BusinessMagazin

Blog

  • ULTIMĂ ORĂ. Preţurile gazelor au crescut cu 50% după conflictul din Orientul Mijlociu. Qatar a fost nevoit să îşi oprească producţia după atacurile iraniene

    Ameninţarea unei noi crize a gazelor naturale a făcut ca preţurile să crească cu aproape 50% luni, după ce Qatar a fost nevoit să oprească producţia în urma atacurilor din partea Iranului, scrie FT. 

    Decizia fără precedent a QatarEnergy, cea mai mare companie de GNL din lume, a neliniştit traderii din Europa şi Asia şi reprezintă prima ameninţare concretă la adresa creşterii economice din cauza extinderii conflictului din Orientul Mijlociu.

    Oprirea, care a urmat atacurilor cu drone ale Iranului asupra instalaţiilor din Qatar, înseamnă pierderea a aproape 20% din livrările globale de GNL, într-un moment în care piaţa încă îşi revine după criza energetică provocată de Rusia în 2022.

    Indicatorul european de referinţă pentru gaze, TTF, a crescut cu aproape 50%, până la 47,80 euro/MWh — cea mai mare mişcare zilnică din ultimii peste patru ani.

    Preţurile petrolului au urcat cu aproximativ 9%, până la 79,41 dolari pe baril, din cauza opririi aproape complete a transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz. Preţurile gazelor în Asia au crescut, de asemenea, în timp ce majorarea din SUA a fost mai limitată datorită producţiei interne.

    Deşi preţurile europene rămân mult sub vârful din 2022 — când au crescut de aproape zece ori după ce preşedintele rus Vladimir Putin a oprit majoritatea livrărilor ruseşti — ritmul actual al creşterii va nelinişti totuşi politicienii şi băncile centrale.

    Consumatorii şi investitorii încă resimt şocul inflaţionist început acum patru ani, care a dus la prima creştere prelungită a dobânzilor de la criza financiară din 2008.

    „Piaţa globală a gazelor ar putea intra într-o criză care să depăşească amploarea celei din piaţa petrolului”, a declarat Saul Kavonic, analist la MST Financial.

    „Europa se confruntă cu stocuri neobişnuit de scăzute după iarnă, iar o mare parte din noile creşteri de ofertă din SUA nu a intrat încă în funcţiune”, a adăugat el.

    Analiştii avertizează că o pierdere prelungită a livrărilor de gaze naturale din Orientul Mijlociu ar putea ajunge la 120 de miliarde de metri cubi pe an — mai mult decât totalul pierdut de Europa când Rusia a oprit conductele după invazia sa la scară largă în Ucraina. Israelul a închis, de asemenea, două mari zăcăminte de gaze.

  • Analiză Storia: Unde găseşti apartamente cu două camere sub 110.000 euro şi unde pragul este depăşit

    Preţurile apartamentelor din marile oraşe ale României – luând în calcul atât locuinţele noi, cât şi pe cele vechi – au înregistrat o creştere medie de 16% în februarie 2026 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Datele sunt bazate pe analiza preţurilor medii solicitate în anunţurile publicate pe Storia – cea mai vizitată platformă imobiliară din România. Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraş din ţară, dar cu un preţ mediu uşor mai mic decât în luna ianuarie, de 3.264 euro/mp, urmat de Bucureşti, cu o medie de 2.373 euro/mp şi Braşov (2.336 euro/mp).

    Pe segmentul apartamentelor noi, cele mai mari creşteri procentuale ale preţurilor, de la un an la altul, s-au înregistrat în Bucureşti (18%), urmat de Timişoara (15%) şi Craiova (12%). Pentru apartamentele vechi, creşterile anuale cele mai ridicate au fost de 23% în Bucureşti, 18% în Craiova şi 10% în Timişoara şi Braşov. Faţă de luna precedentă, preţurile au rămas în mare parte stabile, atât la locuinţele noi, cât şi la cele vechi.

    La nivelul apartamentelor cu două camere, diferenţele dintre oraşe şi dintre locuinţele noi şi vechi devin foarte clare atunci când sunt raportate la pragul de 110.000 de euro.

    Conform analizei Storia, pe segmentul locuinţelor noi, sub acest nivel se situează Iaşi (97.656 euro), Sibiu (101.816 euro), Oradea (102.804 euro), Timişoara (105.820 euro), Bucureşti (107.536 euro), Craiova (108.264 euro) şi Constanţa (108.680 euro), în timp ce Braşov (119.912 euro) şi Cluj-Napoca (169.624 euro) depăşesc pragul de 110.000 de euro.

