BusinessMagazin

Blog

  • Super-bogaţii fug din Orientul Mijlociu cu avioane private

    Conflictul declanşat la sfârşitul lunii februarie a provocat cea mai mare perturbare a traficului aerian din Golf de la pandemia de Covid-19. Numeroase companii aeriene şi-au suspendat sau redus drastic cursele din cauza închiderii spaţiului aerian şi a riscurilor de securitate. Astfel, zeci de mii de călători au rămas blocaţi în regiune, scrie CNN. În acest context, cei care îşi permit au apelat la zboruri charter private.

    „Cererea pentru zboruri charter private a crescut semnificativ în ultimele zile, pe măsură ce programul companiilor aeriene comerciale a devenit limitat sau imprevizibil”, a declarat pentru CNN John Matthews, fondatorul companiei de aviaţie privată AirX.

    Potrivit companiilor din domeniu, numărul zborurilor private a crescut rapid în ultimele zile. Bernardus Vorster, directorul general al companiei SHY Aviation, a declarat că în mod normal au loc aproximativ 10-15 zboruri private pe zi din oraşe precum Muscat, Dubai sau Riyadh. Săptămâna trecută însă numărul acestora a urcat la 98 de zboruri într-o singură zi.

    Clienţii sunt în principal familii extrem de bogate, corporaţii multinaţionale care îşi relochează executivii sau grupuri mari. De asemenea şi echipe sportive sau echipe de producţie aflate în turnee apelează la această măsură.

    Preţurile au crescut spectaculos

    Creşterea cererii, numărul limitat de aeronave disponibile şi costurile mai mari de asigurare au dus la scumpiri semnificative. De exemplu, un zbor privat de aproximativ cinci ore din Muscat către Istanbul pentru un grup de 12 persoane şi câinele lor a costat 145.000 de dolari. Înainte de conflict, acelaşi zbor ar fi costat aproximativ 60.000 de dolari, ceea ce înseamnă o creştere de peste 140%.


    Costurile sunt mai mari şi pentru că avioanele se întorc de multe ori goale în regiune. Clienţii plătesc practic ambele segmente ale zborului.

    Istanbul, destinaţia preferată

    La începutul conflictului, aeroporturile preferate pentru plecare au fost Muscat şi Riyadh. Se considera că aceste coridoarele aeriene erau mai stabile. Ulterior, şi Dubai a devenit un punct important de plecare iar mulţi expatriaţi şi turişti încearcă să părăsească Emiratele Arabe Unite. Cea mai populară destinaţie este Istanbul, datorită proximităţii faţă de Orientul Mijlociu. Şi oraşe precum Atena sau Mumbai sunt frecvent alese.

    Specialiştii spun însă că zborurile private nu pot compensa perturbarea masivă a transportului aerian comercial. Un avion privat transportă în medie aproximativ 12 pasageri, iar în regiune sunt disponibile doar 40-50 de aeronave.

    În timp ce zeci de mii de oameni încearcă să părăsească Orientul Mijlociu, guvernele din întreaga lume organizează zboruri de repatriere pentru cetăţenii lor. Statele Unite au anunţat deja că au facilitat peste douăzeci de zboruri charter pentru evacuarea americanilor din regiune.

     

  • Marea mutare financiară a Europei: Cele mai puternice economii ale UE cer ca bursele să fie controlate direct de la Bruxelles, într-un plan ambiţios de a relansa creşterea economică şi de a contracara presiunea Chinei şi a SUA

    Cele mai mari şase economii ale Uniunii Europene cer ca bursele majore şi alte instituţii financiare critice să fie supravegheate direct la nivel european, nu la nivel naţional. Iniţiativa marchează o încercare serioasă de a relansa planurile vechi de ani de zile privind unificarea pieţelor de capital ale blocului comunitar, informează Financial Times.

    Demersul este condus de Germania şi Franţa şi face parte dintr-o strategie mai amplă prin care liderii europeni încearcă să revigoreze competitivitatea economică a UE. Europa se confruntă în prezent cu o creştere economică modestă, cu presiunea exporturilor chinezeşti, cu tarife comerciale impuse de Statele Unite şi cu perspectiva unei noi crize energetice.

    Propunerea reprezintă şi o schimbare majoră de poziţie pentru Germania, care s-a opus mult timp ideii ca supravegherea pieţelor financiare să fie centralizată la nivel european.

