capacitatea proiectelor de energie eoliană şi solară care au toate avizele necesare.

    1. Încă un an bun pentru prosumatori

    Fondurile puse la dispoziţia consumatorilor pentru montarea de panouri fotovoltaice prin programul Casa verde şi PNRR sunt acoperitoare pentru cca. 128.000 de prosumatori în anul 2025. Astfel numărul total al prosumatorilor ar ajunge la cca 300.000 prosumatori cu o putere instalata de cca 2.900 MW, estimează AIE.

    1. Niciun an fără tranzacţii

    Bursa zvonurilor din piaţa de energie nu este pe minus niciodată. Dacă finalul acestui an a adus anunţul supriză prin care nemţii de la E.ON au vândut compania de furnizare a energiei E.ON Energie România către ungurii de la MVM, tranzacţie încă în analiză, anul 2025 se anunţă la fel de interesant. Informaţiile pe surse arată că sunt intenţii din partea investitorilor de a trece şi la vânzarea de active cum este cazul din zona de distribuţie. Dacă aceste informaţii încă intră la categoria de zvonuri, cert este că în 2025 se vor semna noi acorduri de preluare pentru proiectele eoliene şi solare care au toate actele în regulă. Un alt lucru interesant de urmărit în piaţa de energie este faptul că ieşirea din scenă a jucătorilor europeni de talia Enel sau E.ON este înlocuită venirea unor jucători regionali. Regiunea strânge rândurile, marile companii mobilizează fondurile fie spre pieţele lor, fie pe alte teritorii care promit randamente mai bune. Este momentul oportun ca România să arate că dincolo de strategii în care se autoproclamează hub energetic, chiar are puterea de a fi un actor regional. Resursele cu siguranţă le are.

    1. Toţi ochii pe Marea Neagră

    Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră va ajunge la etapa de şantier, iar anul 2025 presupune o mobilizare masivă de forţe astfel încât obiectivul de a avea primul gaz nou la ţărm în 2027 să fie atins. În acest proiect, o investiţie estimată la 4 miliarde de euro, sunt implicaţi OMV Petrom şi Romgaz, cu participaţii egale, calitatea de operator revenindu-i OMV Petrom. În total, Neptun Deep ascunde 100 de miliarde de metri cubi de gaze de cea mai bună calitate.

    1. Sistemul de taxare, mereu surprinzător

    Finalul de an le-a dat investitorilor fiori reci nu numai din cauza scăderii temperaturilor, dar şi pe fondul instabilităţii din zona de taxare. Astfel, a fost pusă din nou pe masă taxa pe stâlp. Dacă iniţial nivelul care ar urma să se aplice valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior era de 1,5%, în urma reacţiilor puternice, procentul ar urma să scadă la 1% iar negocierile se vor purta pentru următoarele 90 de zile.

    1. Noile forme ale energiei

    Tot în anul 2025 urmează să fie finalizate studiile, inclusiv standardele de siguranţă, neproliferare şi de securitate cibernetică şi informatică pentru proiectul nuclear SMR Doiceşti, care ar trebui să permită o analiză a posibilităţii de amplasare a SMR în această zonă dar şi estimare actualizată a costurilor pentru proiect, dar şi toate analizele de siguranţă şi securitate nucleară aferente proiectului, necesare pentru decizia finală de investiţie. În funcţie de concluziile studiului, se vor putea stabili direcţiile energetice viitoare ale României, se mai arată în comunicatul AIE. Dar România are mai multe piste de urmărit pe calea tranziţiei energetice, cum ar fi promovarea investiţiilor în producţia de baterii sau atragerea proiectelor privind construcţia pompelor de căldură.

    1. 2025, anul stocării?

    După un început timid în 2024, anul viitor ar trebui să aducă o concentrare a eforturilor investiţionale în direcţia stocării de energie, o verigă necesară în vederea integrării a cât mai multor proiecte de energie regenerabilă în condiţii de siguranţă pentru sistemul energetic. Partea cu adevărat bună pentru România în acest domeniu este faptul că are deja un producător aici, Prime Batteries. Important este şi anunţul din noiembrie, anul acesta, care arată încă o dată potenţialul pe care România îl are în acest domeniu. Astfel, compania Sinteza SA din Oradea, o compa­nie activă în industria chimică, va construi o fabrică de baterii de sto­care pe termen lung de 50 mil. euro, după ce a semnat un acord cu americanii de la Lockheed Martin.