    În cazul apartamentelor vechi, şase dintre oraşele analizate se menţin sub preţul de 110.000 euro, respectiv Oradea (93.756 euro), Timişoara (100.568 euro), Sibiu (101.036 euro), Iaşi (102.700 euro), Craiova (108.888 euro) şi Constanţa (109.304 euro), în timp ce Braşov (121.888 euro), Bucureşti (135.928 euro) şi Cluj-Napoca (169.832 euro) se poziţionează peste acest prag. Cele mai ridicate valori se regăsesc în Cluj-Napoca, indiferent de tipul locuinţei, în timp ce Oradea şi Iaşi rămân cele mai ieftine pieţe pe segmentul locuinţelor vechi, respectiv noi.

    „Datele din primele luni ale anului indică o piaţă mai atentă şi mai selectivă. Interesul cumpărătorilor rămâne prezent – oamenii caută, analizează şi compară mai mult, lucru reflectat de stabilitatea numărului de vizualizări şi de durata uşor mai mare de viaţă a anunţurilor. În acelaşi timp, decizia de a contacta vânzătorii este luată mai prudent, în special după un început de an influenţat de numărul mare de zile libere. Pe partea de ofertă, observăm o uşoară restrângere, mai ales pe segmentul locuinţelor noi, ceea ce menţine presiunea pe preţuri în marile oraşe. În acest context, Bucureştiul, Craiova şi Timişoara concentrează cele mai vizibile creşteri, în timp ce alte pieţe înregistrează evoluţii mai temperate sau intră într-o zonă de stabilizare”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia şi OLX Imobiliare în România).

     

    Pentru a afla valoarea aproximativă a apartamentelor de vânzare în funcţie de tipul locuinţei, am luat în calcul suprafeţele minime legale pentru garsoniere şi apartamentele cu două şi trei camere, aşa cum sunt menţionate în Anexa 1 a Legii 114 din 11 octombrie 1996, cunoscută şi drept „Legea locuinţei”. Mai exact, suprafaţa minimă legală este de 37 de metri pătraţi utili pentru o garsonieră, 52 de metri pătraţi pentru un apartament cu două camere şi 66 de metri pătraţi pentru un apartament cu trei camere.

    Care sunt preţurile apartamentelor de vânzare în principalele oraşe din ţară

    BUCUREŞTI

    Capitala continuă să înregistreze cele mai mari diferenţe între apartamentele vechi şi cele noi. În februarie 2026, preţul mediu solicitat a fost de 2.068 euro/mp pentru apartamentele noi, cu 18% mai mult faţă de februarie 2025 şi cu 1% peste nivelul din ianuarie 2026, respectiv de 2.614 euro/mp pentru apartamentele vechi, în creştere cu 23% de la un an la altul şi cu 1% faţă de luna anterioară.

    Astfel, o garsonieră într-un bloc nou costă aproximativ 76.516 euro, în timp ce una veche ajunge la 96.718 euro, diferenţa fiind de peste 20.000 de euro. Pentru un apartament cu două camere, preţul este de 107.536 euro (nou) şi 135.928 euro (vechi), iar pentru trei camere, 136.488 euro (nou) şi 172.524 euro (vechi).

    BRAŞOV

    În Braşov, preţul mediu solicitat în februarie 2026 a fost de 2.306 euro/mp pentru apartamentele noi, cu 4% mai mult faţă de februarie 2025 şi cu 2% peste nivelul din ianuarie, în timp ce apartamentele vechi au avut un preţ mediu de 2.344 euro/mp, în creştere cu 10% de la un an la altul şi cu 1% faţă de luna anterioară. Diferenţele dintre cele două segmente rămân reduse.

    Raportat la suprafeţele minime legale, o garsonieră într-un bloc nou costă aproximativ 85.322 euro, iar una veche 86.728 euro. Pentru un apartament cu două camere, preţul este de 119.912 euro (nou) şi 121.888 euro (vechi), iar pentru trei camere, 152.196 euro (nou) şi 154.704 euro (vechi).

    CLUJ-NAPOCA

    Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraş din ţară. În februarie 2026, preţul mediu solicitat a fost de 3.262 euro/mp pentru apartamentele noi, cu 7% mai mult faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi la un nivel similar cu cel din ianuarie 2026, respectiv 3.266 euro/mp pentru apartamentele vechi, în creştere cu 8% de la un an la altul, dar cu 1% sub nivelul lunii anterioare.

    O garsonieră într-un bloc nou costă aproximativ 120.694 euro, iar una veche 120.842 euro. Pentru două camere, preţul este de 169.624 euro (nou) şi 169.832 euro (vechi), iar pentru trei camere, 215.292 euro (nou) şi 215.556 euro (vechi).