    Tema competitivităţii economice a Uniunii Europene va fi una dintre principalele subiecte discutate la summitul liderilor UE de săptămâna viitoare. Înaintea reuniunii, Comisia Europeană urmează să prezinte o foaie de parcurs cu obiective clare şi termene concrete. Oficialii spun că poziţia comună a miniştrilor de finanţe din cele şase mari economii, grup cunoscut drept „E6”, ar urma să contribuie la definirea acestei strategii.

    Într-o scrisoare comună transmisă Comisiei Europene, miniştrii de finanţe din Germania, Franţa, Italia, Spania, Ţările de Jos şi Polonia subliniază că pieţele de capital mai profunde şi mai integrate ar putea consolida potenţialul de creştere al Europei, ar întări suveranitatea economică a blocului şi ar crea o bază mai solidă pentru finanţarea priorităţilor comune ale Uniunii.

    Documentul propune şi alte măsuri pentru stimularea pieţelor financiare europene, printre care simplificarea regulilor pentru listarea companiilor la bursă, în încercarea de a atrage mai multe firme către finanţarea prin pieţele de capital.

    Totuşi, cele şase state nu sunt pe deplin de acord asupra tuturor aspectelor reformei. Divergenţe persistă în chestiuni precum emiterea de datorie comună la nivel european sau crearea unui mecanism comun de garantare a depozitelor bancare. Cu toate acestea, liderii financiari ai E6 cred că dacă vor reuşi să ajungă mai întâi la un consens între ei, va fi mai uşor să obţină sprijinul necesar pentru adoptarea legislaţiei europene care să unifice pieţele de capital.

    Ideea unei integrări mai profunde a pieţelor de capital a fost relansată şi în raportul privind competitivitatea europeană publicat în 2024 de fostul premier italian Mario Draghi. Cu toate acestea, până acum, cele 27 de state membre nu au reuşit să ajungă la un acord.

    În centrul noilor propuneri se află planul Comisiei Europene de a transfera supravegherea marilor burse transfrontaliere, a contrapărţilor centrale, a depozitarilor de titluri şi a platformelor de tranzacţionare cripto către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA), instituţie cu sediul la Paris.

    Această măsură face parte din conceptul de „uniune a economiilor şi investiţiilor”, o politică menită să mobilizeze trilioane de euro din economiile europenilor către investiţii productive în economie.

    Argumentul Bruxellesului este că o supraveghere centralizată ar asigura aplicarea uniformă a regulilor europene şi ar stimula consolidarea unei pieţe financiare care, în prezent, este extrem de fragmentată.

    În scrisoarea lor, miniştrii E6 subliniază că susţin îmbunătăţirea convergenţei şi eficienţei supravegherii pieţelor de capital din UE, printr-o trecere treptată către supravegherea centralizată pentru entităţile transfrontaliere importante, însă fără a crea birocraţie inutilă sau costuri suplimentare.

  • One United Properties intră pe piaţa din Statele Unite şi finalizează prima achiziţie de teren, în zona metropolitană Nashville, unde va construi 42 de case. Altă zonă de interes este Miami

    Dezvoltatorul imobiliar One United Properties (BVB: ONE) intră pe piaţa din Statele Unite ale Americii şi finalizează prima achiziţie de teren, în zona metropolitană Nashville, unde va construi 42 de locuinţe tip townhouse.

    Achiziţia a fost aprobată de Consiliul de Administraţie al companiei, strategia vizând stabilirea prezenţei pe micro-pieţe selectate din SUA, după o analiză derulată din 2020 cu privire la cinci pieţe internaţionale.

    Terenul achiziţionat are o suprafaţă totală de 4,53 acri (18.332 mp). De asemenea, compania mai are contractate şi va achiziţiona încă două terenuri adiacente cu o suprafaţă totală de 1,86 acri (7.527 mp). Astfel, suprafaţa totală a terenului de 6,39 acri (25.859 mp) va permite dezvoltarea a 42 de locuinţe tip townhouse (case înşiruite) şi a unei anexe de tip club, cu o suprafaţă totală construibilă de aproximativ 107.500 sqf (9.987 mp).

    Dezvoltarea se va numi One Liberty Pike şi va avea o valoare brută de dezvoltare de 60 de milioane de dolari.  