    1. Ultima sută de metri pentru U1

    Retehnologizarea U1 de la Cernavodă, reactor care a fost pus în funcţiune în 1996 şi care este o componentă cheie a sistemului de producţie naţional, cu o pondere de 10%, ar trebui să intre într-un proces obligatoriu de retehnologizare în 2027. Acesta este unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale României, la finalizarea lucrărilor durata de viaţă a unităţii urmănd să fie extinsă cu 30 ani. Practic, este ca şi cum România ar avea un reactor nou la Cernavodă. Investiţiile se ridică la 1,9 mld. euro, contractul de EPC a fost semnat ceremonios, iar pe 22 ianuarie AGA Nuclearelectrica are ultimul cuvânt de spus. Mai departe, ar trebui demarată această investiţie esenţială pentru alimentarea cu energie a României.

    1. Noi licitaţii CfD, cursa pentru fondurile europene

    Anul acesta s-a încheiat cu prima lictaţii de Contracte pentru Diferenţă, noua schemă de ajutor de stat pe care România o pune la dispoziţia investitorilor în energia verde. Partea a doua urmează la anul, schema fiind de fapt cea care leagă proiectele de investiţii de banii băncilor. Atragerea fondurilor europene va fi în continuare una dintre cele mai importante curse pentru România, în toate domeniile. De asemenea, emisiunea de obligaţiuni a Romgaz de anul acesta, un succes prin care compania a atras 500 de milioane de euro pentru Neptun Deep, ar putea fi replicată de alte companii. Electrica deja şi-a anunţat intenţia în acest sens. Dar dincolo de planurile de acum, 2025 vine cu multă instabilitate şi cu un sentiment de precauţie din partea investitorilor care va dura cel mai probabil până la alegerile de anul viitor. Peste acest lucru se suprapune şi situaţia dificilă din punct de vedere economic a României, forţată la introducerea de noi taxe pentru a acoperi deficitele.

     

     

     

     

  • Cel mai bun an pentru piaţa de lux din România: Care au fost cele cinci veşti care au marcat ultimul an – de la venirea Louis Vuitton pe Calea Victoriei la intrarea Hermès pe piaţă

    Ultimul an a fost pentru piaţa de lux din România unul dintre cei mai efervescenţi, dacă nu chiar cel mai, de după perioada de boom 2007-2008. Industria locală de profil este subdezvoltată, atrăgând un număr relativ redus de branduri internaţionale de modă, orologerie sau bijuterii. Totuşi, creşterea numărului de persoane cu venituri mari atrage atenţia. Aşadar, ZF a identificat aşadar cinci evenimente-cheie care au marcat acest sector. Care sunt acestea?

    Louis Vuitton a inaugurat magazin pe Calea Victoriei

    Brandul de modă Louis Vuitton, unul dintre cele mai importante nume din industria de lux, a deschis un nou magazin la parterul hotelului Athenee Palace Intercontinental de pe Calea Victoriei din Bucureşti. Boutique-ul ocupă atât spaţiul lăsat liber de Gucci, cât şi cel adiacent acestuia, conform datelor ZF.

    Magazinul a fost inaugurat oficial pe 3 decembrie, însă pe data de 2 decembrie clienţii casei au fost invitaţi la un tur privat. Tot pe 2 decembrie, seara, a fost închisă unitatea Louis Vuitton din galeria comercială The Grand, din cadrul hotelului JW Marriott din Capitală.

    Louis Vuitton, marca fanion al grupului LVMH din Franţa, a venit direct în România în 2008. Atunci, brandul a deschis un magazin de 130 mp în galeria hotelului de cinci stele JW Marriott, în urma unei investiţii care a depăşit un milion de euro. Acesta avea în portofoliu genţi, pantofi şi accesorii.

    Spaţiul actual este însă mult mai mare şi are în ofertă mai multe produse.

    Magazinul Louis Vuitton din România a fost încă de la început etalonul pieţei de lux din România, ajungând anul trecut la afaceri record de aproape 100 mil. lei, plus 6% faţă de 2022 şi duble faţă de 2020.