    CONSTANŢA

    În Constanţa, preţul mediu solicitat în februarie 2026 a fost de 2.090 euro/mp pentru apartamentele noi, cu 5% mai mult faţă de februarie 2025 şi cu 1% peste nivelul din ianuarie, în timp ce apartamentele vechi au ajuns la 2.102 euro/mp, în creştere cu 8% de la un an la altul şi cu 1% faţă de luna anterioară.

    Diferenţele sunt minime între cele două segmente. O garsonieră într-un bloc nou costă aproximativ 77.330 euro, iar una veche 77.774 euro. Pentru două camere, preţul este de 108.680 euro (nou) şi 109.304 euro (vechi), iar pentru trei camere, 137.940 euro (nou) şi 138.732 euro (vechi).

    CRAIOVA

    În Craiova, apartamentele noi au avut în februarie 2026 un preţ mediu de 2.082 euro/mp, cu 12% mai mult faţă de februarie 2025 şi la un nivel similar cu luna anterioară, în timp ce apartamentele vechi au ajuns la 2.094 euro/mp, în creştere cu 18% de la un an la altul şi cu 2% faţă de ianuarie 2026.

    O garsonieră într-un bloc nou costă aproximativ 77.034 euro, iar una veche 77.478 euro. Pentru două camere, preţul este de 108.264 euro (nou) şi 108.888 euro (vechi), iar pentru trei camere, 137.412 euro (nou) şi 138.204 euro (vechi).

    IAŞI

    În Iaşi, preţul mediu solicitat în februarie 2026 a fost de 1.878 euro/mp pentru apartamentele noi, cu 10% mai mult faţă de februarie 2025 şi cu 1% peste nivelul din ianuarie, în timp ce apartamentele vechi au ajuns la 1.975 euro/mp, în creştere cu 6% de la un an la altul şi similare faţă de luna anterioară.

    O garsonieră într-un bloc nou costă aproximativ 69.486 euro, iar una veche 73.075 euro. Pentru două camere, preţul este de 97.656 euro (nou) şi 102.700 euro (vechi), iar pentru trei camere, 123.948 euro (nou) şi 130.350 euro (vechi).

    ORADEA

    În Oradea, apartamentele noi au avut în februarie 2026 un preţ mediu de 1.977 euro/mp, cu 7% mai mult faţă de februarie 2025 şi la un nivel similar cu luna anterioară, iar cele vechi 1.803 euro/mp, în creştere cu 6% de la un an la altul şi cu 1% faţă de ianuarie 2026.

    O garsonieră într-un bloc nou costă aproximativ 73.149 euro, iar una veche 66.711 euro. Pentru două camere, preţul este de 102.804 euro (nou) şi 93.756 euro (vechi), iar pentru trei camere, 130.482 euro (nou) şi 118.998 euro (vechi).

    SIBIU

    În Sibiu, preţul mediu solicitat în februarie 2026 a fost de 1.958 euro/mp pentru apartamentele noi, cu 9% mai mult faţă de februarie 2025 şi la un nivel similar cu cel din ianuarie, în timp ce apartamentele vechi au ajuns la 1.943 euro/mp, în creştere cu 5% de la un an la altul şi cu 1% faţă de luna anterioară.

    O garsonieră într-un bloc nou costă aproximativ 72.446 euro, iar una veche 71.891 euro. Pentru două camere, preţul este de 101.816 euro (nou) şi 101.036 euro (vechi), iar pentru trei camere, 129.228 euro (nou) şi 128.238 euro (vechi).

    TIMIŞOARA

    În Timişoara, apartamentele noi au avut în februarie 2026 un preţ mediu de 2.035 euro/mp, cu 15% mai mult faţă de februarie 2025 şi la un nivel similar cu luna anterioară, iar cele vechi 1.934 euro/mp, în creştere cu 10% de la un an la altul şi cu 1% faţă de ianuarie 2026.

    O garsonieră într-un bloc nou costă aproximativ 75.295 euro, iar una veche 71.558 euro. Pentru două camere, preţul este de 105.820 euro (nou) şi 100.568 euro (vechi), iar pentru trei camere, 134.310 euro (nou) şi 127.644 euro (vechi).

    Analiza Storia arată că, în februarie 2026, piaţa rezidenţială din România rămâne activă, cu creşteri vizibile de la un an la altul în majoritatea marilor oraşe, în special în Bucureşti, Craiova şi Timişoara, dar şi cu diferenţe tot mai vizibile între apartamentele noi şi cele vechi.




     

     

  • Preţurile zborurilor cu avioane private cresc vertiginos. Bogaţii se grăbesc să părăsească Dubaiul

    Dubaiul, în mod normal strălucitor, un loc de joacă pentru miliardari, influenceri şi milioane de vizitatori internaţionali, este în fierbere de când dronele şi rachetele lansate ca răspuns la atacurile americane şi israeliene asupra Iranului au avariat aeroportul şi au lovit mai multe hoteluri şi repere importante, realatează The Guardian.

    Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a declarat luni că a continuat interceptarea rachetelor şi dronelor, în contextul în care ţara a anunţat închiderea ambasadei sale din Teheran pe fondul extinderii războiului regional.

    Unii turişti din Dubai s-au îndreptat spre Oman, o distanţă de patru ore şi jumătate cu maşina, care a înregistrat puţine perturbări şi unde aeroportul din Muscat continuă să funcţioneze, deşi cu întârzieri.

    Majoritatea zborurilor comerciale din Muscat către Europa sunt complet rezervate până la sfârşitul acestei săptămâni, potrivit site-urilor de rezervări.

    Între timp, preţurile zborurilor la avioanelor private din Muscat au crescut vertiginos, determinate de cererea tot mai mare şi de dificultatea de a obţine avioane în regiunea volatilă.

    JetVip, o firmă de brokeraj de avioane private cu sediul în Muscat, a declarat pentru The Guardian că un zbor către Istanbul cu un Nextant – unul dintre cele mai mici avioane disponibile – costă acum aproximativ 85.000 de euro, de aproximativ trei ori mai mult decât tariful obişnuit. Locurile pe charterele private către Moscova costă aproximativ 20.000 de euro de persoană.

    Mai multe companii de avioane private au declarat că în prezent nu pot desfăşura aeronave din cauza dificultăţii de poziţionare a flotelor în Orientul Mijlociu.

    Un reprezentant al firmei de charter AlbaJet, cu sediul în Austria, a declarat că „disponibilitatea acesteia era extrem de redusă”, oferind zboruri către Europa pentru aproximativ 90.000 de euro. „Mulţi operatori de aeronave nu vor efectua zborul din cauza cerinţelor de asigurare şi a deciziei proprietarului. Deci, cerere mare, ofertă foarte mică.”

    Alţii care doresc să părăsească Emiratele Arabe Unite au optat pentru o călătorie de 10 ore cu maşina până la Riyadh, al cărui aeroport rămâne operaţional.

  • Preţurile gazelor naturale din Europa au crescut cu 50% după ce Qatar Energy a oprit producţia

    Compania energetică de stat din Qatar a anunţat luni, că a suspendat producţia de gaze naturale lichefiate (GNL) după atacurile iraniene asupra a două dintre principalele sale instalaţii de procesare a gazelor, potrivit Le Figaro.

    „Din cauza atacurilor militare asupra instalaţiilor QatarEnergy situate în zonele industriale Ras Laffan şi Mesaieed din Qatar, QatarEnergy a încetat producţia de gaz natural lichefiat (GNL) şi produse conexe”, a anunţat compania într-un comunicat.

    În jurul orei 12:55 GMT, contractul futures TTF olandez, considerat referinţa europeană, a crescut cu peste 48%, la 47,32 euro pe megawatt-oră, după ce a atins cel mai înalt nivel din februarie 2025, la 47,70 euro pe megawatt-oră (+52,38%). Acesta rămâne mult sub nivelurile atinse în 2022, la începutul războiului din Ucraina, când a depăşit 300 de euro.

    Potrivit Ministerului Apărării din Qatar, o dronă iraniană a vizat o instalaţie energetică din Ras Laffan, la 80 km nord de capitală, pe coasta de nord, principalul sit de producţie de gaze naturale lichefiate al ţării. O altă dronă a vizat un rezervor de apă de la o centrală electrică din Mesaieed, de asemenea o bază cheie de producţie de gaze naturale, la 40 km sud de Doha. Nu au fost raportate victime în atacuri, potrivit autorităţilor.

    Qatar este unul dintre principalii producători mondiali de gaze naturale lichefiate (GNL), alături de Statele Unite, Australia şi Rusia. Deţine cel mai mare zăcământ de gaze naturale din lume cu Iranul.

    QatarEnergy estimează că porţiunea zăcământului aparţinând statului din Golf, numită North Field, conţine aproximativ 10% din rezervele de gaze naturale cunoscute ale planetei. În ultimii ani, Qatar a semnat o serie de contracte pe termen lung de furnizare de GNL cu companii precum Total din Franţa, Shell din Marea Britanie, Petronet din India, Sinopec din China şi Eni din Italia.

  • Până la nivelul de 10 lei pe litru, preţul carburantţilor se menţine la circa 8 lei pe litru. Ministrul Energiei: Este o piaţă internaţională, dar am luat măsuri pentru a limita efectele negative

    În acest moment, preţul pe litrul de carburant este de circa de 8 lei pe litru, sortimentele mai scumpe apropiindu-se de preţul de 9 lei pe litru. Pentru România, cea mai importantă sursă de petrol pentru alimentarea cererii interne este Kazahstanul.