    Potrivit dezvoltatorului român, Statele Unite reprezintă prima piaţă internaţională care îndeplineşte cerinţele de investiţii ale companiei, având în vedere dimensiunea sa, complexitatea tranzacţiilor, lichiditatea ridicată şi un mediu de dezvoltare susţinut de o participaţie instituţională puternică şi procese relativ previzibile. ONE precizează că această mişcare nu reprezintă o expansiune geografică amplă, ci o abordare orientată către anumite segmente de piaţă, axată pe zone cu o cerere clară şi o ofertă limitată de locuinţe.

    Compania se va concentra iniţial pe zona metropolitană Nashville ca piaţă principală de execuţie, cu un prim proiect rezidenţial identificat în Franklin, comitatul Williamson. De asemenea, Miami a fost desemnată ca piaţă paralelă pentru creştere şi lichiditate, eforturile iniţiale concentrându-se pe crearea unui pipeline şi poziţionarea pe piaţă.

    „După consolidarea poziţiei noastre în Bucureşti şi iniţierea unor paşi atent selecţionaţi în afara capitalei României, am continuat să evaluăm pieţele internaţionale prin aceeaşi abordare disciplinată. Statele Unite reprezintă prima piaţă analizată care îmbină o dimensiune semnificativă cu lichiditate şi un mediu favorabil investitorilor şi dezvoltatorilor, în special în cele două zone pe care le-am considerat prioritare, Nashville şi Miami. Această primă achiziţie este un pas calculat pentru a ne stabili prezenţa pe piaţa americană şi a acumula cunoştinţe practice despre piaţă, nu o expansiune geografică extinsă. Începem cu un proiect de dimensiuni controlate, în conformitate cu criterii clare de investiţii şi o disciplină strictă a capitalului, şi vom scala doar în măsura în care execuţia şi randamentele vor corespunde standardelor noastre”, a declarat Victor Căpitanu, cofondator şi co-CEO al One United Properties.

    Zona metropolitană Nashville se numără printre regiunile cu cea mai rapidă dezvoltare din Statele Unite, cu o creştere a populaţiei estimată la aproximativ 80-100 de noi rezidenţi pe zi, iar un raport independent publicat în 2025 estimează un deficit de aproximativ 90.000 de locuinţe în întreaga zonă şi în comunităţile înconjurătoare.

    „Obiectivul nostru este să aplicăm aceeaşi disciplină pe care o practicăm în România, cu o selecţie atentă a amplasamentelor, controlul riguros al riscurilor şi un model dovedit de dezvoltare rezidenţială premium, într-o piaţă în care cererea este susţinută pe termen lung şi lichiditatea este ridicată. Acest prim pas este intenţionat unul echilibrat: intrăm pe piaţa din SUA cu un prim proiect controlat, susţinut de un plan urbanistic aprobat. Ne vom construi prezenţa în SUA treptat, printr-o abordare etapizată. Alocarea capitalului va continua să fie disciplinată şi supusă aprobărilor interne şi criteriilor stricte de investiţii, în timp ce România rămâne piaţa principală şi baza noastră strategică”, a declarat Andrei Diaconescu, cofondator şi co-CEO al One United Properties.

    Compania, cu o capitalizare de 3,5 mld. lei, controlată indirect de fondatorii Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu, vrea să îşi continue în paralel planurile de extindere în afara Bucureştiului şi estimează că va reuşi să securizeze terenuri pentru proiecte imobiliare în Iaşi, Braşov şi Poina-Braşov  în cursul anului 2026.

    One United Properties a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri consolidată de 1,41 miliarde de lei, în scădere cu 2% faţă de anul precedent. Veniturile din vânzarea de proprietăţi rezidenţiale au coborât cu 6%, la 1,07 miliarde de lei, evoluţie influenţată de calendarul lansărilor de proiecte şi de mixul de vânzări. în acelaşi timp, veniturile din chirii au crescut cu 9%, la 164,6 milioane de lei

  • Încă o companie tech merge all in pe AI şi concediază mii de oameni. Mike Cannon-Brookes, CEO: Ar fi o prostie să nu recunoaştem că tehnologia schimbă nevoile noastre privind personalul şi competenţele de care avem nevoie

    Compania de software Atlassian, cunoscută pentru platformele Jira, Trello şi Confluence, a anunţat concedierea a aproximativ 1.600 de angajaţi, echivalentul a circa 10% din forţa sa de muncă globală, în cadrul unei restructurări prin care grupul îşi repoziţionează strategia în jurul inteligenţei artificiale şi a segmentului enterprise, scrie Business Insider.