    Hermès deschide un magazin în centrul Bucureştiului

    Grupul francez Hermès, o afacere de familie ajunsă la cea de-a şasea generaţie şi unul dintre cei mai importanţi actori din industria de lux de la nivel mondial, va intra pe piaţa locală cu un magazin propriu în centrul Bucureştiului, spun sursele ZF. Oficialii brandului au venit deja la Bucureşti de mai multe ori şi s-au uitat după spaţii potrivite pentru un asemenea butic monobrand. În final, ei au ales ca dezvoltarea reţelei proprii să aibă loc în zona Ateneului din Capitală, mai spun sursele din piaţă.

    Brandul va veni direct, nu în sistem de franciză, acesta fiind modelul de lucru al uneia dintre cele mai exclusiviste mărci din lume. În general, pe piaţa locală, o piaţă mică şi considerată multă vreme a fi subdezvoltată, mărcile de lux au preferat să se dezvolte în sistem de franciză, alegând parteneri autohtoni care cunosc particularităţile din consum şi care înţeleg mai bine mersul lucrurilor. Totodată, e un risc mai mic pentru brand şi mai mare pentru antreprenorul care îşi asumă investiţia.

    Există însă unele mărci internaţionale din piaţa de lux care nu operează deloc în franciză, preferând astfel să păstreze un mai bun control asupra afacerii. Este şi cazul Hermès.

    Intrarea mărcii pe piaţa din România – cel mai probabil în 2026 – este cea mai importantă veste din ultimii 16 ani pentru industria locală de lux, după ce în 2008 Louis Vuitton deschidea un magazin propriu la Bucureşti.

    Zegna a revenit pe piaţa din România după un deceniu

    Brandul italian de modă de lux Zegna a revenit pe piaţa din România după o pauză de un deceniu şi a deschis un magazin monobrand într-o vilă istorică din centrul Capitalei. Magazinul este operat în sistem de franciză de către Terminal of Fashion, compania care deţine şi francizele locale ale Valentino Garavani sau Dolce & Gabbana. Businessul este deţinut de familia Coman, cunoscută pentru că a dezvoltat companii în energie (Transenergo) şi retail IT (Best Computers).

    Magazinul monobrand este amplasat pe strada George Enescu 11, într-o vilă istorică restaurată, ocupând 450 mp desfăşuraţi pe două niveluri. Spaţiul găzduieşte piese ready-to-wear, accesorii şi articole emblematice, dar oferă şi servicii made-to-measure.

    Brandul italian ce are o istorie de peste 110 ani a mai fost prezent pe plan local, tot în franciză, însă magazinul ce se afla la parterul hotelului Radisson Blu de pe Calea Victoriei a fost închis în 2014. Francizatul era Srdjan Kovacevic, antreprenor de origine sârbă care a deschis porţile pieţei de lux în România. El a adus pe piaţa locală mai multe branduri precum Max Mara, Ermenegildo Zegna, Coccinelle sau Emporio Armani. Între timp, s-a retras din lumina reflectoarelor, iar brandurile, dacă ele mai există azi pe plan autohton, au în spate alţi antreprenori, conform informaţiilor ZF.
    La momentul acela, Zegna fusese activ pe piaţă timp de şapte ani.

    Acum, el revine tot în inima Bucureştiului, la câţiva paşi de Calea Victoriei, adus de un alt francizat. Terminal of Fashion are în portofoliu brandurile Valentino Garavani, Dolce & Gabbana, Philipp Plein, Billionaire, Ermanno Scervino şi, cel mai recent, ZEGNA.

    Fratele mai mic al Rolex, Tudor, are propriul butic monobrand la Bucureşti

    Compania Chronolink, importatorul brandului de ceasuri Rolex în România, ce deţine două magazine şi un centru de service sub această marcă, a deschis pe plan local, în urmă cu un an, şi primul butic monobrand al orologeriei Tudor.

    Cele două branduri de top din industria ceasurilor de lux – Rolex şi Tudor – sunt parte din aceeaşi familie, fiind controlate de Hans Wilsdorf Foundation.