    La staţia Petrom de pe Soşeaua Fundeni, un litru de benzină extra costa 8,55 lei, unul de benzină standard, 7,98 de lei. Motorina extra costă 8,7 lei, iar motorina standard se comercializează cu 8,28 lei, arată datele de pe portalul gazonline.ro. Deşi în spaţiul public au apărut voci care au indicat că litrul de carburant poate trece de 10 lei în contextul războiului din Orientul Mijlociu, realitatea de acum din staţiile de carburanţi nu indică pentru moment mişcări de o asemenea amploare. Ca practică, de cele mai multe ori companiile petroliere nu preiau imediat în preţ vârfurile de creştere sau de scădere.

    „Noi suntem pregătiţi, pentru a face faţă cu depozitele care sunt astăzi la nivel naţional la toţi operatorii economici, plus cu depozitele de urgenţă pe care le avem şi pot să fie eliberate în situaţii excepţionale prin ordinul Ministrului Energiei, să ţinem un preţ stabil al preţului la motorină şi la benzina”, a declarat ministrul energie, Bogdan Ivan, luni, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Bogdan Ivan a precizat că depozitele de combustibili de la nivel naţional, împreună cu rezervele de urgenţă ale statului, asigură aprovizionarea cel puţin pentru 30 de zile şi că rezervele de gaze sunt în prezent peste media Uniunii Europene.

    „E o piaţă internaţională care ne afectează şi pe noi, dar am luat toate măsurile pentru a ne asigura că limităm efectele negative asupra populaţiei în materie de combustibili şi de gaze naturale”, a conchis Ivan, cu privire la impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra pieţei energetice din România.

     

  • Ce spune Oana Ţoiu, despre românii din Orientul Mijlociu

    Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a declarat că siguranţa cetăţenilor români reprezintă principala prioritate a autorităţilor şi a anunţat situaţia cetăţenilor români din Emiratele Arabe Unite şi Israel, în contextul conflictului pornit în regiune.

    „Relevant din discuţia noastră, dincolo de palierul politic, poate fi şi elementul esenţial în acest moment, şi anume siguranţa cetăţenilor români”, a declarat Ţoiu, luni, la o conferinţă de presă.

    Potrivit ministrului de Externe, în acest moment se află aproximativ 14.000 de cetăţeni români în Emiratele Arabe Unite, majoritatea fără probleme majore de securitate.

    „În acest moment, din informaţii verificate şi cu autorităţile emirateze, avem un număr de 14.000 de cetăţeni în Emiratele Arabe Unite. Dintre aceşti 14.000 de cetăţeni avem un număr relativ mic de cazuri de urgenţă extremă. Folosesc această diferenţiere pentru că este justificat ca fiecare cetăţean să simtă că este într-o situaţie dificilă”, a declarat Ţoiu, luni, adăugând că autorităţile de la Abu Dhabi ecomandă ca cetăţenii străini să rămână, cel puţin temporar, în locurile actuale de reşedinţă sau în hotelurile în care sunt cazaţi.

    Oana Ţoiu a precizat că, deşi a fost peste 700 de atacuri asupra EAU, aproape toate au fost interceptate cu succes.

    Privind românii din Israel, ministrul a anunţat că sunt înregistrate câteva sute de cetăţeni români aflaţi în diferite localităţi.

    „ În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români din Israel, în acest moment avem 140 de cetăţeni români în Ierusalim, 39 în Tel Aviv, 38 sunt încă în grupul de pelerini prezenţi în Bethleem, 11 în Haifa, 3 în Accra, 2 în Arab, 2 în Be’er Sheva, 2 în Ashdod, 1 în Bat Yam, 1 în Ierihon, 1 cetăţean în Beit Jala, 1 cetăţean în Cezarea, 1 cetăţean în Eilat, 1 cetăţean în Ein Bokek, 1 cetăţean în Gedera, 5 cetăţeni în Givat Shmuel, 2 cetăţeni în Herzliya, 8 cetăţeni în Lod, 3 cetăţeni în Nazaret, 5 cetăţeni în Metania, 2 cetăţeni în Nahariya, 2 cetăţeni în Ashdod, 2 cetăţeni în nord-est, în Bu’eine Nujeidat. Acestea sunt cetăţenii care s-au înregistrat la misiunea diplomatică. Mai avem un număr de cetăţeni adiţional cu dublă cetăţenie, care au şi statutul de rezidenţi sau familie în Israel în acest moment”, a anunţat şefa diplomaţiei de la Bucureşti.