    Decizia vine într-un moment în care tot mai multe companii din tehnologie îşi regândesc structura organizaţională sub presiunea accelerării adoptării AI. Atlassian, cu sediul central la Sydney şi listată în SUA, a transmis într-un document depus la autoritatea americană de reglementare a pieţei de capital că reorganizarea este parte a unui efort mai amplu de adaptare la ceea ce directorul general Mike Cannon-Brookes descrie drept „era inteligenţei artificiale”.

    Mesajul transmis angajaţilor confirmă explicit impactul tehnologiei asupra structurii forţei de muncă.

     „Ar fi necinstit să pretindem că inteligenţa artificială nu schimbă mixul de competenţe de care avem nevoie sau numărul de roluri necesare în anumite domenii. O face”, a scris Cannon-Brookes într-un mail intern.

    CEO-ul companiei a admis totodată costul social al deciziei.

    „Cred că aceasta este decizia corectă pentru Atlassian. Dar asta nu înseamnă că este uşoară. Departe de asta. Ştiu că impactul asupra fiecăruia dintre voi este major şi apasă greu asupra mea şi asupra Atlassian astăzi”, a adăugat el.

    Concedierile de la Atlassian vin la scurt timp după o restructurare masivă anunţată de Block, compania care operează servicii financiare precum Cash App şi Afterpay, care a redus aproape jumătate din personal şi a invocat de asemenea progresele în AI drept unul dintre factorii care au determinat restructurarea.

    Fondată în 2002 de Mike Cannon-Brookes şi Scott Farquhar, ambii incluşi pe lista celor mai bogaţi 50 de australieni realizată de Forbes, Atlassian a beneficiat de o creştere accelerată în perioada pandemiei, când munca la distanţă a alimentat cererea pentru instrumente de colaborare digitală.

    După acel boom al sectorului tech, compania a trecut deja printr-o rundă de concedieri în 2023, când a redus aproximativ 5% din personal.

    Actuala restructurare este legată şi de o strategie agresivă de extindere în zona AI. Atlassian a semnat acorduri pentru achiziţia The Browser Company, dezvoltatorul browserelor Arc şi Dia, precum şi a platformei de inteligenţă pentru dezvoltatori DX, pe care intenţionează să o integreze în produse precum Jira şi Bitbucket.

    Schimbările afectează şi poziţii de conducere. Directorul tehnologic al companiei, Rajeev Rajan, va părăsi funcţia la 31 martie, după aproape patru ani.

    Potrivit documentelor depuse la autorităţile americane, angajaţii afectaţi vor primi pachete compensatorii de minimum 16 săptămâni, beneficii medicale extinse şi bonusuri calculate proporţional.

    Costul total al restructurării este estimat între 225 şi 236 milioane de dolari, în principal din plăţi compensatorii şi reducerea spaţiilor de birouri.

    În tranzacţiile after-hours de după anunţul restructurării, titlurile companiei au crescut cu peste 1%, semn că investitorii pariază pe repoziţionarea companiei în jurul inteligenţei artificiale.

     

  • Companiile clujene Winners Holding Investments, controlată de Horia Ciorcilă, şi Finas Group au încheiat un acord cu firma chineză Sieyuan Electric pentru proiecte de stocare a energiei şi parcuri fotovoltaice în România. Planul pe 2 ani prevede investiţii de 400 mil.euro

    Companiile clujene Winners Holding Investments, controlată indirect de Horia Ciorcilă, şi Finas Group, investitori în dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă, au semnat miercuri un Memorandum de Înţelegere cu compania chineză Sieyuan Electric Co, furnizor de echipamente electrice şi soluţii energetice, pentru cooperarea pe termen lung în proiecte de stocare a energiei în România.

    Horia Ciorcilă este unul dintre fondatorii Băncii Transilvania şi preşedinte al Consiliului de Administraţie de peste 20 ani. În paralel, el este implicat în investiţii în sectorul hotelier.

    Memorandumul vizează implementarea unor sisteme de tip Battery Energy Storage System (BESS) şi a infrastructurii electrice asociate.