    Magazinul Tudor este amplasat în galeria The Grand a hotelului JW Marriott, în spaţiul unde a funcţionat anterior orologeria Galt. El este totodată în proximitatea buticului Rolex din incintă.

    Chronolink face parte dintr-un grup de companii care dezvoltă afaceri similare de circa 40 de ani, fiind prezent în ţări precum Grecia, Cipru şi Liban, conform unor informaţii anterioare ZF.

    Pe piaţa locală sunt deschise astăzi două magazine monobrand Rolex, unul în cartierul Primăverii şi un altul în incinta galeriei comerciale The Grand din cadrul hotelului de cinci stele JW Marriott din Bucureşti. Există în cadrul aceluiaşi hotel şi un centru de service.

    În 2021, compania a relocat magazinul de pe Calea Victoriei în cartierul Primăverii din zona de nord a Bucureştiului.

     

    Rolls Royce anunţă deschiderea unui showroom începând cu 2025
     
    Michael Schmidt, antreprenorul care controlează MHS Holding, grupul care deţine Automobile Bavaria şi MHS Truck & Bus în România, mizează pe segmentul de lux în perioada următoare şi investeşte un milion de euro în amenajarea primului showroom oficial Rolls-Royce din România. Acesta va fi deschis în 2025 şi organizat la etajul 1 al centrului Automobile Bavaria din Băneasa.
    Anunţul a venit după mai mulţi ani în care înmatriculările de automobile Rolls-Royce au continuat să crească, de la câteva unităţi la 15 în 2022 la peste 30 anual în prezent.
     
    Acestor evenimente li se adaugă şi deschiderea unor hoteluri sub branduri internaţionale de top precum Swissotel, Hyatt, Mondrian sau Handwritten. Unele hoteluri au fost deschise, altele urmează.
     
     

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: No, amu gata! Gata cu văicăreala, cu bocetele şi cu plânsetele! Sunteţi oameni de afaceri puternici, va faceţi de ruşine! Hai, la muncă în 2025, avem multă treabă!

    Va plângeţi de ”Ordonanţa – Trenuleţ”? Chiar credeţi că o să fie rău? Ia uitaţi aici ce este rău.

    Taxa pe cifra de afaceri de 15% şi 25%.

    Costuri cu materii prime şi materiale care au crescut cu până la 800% în anii de după pandemie.

    Lanţuri de aprovizionare pentru materii prime şi materiale cu durata de peste 6 luni.

    Lanţuri de aprovizionare cu echipamente industriale cu durata de peste 24 de luni.

    Nici o forma de scutiri, stimulente, facilitaţi şi ajutoare, deşi peste tot în lume este considerat un sector economic de importantă strategică care beneficiază de foarte multe forme de ajutor.

    Nici un colegiu sau facultate pentru pregătirea personalului calificat pe care reglementările ne obliga să-l avem.

    Furt in corpore de angajaţi calificaţi şi specializaţi de către competitori care dau lecţii de HR dar nu investesc un leu în pregătirea resursei umane critice.

    Migrare in corpore de angajaţi necalificaţi la angajatorii care au beneficiat de scutiri, unde la acelaşi brut se plătea un net cu până la 20% mai mare.

    Preţuri îngheţate la produse încă din 2016 – creşterile permise începând cu 2024 au fost de maximum 14% la produsele sub 25 lei pe cutie după o inflaţie cumulată de peste 30% în cei 8 ani.

    80% din produse se vând la preţuri impuse de sub 15 lei pe cutie.

    Reglementări de calitate şi siguranţa care obligă în fiecare an la investiţii de milioane de euro.

    Încasarea sumelor pe produsele facturate clienţilor la 180-240 de zile de la emitere.

    Taxa de acces pe canalele comerciale de cel puţin 25%, râd toţi de Legea 81.

    Zero evaziune fiscală şi zero muncă la negru.

    Obligaţia transparentizării tuturor contractelor de sponsorizare.

    Nici un fel de ajutor de la o asociaţie industriala. Niciodată.

    Nici un fel de ajutor de la nici o instituţie sau agenţie. Niciodată.

    Nici un fel de ajutor de la nici un politician. Niciodată.

    Nici un fel de ajutor de la diplomaţia economica pentru internaţionalizare. Niciodată.