    MAE monitorizează şi situaţiile medicale sensibile. În prezent, există patru cazuri medicale cu grad ridicat de urgenţă, printre care un cetăţean operat recent pentru infarct şi un altul diagnosticat cu insuficienţă renală severă.

  • Iranul schimbă tactica şi transformă conflictul într-un război de uzură: Valuri nesfârşite de rachete şi drone lovesc regiunea într-o strategie calculată pe termen lung

    Iranul pare hotărât să nu mai repete greşelile ultimului conflict cu Israelul şi îşi schimbă radical strategia militară. După războiul de 12 zile de anul trecut, când majoritatea atacurilor masive iraniene au fost interceptate, Teheranul a adoptat o nouă doctrină: mai puţine lovituri spectaculoase, dar atacuri constante, menite să obosească sistemele de apărare ale adversarilor, informează Financial Times.

    În locul salvelor uriaşe de rachete care dominau titlurile, Iranul desfăşoară acum o campanie de uzură, lansând valuri repetate de rachete balistice şi drone asupra Israelului şi asupra aliaţilor americani din Golf. Potrivit oficialilor occidentali, peste 25 de valuri de atacuri au vizat Israelul, Bahrainul, Qatarul, Emiratele Arabe Unite, Kuweitul şi Irakul.

    Strategia pare clară: utilizarea iniţială a armamentului mai vechi şi mai ieftin pentru a forţa adversarii să consume interceptori extrem de costisitori, destabilizând în acelaşi timp viaţa cotidiană din regiune.

    Deşi majoritatea proiectilelor au fost interceptate, unele drone şi rachete au reuşit să treacă de apărare sau nu au fost considerate suficient de periculoase pentru a justifica folosirea sistemelor defensive scumpe. În Israel şi în statele din Golf au fost raportate victime şi distrugeri, inclusiv lovituri directe în zone urbane şi infrastructură civilă.

    Atacurile marchează o schimbare majoră faţă de conflictul anterior, când Iranul anunţa din timp loviturile şi viza aproape exclusiv obiective militare. De această dată, ritmul constant al atacurilor, descris de experţi drept o „ploaie măruntă” de rachete, sugerează un război calculat pe termen lung.

    Experţii militari cred că Teheranul încearcă să epuizeze stocurile defensive ale Israelului şi ale SUA, folosind rachete mai vechi cu combustibil lichid şi drone ieftine pentru a păstra armele moderne pentru fazele ulterioare ale conflictului. Interceptorii utilizaţi de sistemele avansate precum THAAD sau Arrow sunt extrem de scumpi şi necesită ani pentru a fi produşi în număr mare.

    În paralel, Iranul pare să fi anticipat pierderea unor centre de comandă, delegând autoritatea de lansare către comandanţi locali care atacă ţinte prestabilite, ceea ce permite continuarea ofensivelor chiar şi sub bombardamente intense.

    Israelul susţine că a distrus aproximativ jumătate dintre lansatoarele balistice iraniene, însă aceste cifre nu pot fi verificate independent. Între timp, conflictul produce victime de ambele părţi şi riscă să se transforme într-un război de durată, nu într-o confruntare scurtă.

    Analiştii avertizează că ritmul constant al atacurilor are şi un puternic impact psihologic, menţinând populaţia israeliană într-o stare permanentă de alertă. În acelaşi timp, Iranul ar putea păstra o parte din arsenal pentru lovituri viitoare, într-un moment în care prezenţa militară americană în regiune ar deveni mai redusă.

    Concluzia experţilor: noul conflict nu se mai joacă pe lovituri rapide şi decisive, ci pe rezistenţă, resurse şi capacitatea fiecărei tabere de a rezista mai mult decât adversarul.

  • „E o alegere sigură”, îşi spun milioane de oameni, însă realitatea e cu totul alta. Mişcarea financiară care îţi poate topi economiile fără niciun avertisment

    „E o alegere sigură”, îşi spun milioane de oameni care preferă să îşi ţină economiile în numerar sau în conturi bancare fără dobândă. În realitate, această decizie aparent prudentă poate eroda constant puterea de cumpărare şi poate compromite acumularea de avere pe termen lung, avertizează specialiştii firmei globale de administrare a investiţiilor Vanguard.

    Contextul macroeconomic explică riscul. Inflaţia reduce treptat valoarea reală a banilor. Datele Bureau of Labor Statistics arată că 126 de dolari ar avea în 2026 aceeaşi putere de cumpărare pe care o aveau 100 de dolari în 2020. În paralel, dobânzile oferite de conturile tradiţionale de economii rămân scăzute. Potrivit Federal Deposit Insurance Corporation, rata medie anuală este de doar 0,39%, în timp ce rata anuală a inflaţiei era de aproximativ 2,4% în ianuarie 2026, scrie CNBC.