    „Suntem încântaţi să cooperăm cu un furnizor global cu mare anvergură şi expertiză, precum Sieyuan Electric, care susţine obiectivul nostru de a dezvolta infrastructura modernă de stocare, adaptată cerinţelor actuale. Vedem stocarea energiei ca pe o componentă esenţială a dezvoltării pieţei de energie regenerabilă. Acest acord marchează o nouă etapă, venind în continuarea proiectelor dezvoltate până în prezent. După o perioadă în care o parte dintre proiectele noastre au fost valorificate, iar altele au ajuns la maturitate, intrăm într-o fază orientată spre implementare şi construcţie, susţinută de parteneriatul cu Sieyuan Electric”, a declarat Claudiu Şugar, reprezentatul Winners Holding Investments şi Finas Group.

    Cele două companii clujene au început investiţiile în energie în 2025, iar până la sfârşitul acestui an vor avea peste 70 milioane euro investiţi în 4 proiecte de stocare. Portofoliul aflat în dezvoltare depăşeşte, pentru următorii doi ani, o capacitate estimată de peste 2 GWh de sisteme de stocare a energiei şi peste 400 milioane de euro investiţi în baterii şi proiecte solare.

    Cu sediul în Shanghai (China), Sieyuan Electric este specializată în producţia şi furnizarea de echipamente electrice şi soluţii pentru infrastructură energetică, activă în proiecte de transport, distribuţie şi stocare a energiei la nivel global. Conform Memorandumului, Sieyuan Electric va avea statutul de furnizor strategic preferenţial pentru echipamentele utilizate în proiectele dezvoltate sau controlate de investitori.

    „ Winners Holding Investments şi Finas Group sunt pionieri în promovarea dezvoltării energiei regenerabile combinate cu stocarea în România. Această colaborare reprezintă o etapă importantă pentru Sieyuan Electric, permiţându-ne să aducem inovaţia şi expertiza noastră pe piaţa locală şi regională de stocare a energiei, sprijinind totodată partenerii noştri în atingerea obiectivelor lor de dezvoltare durabilă şi comerciale” a spus Larry Zhang, manager general pentru operaţiuni internaţionale al Sieyuan Electric.

    Cooperarea vizează livrarea de sisteme BESS, echipamente de conversie a energiei, transformatoare, instalaţii de medie şi înaltă tensiune, precum şi alte sisteme auxiliare necesare implementării proiectelor energetice. Acordul prevede, totodată, explorarea dezvoltării unor proiecte hibride care combină instalaţii de stocare cu centrale fotovoltaice, inclusiv identificarea unor soluţii de finanţare adaptate acestui tip de investiţii.

    Memorandumul stabileşte şi principii comerciale comune la nivel de portofoliu, mecanisme de garantare a plăţilor, reguli de confidenţialitate şi un model de guvernanţă dedicat coordonării proiectelor, fără a crea obligaţii contractuale directe de achiziţie sau furnizare, acestea urmând să fie definite prin acorduri individuale pentru fiecare proiect

  • Sondă NASA scăpată de sub control a reintrat în atmosferă mai devreme decât se estima

    Majoritatea componentelor ar fi trebuit să se dezintegreze la reintrare, însă agenţia spaţială americană a avertizat că unele fragmente ar fi putut ajunge pe Pământ.

    Sonda care a reintrat în atmosferă este Van Allen Probe A. Ea a fost lansată de NASA în 2012 pentru a studia centurile de radiaţii Van Allen. Acestea sunt două regiuni de particule energetice capturate de câmpul magnetic al Pământului. Potrivit datelor prezentate de NASA şi de Forţa Spaţială a SUA, sonda a reintrat în atmosferă la ora 6:37 ET deasupra Pacificului ecuatorial, într-o zonă situată la sud de Mexic şi la vest de Ecuador, scrie CNN.

    Nu este clar dacă fragmente ale vehiculului au supravieţuit reintrării. Până acum nu au fost raportate victime sau martori ai unor resturi căzute pe Pământ.

    NASA a estimat că probabilitatea ca o bucată de resturi spaţiale să lovească o persoană era de aproximativ 1 la 4.200. Specialiştii spun că riscul rămâne redus, chiar dacă este mai mare decât în alte cazuri de reintrare a unor obiecte spaţiale. „Au existat reintrări cu probabilitate de 1 la 1.000 şi nu s-a întâmplat nimic. Dacă avem unele de 1 la 4.000 sau 5.000, nu este o zi rea pentru omenire”, a declarat Darren McKnight, expert în monitorizarea obiectelor spaţiale.