    Nici un fel de ajutor de la nici o coaliţie, asociaţie, patronat, camera de comerţ. Niciodată.

    Mai vin multe ”nenorociri” pe conductă, RABS, CNIHD, UWWTD, etc.

    Şi ştiţi ceva? Oricât ar fi de greu de înghiţit cele de mai sus, cel mai puternic sentiment de împlinire profesională este acela că ai o echipă atât de bună încât nu trebuie să stai încovoiat şi cu mana întinsă implorând scutiri, facilitaţi, stimulente şi ajutoare.

    Şi voi vă plângeţi?

    Ia terminaţi cu văicăreala, cu bocetele şi cu plânsetele. Lăsaţi şmecheriile şi ploconeala după scutiri, facilitaţi, stimulente şi ajutoare că nu aveţi nevoie de ele.  

    Hai, la munca în 2025!

  • Se prefigurează încă un an excepţional pentru criptomonede: Valorea Bitcoin s-ar putea dubla în 2025, ajungând la 200.000 de dolari

    După un an excepţional pentru Bitcoin, investitorii din industria crypto şi-au prezentat predicţiile pentru 2025, scrie CNBC.

    În decembrie cea mai mare criptomonedă a lumii, Bitcoin, a depăşit 100.000 de dolari pentru o unitate.

    Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, care a militat în campanie pentru susţinerea industriei, a ajutat la propulsarea monedei digitale până la un nivel record.

    Acesta a declarat că va institui o rezervă federală de Bitcoin, care va avea la bază activele confiscate de justiţie.

    Totodată, autorizarea de către SEC, autoritatea de reglementarea a pieţelor de capital din SUA, a primului ETF bazat pe criptomonede listat la bursă a fost văzut de mulţi drept un moment crucial în viitorul Bitcoin.

    Astfel, conform mai multor experţi din industrie precum Geoffrey Kendrick, Carol Alexander, dar şi  Sid Powell, valoarea Bitcoin este prognozată a se dubla în 2025, ajungând la 200.000 de dolari.

  • Deficitul bugetar a ajuns după primele 11 luni din 2024 la 126 mld lei, respectiv o pondere de 7,12% din PIB. În perioada similară din 2023, deficitul era la 4,5% din PIB

    Deficitul bugetar a ajuns după primele 11 luni ale anului la 125,72 mld lei, respectiv o pondere de 7,12% din PIB, valoarea acestuia fiind cu 71% peste nivelul din perioada similară din 2023, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finante.

    Veniturile totale au însumat 524 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 12,7% (an/an), susţinut în principal de încasările din venituri curente – contribuţii de asigurări, TVA, accize, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit -, care includ şi efectele amnistiei fiscale instituite prin O.U.G. nr. 107/2024.

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 44,74 mld lei, în creştere cu 21,7% (an/an).

    Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,5%, peste dinamica fondului de salarii din economie (17,1%1), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/20232 şi Legea nr. 296/20233) şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

    Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (61,0%6) şi aferente declaraţiei unice (12,5%).

    Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende a rămas în teritoriul negativ (3,7%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).

    Cheltuielile bugetului general consolidat de 650 mld lei au crescut în termeni nominali cu 20,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele unsprezece luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 3,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 33,6% din PIB la 36,8% din PIB.

    Cheltuielile de personal au însumat 149 mld lei, în creştere cu 23,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,4% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.

    Cheltuielile cu bunuri şi servicii  au fost de 84,01 mld lei, în creştere cu 22,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 14,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 26,0% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate. 

    Cheltuielile cu dobânzile au fost de 35,33 mld lei, cu 5,27 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. 

    Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 205,29 mld lei în creştere cu 16,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 16 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,37 mld lei) care reprezintă 21,2% din total subvenţii.

    Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 49 mld lei.

    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 93,11 mld lei, în creştere cu 23,99% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 75,10 mld lei.

     

     

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Klaus Iohannis, mesaj de Anul Nou: „România este o ţară stabilă, democrată, sigură şi pro-europeană”

    „Dragi români, încheiem un an complicat, cu multe împliniri, dar şi cu provocări. Atât pentru fiecare dintre noi, cât şi pentru România. Acum, la finalul lui 2024, mesajul meu, în care cred cu toată convingerea, rămâne acesta.