    Chiar dacă unele conturi de economii cu randament ridicat pot ajunge la dobânzi de până la 4% pe an, conform datelor publicate de Bankrate, majoritatea populaţiei nu beneficiază de aceste niveluri. Un sondaj realizat de Vanguard în ianuarie 2025 pe un eşantion de peste 1.000 de adulţi arată că peste jumătate dintre americani obţin dobânzi sub 3% la economii, iar aproape un sfert câştigă sub 1%.

    „Cred că motivul pentru care oamenii păstrează numerar suplimentar este că acesta poate părea sigur. Dar poate, în acelaşi timp, să erodeze în linişte progresul pe care investitorii îl fac pentru a-şi atinge obiectivele financiare pe termen lung”, afirmă Kathy Kellert, responsabilă pentru produsele de acţiuni indexate în cadrul Vanguard.

    Diferenţa dintre a economisi şi a investi devine semnificativă în timp. Conform unei analize realizate de CNBC, indicele S&P 500 a generat un randament mediu anual de aproximativ 13% în perioada 1976–2025. Jordan Gilberti, planificator financiar certificat şi fondator al Sage Wealth Group, subliniază că numerarul „oferă stabilitate şi lichiditate, dar rareori ţine pasul cu investiţiile pe termen lung, ceea ce înseamnă că cei care economisesc pot rămâne în urmă în construirea averii reale”.

    O sumă de 1.000 de dolari plasată într-un cont cu dobânda de 0,39% ar ajunge la circa 1.040 de dolari după zece ani, în absenţa unor contribuţii suplimentare. Ajustată însă cu o inflaţie anuală de 2,5%, valoarea reală ar coborî la aproximativ 812 dolari în banii de astăzi. În schimb, aceeaşi sumă investită cu un randament anual de 10% ar ajunge la circa 2.594 de dolari după zece ani, respectiv aproximativ 2.026 dolari în termeni reali, după ajustarea cu inflaţia.

    „Numerarul are absolut un rol într-un plan financiar, în special pentru nevoi pe termen scurt şi rezerve de urgenţă, dar nu este conceput pentru a genera creştere pe termen lung. Alocarea unei ponderi prea mari către numerar poate crea un fals sentiment de siguranţă, în timp ce erodează în tăcere puterea de cumpărare viitoare”, spune Gilberti.

    Kellert recomandă investiţiile cât mai devreme, pentru a beneficia de dobânda compusă, prin care randamentele sunt reinvestite şi generează la rândul lor câştiguri. Printre soluţiile indicate se numără fondurile corelate cu S&P 500, care oferă expunere diversificată şi costuri mai reduse decât portofoliile administrate activ, ceea ce înseamnă că o parte mai mare din bani rămâne investită.

    Specialiştii subliniază însă că păstrarea unei rezerve de numerar rămâne esenţială. Recomandarea este constituirea unui fond de urgenţă echivalent cu trei până la şase luni de cheltuieli. Kellert sugerează împărţirea acestuia în două componente: una pentru şocuri de cheltuieli, precum reparaţii auto sau electrocasnice, şi alta pentru şocuri de venit, cum ar fi pierderea locului de muncă.

    Mesajul pentru investitori este clar: numerarul oferă confort pe termen scurt, dar expune economiile la un risc invizibil pe termen lung. Într-un mediu inflaţionist, lipsa randamentului devine, în sine, un cost.

     

  • Cine sunt oamenii din spatele uneia dintre cele mai mari afaceri din istorie şi cum au reuşit să creeze acest imperiu din nimic, când nimeni nu credea în această idee?

    Cine a investit în prima ofertă publică la NASDAQ lansată de Netflix avea toate şansele să se îmbogăţească. În 2022 o acţiune costa 1 dolar, iar în prezent acţiunile companiei se tranzacţionează la preţuri de peste 80 de dolari pe unitate.

    Americanii Reed Hastings şi Marc Randolph au întemeiat compania plecând de la ideea de a închiria DVD-uri livrate prin poştă, dar Netflix a păşit din zona platformelor de steaming spre producţie de filme, festivaluri şi, mai nou, vrea să preia Warner Bros Discovery.

    Acum, Netflix nu mai are nevoie de nicio prezentare, brandul este familiar şi pesemne „înfipt” în multe device-uri din preajma noastră, la zece ani de la intrarea pe piaţa românească. La finalul anului trecut Reuters scria că Netflix a convenit preluarea Warner Bros Discovery pentru 83 de miliarde de dolari, într-o tranzacţie care îi oferă unul dintre cele mai renumite studiouri de la Hollywood şi creează un gigant global în industria divertismentului.