    Van Allen Probe A a fost lansată împreună cu o sondă geamănă pentru a analiza centurile de radiaţii care protejează planeta de radiaţiile cosmice, furtunile solare şi vântul solar. Misiunea a realizat mai multe descoperiri importante, inclusiv identificarea unei a treia centuri temporare de radiaţii. Aceasta apare doar în perioadele de activitate solară intensă.

    Deşi misiunea era planificată iniţial pentru doi ani, sondele au funcţionat mult mai mult. Ele şi-au încheiat activitatea abia în 2019, după ce au rămas fără combustibil.

    Iniţial, NASA estima că sonda va reintra în atmosferă abia în 2034. Însă activitatea solară mai intensă decât se anticipase a crescut frecarea atmosferică asupra vehiculului, accelerând coborârea acestuia din orbită. În 2024, Soarele a atins maximumul ciclului solar, ceea ce a generat fenomene de „vreme spaţială” mai intense. A contribuit astfel la reintrarea prematură a sondei. Sonda geamănă, Van Allen Probe B, ar urma la rândul ei să iasă din orbită înainte de 2030.

    Experţii avertizează că problema resturilor spaţiale devine tot mai importantă pe măsură ce numărul sateliţilor şi al lansărilor creşte. Potrivit specialiştilor, aproximativ un obiect spaţial reintră în atmosferă în fiecare săptămână, iar uneori fragmente pot ajunge pe Pământ.

    Un caz recent a avut loc în 2024, când o bucată de echipament de pe Staţia Spaţială Internaţională a supravieţuit reintrării în atmosferă şi a străpuns acoperişul unei case din Florida.

     

  • Leguminoasele, superalimentul antic recomandat de ştiinţă.De câte ori pe săptămână trebuie consumate

    Nu este o tendinţă recentă. Romanii le cunoşteau şi le consumau. Horaţiu le celebra în Satirile sale. Apicius le descria în cartea de bucate De Re Coquinaria. Pliniu cel Bătrân le analiza proprietăţile nutriţionale în Naturalis Historia.

    Astăzi, ştiinţa confirmă ceea ce anticii intuiau. Italia este liderul european al consumului, cu aproximativ 9,2 kg pe cap de locuitor anual, potrivit Il Messaggero.

    Leguminoasele sunt o sursă importantă de proteine vegetale. Conţin fier, zinc, vitamine din grupul B şi acid folic. Sunt bogate în fibre, esenţiale pentru sănătatea digestivă. Consumul regulat contribuie la reducerea riscului de boli cronice şi cardiovasculare. Comunitatea ştiinţifică recomandă includerea lor în dietă de cel puţin 3-4 ori pe săptămână. Scopul este reducerea consumului de carne şi înlocuirea proteinelor animale cu surse vegetale de calitate.

    Leguminoasele nu sunt o descoperire recentă. Horaţiu le menţionează în Satirile sale, alături de bob, cicoare şi năut prăjit în ulei. Apicius descrie moduri variate de preparare în De Re Coquinaria. Cato oferă instrucţiuni de cultivare şi conservare în De Agri Cultura. Pliniu cel Bătrân analizează proprietăţile lor nutriţionale şi medicinale în Naturalis Historia. Lupinul era numit „carnea săracilor” datorită conţinutului ridicat de proteine.

    În primele decenii ale secolului al XVI-lea, spaniolii au adus fasolea în Europa. Originea sa: America Centrală şi de Sud. În Italia, cultivarea pe scară largă este documentată încă din 1569. Şi aici a primit porecla „carnea săracilor”, pentru acelaşi motiv: proteina accesibilă şi hrănitoare.

    Consumul de leguminoase a crescut lent, dar constant. Mişcările vegetariene şi reducerea generală a consumului de carne au accelerat această tendinţă.

    Fenomenul, numit „legumania”, afectează peste 90% dintre consumatori. Italia conduce în Europa, cu 9,2 kg pe cap de locuitor pe an. Pastele din făină de leguminoase – obţinute din mazăre, linte roşie, năut sau lupin – contribuie semnificativ la acest consum. În 2025, vegetarienii reprezentau 6,6% din populaţie, iar veganii 2,9%.