    România este o ţară stabilă, democrată, sigură şi pro-europeană, partener de încredere pentru aliaţii noştri externi. În ultimul an, am făcut progrese economice semnificative şi ne-am îndeplinit obiective importante, precum aderarea completă la Schengen şi eliminarea vizelor pentru Statele Unite. România şi-a continuat parcursul pozitiv şi-a redus decalajele în raport cu Statele Uniunii Europene.

    Nivelul de trai şi veniturile au continuat să crească şi în 2024, deşi contextul extern nu a fost deloc simplu. În acelaşi timp însă, pe fondul unor nemulţumiri justificate la nivelul societăţii noastre, ne aflăm într-un moment de cumpănă, un moment al alegerilor esenţiale. Pentru a-l depăşi cu bine, avem nevoie de întărirea solidarităţii şi de recuperarea încrederii în clasa politică.

    Doar dacă ne păstrăm democraţia şi valorile care ne-au definit ca partea autentică a familiei europene, vom trece de această etapă dificilă şi vom continua să accelerăm dezvoltarea şi modernizarea României. 2025 va fi un an extrem de important pentru viitorul nostru şi al generaţiilor următoare. Clasa politică trebuie să arate că a învăţat lecţiile anului 2024 şi să răspundă cu măsuri concrete şi rapide la nevoile societăţii.

    Este mai mult ca oricând timpul pentru maturitate şi pentru asumarea responsabilităţii pentru reforme autentice, nu mimate, şi pentru reconstrucţie bazată pe respectul real, nedisimulat faţă de cetăţenii pe care cei aleşi sunt chemaţi să îi reprezinte. Dragi români, istoria ne-a arătat în repetate rânduri că spiritul naţiunii noastre nu poate fi înfrânt. Cei care vor acum să ne dezbine şi să ne întoarcă spre un trecut întunecat, pe care niciun român nu şi-l mai doreşte, nu vor reuşi.

    Şi nu vor reuşi pentru că forţa noastră rezidă tocmai în unitatea noastră şi în credinţa comună în libertate şi democraţie. România este însă responsabilitatea fiecăruia dintre noi şi a tuturor împreună. Aşadar, vă îndemn ca în noul an să ne recăpătăm încrederea şi să nu pierdem nicio clipă speranţa că împreună putem să menţinem România pe traseul său pro-occidental, ghidat de principiile şi valorile fundamentale care ne definesc: dreptate, libertate şi democraţie, pentru care semenii noştri au plătit preţul suprem.

    Vă urez tuturor să aveţi parte de un an nou mai bun, plin de bucurii şi împliniri. La mulţi ani!”

     

  • Tranzacţie. Familia Rusu vinde afacerea Rus Savitar către un grup chinez, după ce a închis reţeaua de magazine şi a scos fabrica de mobilă din concordat preventiv

    Familia Rusu a vândut businessul Rus Savitar către Yongyi (Hainan) Investment Consulting Co. Ltd., o societate de tip holding, înregistrată în Republica Populară Chineză, portrivit informaţiilor transmise marţi de Consiliul Concurenţei în urma autorizării tranzacţiei.

    Potrivit acestora, Yongyi (Hainan) Investment Consulting Co. Ltd. intenţionează să preia, prin intermediul mai multor societăţi vehicul, aflate în curs de înfiinţare, compania Rus-Savitar, care deţine şi operează o fabrică de mobilă în comuna Dudeştii Noi, jud. Timiş, fiind activă pe piaţa producţiei şi comercializării de mobilă din România.

    “În urma analizei acestei concentrări economice, Consiliul Concurenţei a constatat că  această operaţiunea nu este în măsură să ridice obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia şi nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal”, notează anunţul instituţiei.

    Tranzacţia va fi agreată prin semnarea unui contract de vânzare-cumpărare de acţiuni, la momentul autorizării, contractul nefiind semnat.

    Yongyi (Hainan) Investment Consulting Co. Ltd face parte din Grupul UE Furniture, angajat în producţia şi vânzarea de scaune ergonomice.