    Însă Warner Bros Discovery Inc. ia în calcul reluarea discuţiilor de vânzare cu rivalul său din industrie, Paramount Skydance Corp., după ce compania a transmis o nouă ofertă revizuită, relata recent Bloomberg.

    Totuşi, la un nivel de venituri de peste 45 de miliarde de dolari raportate la nivelul lui 2025, Netflix poate fi considerat deja un gigant, pesemne mult peste nivelul pe care îl intuiau fondatorii săi, în urmă cu 29 de ani. În 1997, lui Reed Hastings şi Marc Randolph le-a venit ideea de a închiria DVD-uri cu livrare prin poştă, care să funcţioneze pe bază de abonament similar, povesteau ei, celor pentru mersul la sală. Un an mai târziu, era lansat Netflix.com, primul site de închirieri şi vânzări de DVD-uri, iar în 1999 a fost lansat serviciul pe bază de abonament, care oferea abonaţilor posibilitatea de a închiria oricâte DVD-uri, fără termene de returnare, taxe de întârziere sau limitarea numărului de închirieri pe lună.

    Reed Hastings s-a născut în Boston, Massachusetts în 1960, după absolvirea liceului s-a înrolat în Marina americană, iar apoi a intrat în corpurile de păstrare a păcii (Peace Corps). A predat vreme de doi ani matematică într-un sat din Swaziland, iar în 1985, în Statele Unite, a absolvit Universitatea Stanford, obţinând o diplomă în inginerie.

    Primul job al lui Hastings a fost la Adaptive Technology, unde a dezvoltat mai multe programe de software, în 1991 a fondat prima sa companie, Pure Software, în acelaşi domeniu, iar şase ani mai târziu a vândut-o, înainte de a se implica în dezvoltarea Netflix. În prezent este preşedinte al grupului, în perioada 1999-2023 a deţinut funcţia de CEO, iar între 2007 şi 2012 a făcut parte din boardul Microsoft. De-a lungul timpului a fost implicat şi în conducerea altor companii, precum Facebook şi Bloomberg. Marc Bernays Randolph, născut în 1958, într-o familie de evrei din Chappaqua, New York, este cel mai mare dintre copiii unui inginer austriac care a devenit consilier financiar; mama sa avea propria firmă de real estate.

    Primul său loc de muncă, după absolvirea colegiului, a fost la Cherry Lane Music, în New York, unde a fost responsabil de legătura cu clienţii şi tehnici de marketing. De-a lungul anilor s-a implicat în mai multe afaceri, fiind un antreprenor în serie. După ce a participat la pregătirea companiei pentru prima ofertă publică iniţială de acţiuni, fiind listată la NASDAQ sub simbolul NFLX, Randolph a plecat de la Netflix în 2002, spunând că preferă companiile care sunt la începutul dezvoltării. După plecarea de la Netflix, a fost implicat în programe de mentorat şi a făcut parte din boardul Looker Data Sciences. În 2019 a publicat cartea „Asta nu va funcţiona niciodată: naşterea Netflix şi viaţa uimitoare a unei idei”. Este cunoscut deopotrivă pentru activitatea sa de antreprenor, ca speaker – face paralele între întemeierea companiilor şi experienţa sa de ghid montan – dar şi pentru că este în boardul unor organizaţii ca National Outdoor Leadership School şi al grupului specializat în activism de mediu 1% for the Planet.  

  • Lovitură pentru industria auto chineză: Profitul gigantului BYD se prăbuşeşte, – 41% în februarie, marcând a şasea lună consecutivă de scăderi, în timp ce rivalii săi câştigă teren

    Vânzările producătorului auto chinez BYD au înregistrat în februarie cea mai mare scădere din ultimii cinci ani, în contextul în care creşterea exporturilor nu a reuşit să compenseze încetinirea de pe piaţa internă.

    Cel mai mare producător de vehicule electrice din lume a anunţat că vânzările din februarie au scăzut cu 41% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 190.190 de unităţi. Reculul a fost provocat de o scădere de 65% a vânzărilor pe piaţa internă, în condiţiile în care exporturile au crescut cu 50%, notează Financial Times.

    Datele privind vânzările din februarie, publicate de companie duminică, au marcat a şasea lună consecutivă de scăderi pentru BYD.

    Această scădere a evidenţiat nevoia producătorilor auto chinezi de a-şi creşte vânzările în străinătate, pe măsură ce ritmul de creştere al vehiculelor electrice se temperează pe piaţa internă, după ani de expansiune rapidă.

    Citiţi continuarea pe zf.ro.