  • Finlanda se apără singură de decenii. De ce Europa nu a copiat încă modelul

    Invazia Rusiei în Ucraina din 2022 şi revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, cu scepticismul său faţă de NATO, au transformat Finlanda dintr-o curiozitate geopolitică într-un reper obligatoriu pentru Occident.

    Rovajärvi, cel mai mare poligon de tragere din Europa de Vest, situat în inima Laponiei, găzduieşte acum trupe NATO din mai multe ţări. Rovaniemi va deveni sediul multinaţional al Forţelor Terestre Avansate NATO în nordul Finlandei. Recruţii finlandezi născuţi după 11 septembrie trag cu tancuri germane în carcasele îngheţate ale tancurilor sovietice. Istoria şi prezentul se suprapun, iar miza nu ar putea fi mai mare.

    La 20 de minute nord-est de satul Salla din Laponia, ruta 82 se opreşte la o poartă cu lanţuri. Dincolo se întinde Rusia. Trecerea, folosită cândva pentru benzină ieftină, a fost închisă în 2023.

    Motivul: Moscova a transformat migraţia într-o armă de război hibrid. Finlanda nu a uitat lecţia. Oraşul original Salla se afla chiar dincolo de acea poartă. Stalin l-a luat după invazia sovietică din al Doilea Război Mondial. O viaţă mai târziu, Rusia presează din nou un vecin mai mic.

    Abandonată de Marea Britanie şi Franţa în 1939, Finlanda a supravieţuit cultivând autosuficienţa. Această mentalitate nu a dispărut nici după apropierea de Occident. Fostul şef al serviciilor de informaţii militare, Pekka Toveri, descrie o naţiune care „a privit spre est timp de 109 ani fără să clipească”. Aderarea la NATO în aprilie 2023 nu a schimbat această filosofie. A confirmat-o.

    Serviciul militar obligatoriu şi adăposturile de apărare civilă nu sunt relicve istorice în Finlanda. Sunt realităţi funcţionale. „Du-te într-un bar şi strigă: cine ştie să tragă cu o armă antitanc? Toţi bărbaţii se vor ridica în picioare”, spune Oskari Jaakkola, rezervist şi director executiv al unui startup finlandez. Companiile locale formează rezerve industriale proprii. Preşcolarii sunt instruiţi să identifice dezinformarea online. Finlanda apărare înseamnă o societate întreagă, nu doar o armată.

    Forţele armate finlandeze, inclusiv rezerviştii, le depăşesc numeric pe cele ale Germaniei sau Regatului Unit. Cheltuielile pentru apărare pe cap de locuitor sunt aproape duble faţă de media europeană. În Arctică, unde schimbările climatice deschid noi rute maritime şi resurse strategice, Finlanda are experienţă militară şi prezenţă fizică pe care puţini aliaţi le pot egala. Un maior american vizitând o bază canadiană arctică a rezumat situaţia simplu: „De ce nu mergem în Finlanda să vedem ce fac şi să facem la fel?”

    Costul financiar al reînarmării Europei este enorm, dar realizabil. Mult mai greu de replicat sunt structurile culturale şi instituţionale pe care Finlanda le-a construit în decenii. Europa nu a avut până acum concentrarea necesară. Eşecul de a învăţa aceste lecţii nu riscă doar securitatea unor naţiuni individuale. Riscă sfârşitul proiectului european ca atare, avertizează sursa Bloomberg

     

  • Mioveni, între laude şi avertismente: 1.300 de maşini pe zi, dar costurile s-au dublat în cinci ani, spun şefii Renault. Fabrice Cambolive, CEO, marca Renault: „Băieţi, trebuie să scădeţi costurile la Mioveni“

    ♦ Cum văd Mioveniul trei executivi din Grupul Renault ♦ Katrin Adt, CEO, Dacia: „România este un pilon esenţial. Nu a fost o decizie împotriva României, ci una pentru competitivitate“ ♦ Thierry Charvet, chief industry officer, Renault: „Costurile s-au dublat. Tendinţa este îngrijorătoare“.

    Uzina Dacia de la Mioveni produce constant aproape 1.300 de maşini pe zi, funcţionează la capacitate maximă şi are oameni cu competenţe ridicate – dar inflaţia, energia scumpă şi fiscalitatea din România îi erodează competitivitatea.