    Rus Savitar este o afacere pusă pe picioare de familia Rusu în 1994, iar în 2019 a semnat cea mai importantă tranzacţie din sectorul mobilei, vânzând mai întâi 75% din grup către fondul de investiţii suedez Greenbridge. Cristian Rusu a mai rămas la conducerea executivă a companiei o perioadă pentru a face mai uşoară tranziţia, iar apoi contractul cu fondul suedez viza şi vânzarea restului de 25% din părţile sociale la finalul următorilor doi ani după prima achiziţie. Ultimul deal dintre cele două părţi s-a perfectat în martie 2022, după cum povesteşte Cristian Rusu. În 2021, el a fost înlocuit de un executiv polonez la conducerea grupului, iar Cristian Rusu nu a mai avut nicio funcţie executivă în companie până când a preluat-o.

    Familia Rusu a bătut palma cu grupul suedez chiar înainte de izbucnirea pandemiei, perioadă care a venit cu un val de închideri de magazine şi de fabrici. Această perioadă a zguduit puternic industria mobilei, dar nu a fost singura. Au urmat apoi un val de scumpiri ale materiilor prime, dar şi un declin al consumului pentru că mobila este printre primele produse pe care oamenii renunţă să le cumpere atunci când au dificultăţi financiare.  Rus Savitar, divizia de producţie a grupului, intrase în concordat preventiv la jumătatea anului trecut, şi a fost timp de doi ani, în 2022 şi 2023, pe pierderi. Anul acesta, Rus Savitar a ieşit din procedura de concordat preventiv.

     

     

  • Final de an de coşmar: Una dintre cele mai cunoscute firme româneşti dă afară 40% din angajaţi

    ​Taparo, producător de mobilier care a intrat în insolvenţă în noiembrie la propria cerere, a trimit o notificare Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş prin care anunţă concedierea a 379 de oameni, adică peste 40% din numărul mediu de salariaţi raportat la Ministerul de Finanţe în anul 2023.

    ”Conform notificării primite de la compania SC Taparo SA Tărgu Lăpuş vor fi concediaţi 379 de salariaţi, activitatea principală a acestora fiind în domeniul fabricării de mobilă. În acest moment, nu deţinem date complete privind pregătirea profesională a persoanelor afectate”, a spus Mihaela Oana Oşanu, director executiv în cadrul AJOFM Maramureş, la solicitarea ZF.

    Taparo a intrat în noiembrie în insolvenţă, după ce anterior ceruse deschiderea procedurii de concordat preventiv iar aceasta i-a fost respinsă.

    Intrarea în insolvenţă a Taparo este primul semnal negativ important pentru sectorul mobilei, unde producţia de mobilă a scăzut în 2022 şi 2023, dar şi în primele luni din acest an.

    De alfel, ultimii ani nu au fost favorabili pentru compania din Maramureş. Compania a avut în 2023 o cifră de afaceri de 202 milioane de lei, în scădere cu 11% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania a intrat pe profit însă în 2023, raportând un profit net de 1,7 milioane de lei, faţă de o pierdere de 23 de milioane de lei în anul anterior. Taparo este controlată de Ioan Filip (95% din acţiuni) şi Lucia Stelea.

    Pe de altă parte, o altă companie din grup, Techtex, a intrat în concordat pre­ven­tiv, care este o procedură judiciară de pre­ve­ni­re a insolvenţei, a cărei deschi­dere sus­pendă exe­cutările silite şi oferă posibi­litatea de re­dresare a companiei pe baza unui plan de res­tructurare. Mihaela Oana Oşanu spune şi că pentru luna ianuarie AJOFM Maramureş a primit notificări pentru concedieri colective pentru 149 de angajaţi, dintre care 59 de angajaţi în fabricarea de textile neţesute, domeniu de activitate în care activează Techtex.

    Industria mobilei este una dintre puţinele industrii pe excedent, cu o contribuţie însemnată în balanţa comercială a României, respectiv de 1,23 miliarde de euro în 2023, dar cu o medie de 1,5 miliarde de euro/an (înainte de pandemie), con­form datelor furnizate de Asocia­ţia Producătorilor de Mobilă din Ro­mânia. în plus, anul trecut industria mobilei a ocupat locul 6 între sec­toa­rele cu aport valutar pozitiv la balanţa comercială a României. În prezent, 90% din producţia de mobilă a Ro­mâ­niei merg la export. Iar un exportator important de mobilă este şi Taparo.


     

     

  • Warren Buffett a spus cândva că o casă poate să fie un coşmar dacă ochii cumpărătorului sunt mai mari decât portofelul său. Totuşi, crede că investiţia sa de 31.500 de dolari este una dintre cele mai bune

    Una dintre cele mai bune investiţii pe care Warren Buffett spune că le-a făcut vreodată este casa sa din Omaha, pe care a cumpărat-o pentru puţin peste 31.000 de dolari şi care acum valorează peste 1,4 milioane de dolari, scrie fortune.com.

    Potrivit aceleiaşi publicaţii, dacă îi ceri lui Warren Buffett sfaturi despre investiţii, te-ai aştepta ca miliardarul, CEO al Berkshire Hathaway, să promoveze deţinerile sale pe termen lung în companii precum Coca-Cola sau American Express. Dar, potrivit lui Buffett, care a împlinit 94 de ani în august, deţinerile sale la Berkshire Hathaway sunt mai puţin impresionante decât investiţiile personale pe care le-a făcut de-a lungul anilor.

    Printre cele mai bune: casa din Omaha în care locuieşte din 1958, când el şi regretata sa soţie Susan au cumpărat-o pentru 31.500 de dolari, echivalentul a aproximativ 336.700 de dolari în banii de astăzi. Însă piaţa imobiliară a crescut în valoare mult mai repede decât rata inflaţiei—casa valorează acum peste 1,4 milioane de dolari, potrivit Realtor.com, ceea ce reprezintă o creştere de aproximativ 4.300%, un randament caracteristic lui Buffett.

    Celebrul investitor a declarat de mult timp că locuinţa sa cu cinci dormitoare se află imediat după cele două inele de nuntă în ceea ce priveşte rentabilitatea. „Luând în considerare toate aspectele, a treia cea mai bună investiţie pe care am făcut-o vreodată a fost achiziţionarea casei mele, deşi aş fi câştigat mult mai mulţi bani dacă, în loc să cumpăr, aş fi închiriat şi aş fi folosit banii pentru a investi în acţiuni,” a scris el într-o scrisoare adresată acţionarilor Berkshire Hathaway în 2010.

    Totuşi, ca mulţi alţi cumpărători de locuinţe, nu a privit această decizie exclusiv dintr-o perspectivă financiară. „Pentru cei 31.500 de dolari pe care i-am plătit pentru casa noastră, familia mea şi cu mine am câştigat 52 de ani de amintiri extraordinare, şi încă mai urmează să adunăm altele.”

    Deşi este cea mai faimoasă reşedinţă a sa, Buffett a locuit anterior, timp de câţiva ani, într-o altă casă din Omaha, potrivit Wall Street Journal. A avut însă şi case mai extravagante: el a deţinut şi o casă de vacanţă pe plajă în Laguna Beach, California, pe care a cumpărat-o în anii 1970 pentru 150.000 de dolari şi a vândut-o în 2018 pentru aproximativ 7,5 milioane de dolari.

    Piaţa imobiliară din SUA s-a schimbat semnificativ de când Buffett şi-a cumpărat casa în 1958. În prezent, preţurile au crescut vertiginos în toată ţara, iar ratele dobânzilor s-au dublat în doar câţiva ani. Având în vedere oferta limitată de locuinţe, este mai dificil ca niciodată să găseşti o casă de cumpărat. De exemplu, preţul mediu al unei case în Omaha este astăzi de aproximativ 275.000 de dolari, conform Redfin, mult sub media naţională, dar de aproape nouă ori mai mare decât suma plătită de Buffett pentru casa sa.

    Aşa cum a scris Buffett în scrisoarea din 2010, deşi este uşor să simţi presiunea de a cumpăra o locuinţă—având în vedere ceea ce reprezintă aceasta în societatea americană—poate fi mai inteligent să închiriezi, în funcţie de situaţia ta financiară. Chiar şi cei ultra bogaţi se pot suprasolicita financiar dacă nu sunt prudenţi. Acest avertisment este şi mai relevant astăzi, când accesibilitatea locuinţelor s-a deteriorat atât de mult.