    Aceasta este sinteza mesajelor trans­mise de trei directori de top ai grupului Renault la evenimentul futuREady din 10 mar­tie 2026, unde ZF a fost prezent.

    Declaraţiile vin pe fondul confirmării că noul Dacia Striker, primul model de segment C al mărcii – un crossover familial de 4,62 metri –, va fi produs la Bursa, în Turcia, nu la Mioveni.

    Turcia devine astfel a patra ţară care produce modele Dacia, după România, Maroc şi China.

    Katrin Adt, CEO al Dacia, a ţinut să sublinieze că „România este foarte importantă şi este un pilon esenţial pentru Dacia. Dacia vine din România şi va rămâne un pilon foarte important“. Despre decizia Striker, Katrin Adt a explicat: „Când am decis pentru această maşină, Mioveni atinsese capacitatea maximă. Existau alte locaţii de producţie unde era posibil să includem această maşină. Nu a fost o decizie împotriva României, ci o decizie pentru competitivitate şi o decizie pentru întregul grup de a exploata cât mai mult activele existente“.

    „Sincer, reuşesc să producă peste 1.000 de maşini pe zi, aproape 1.300 pe zi, în mod constant. Este o maşinărie foarte, foarte bună de producţie. Competenţele oamenilor sunt foarte ridicate“, a completat cu date concrete despre performanţa industrială Thierry Charvet, chief industry & quality officer al grupului. 

    Dar el a avertizat că miza reală este inflaţia bazei de cost: „Inflaţia a fost cea mai mare din ultimii cinci ani. Costurile s-au dublat – salariul minim, costul energiei, toate au crescut. Poate deveni o problemă. Tendinţa este îngrijorătoare“.

    Întrebat despre roboţii umanoizi CALVIN, Charvet a spus că aceştia vor ajunge mai întâi în Europa de Vest şi Coreea, iar la fabricile Dacia – eventual, într-o a doua fază. Automatizarea avansată nu ameninţă România pe termen scurt, dar nici nu vine să rezolve problema costurilor.

    Fabrice Cambolive, Chief Growth Officer şi CEO al mărcii Renault, a fost cel mai direct. Când un jurnalist a sugerat că Mioveni are nevoie de un al treilea proiect pentru a-şi asigura viitorul, răspunsul a fost scurt: „Băieţi, trebuie să scădeţi costurile.“ Cambolive a recunoscut şi că Dacia a avut probleme de producţie în ianuarie-februarie din cauza schimbării tuturor motoarelor din gamă. Industria auto din România a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri în scădere, de la 34 la 32 de miliarde de euro, pe fondul energiei aproape triple faţă de 2020 şi al impozitului pe cifra de afaceri care descurajează investiţiile. Cele două uzine – Mioveni şi Craiova – au asamblat 545.510 vehicule în 2025, cu 2,6% sub recordul din 2024, iar în februarie 2026 Ford Otosan a depăşit Dacia la producţia lunară cu doar 299 de maşini. Mesajul de la Paris este că Mioveniul are oameni buni şi o fabrică fiabilă, dar fără costuri competitive, următoarele modele noi se duc în altă parte.

  • UiPath raportează venituri de 481 mil. dolari în trimestrul al patrulea, în creştere cu 14%, şi ARR de 1,85 mld. dolari. Compania lansează un nou program de răscumpărare de acţiuni de 500 mil. dolari

    Compania de software UiPath, fondată de antreprenori români în frunte cu Daniel Dines şi listată la Bursa de la New York, a raportat venituri de 481 milioane de dolari în trimestrul al patrulea al anului fiscal 2026, în creştere cu 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

    Veniturile recurente anuale (ARR), unul dintre principalii indicatori ai companiei, au ajuns la 1,853 miliarde de dolari la 31 ianuarie 2026, în creştere cu 11% de la an la an, potrivit rezultatelor financiare publicate de companie.

    „Am livrat un trimestru puternic şi am încheiat un an de execuţie disciplinată, cu ARR în creştere cu 11% de la an la an, la 1,853 miliarde de dolari”, a declarat Daniel Dines, fondator şi director general al UiPath. Acţiunile scad cu 3% în tranzacţiile after hours la 12 dolari. 

    El a adăugat că adoptarea inteligenţei artificiale în companii începe să treacă de la faza de testare la implementări la scară largă. „Pe măsură ce adoptarea AI în companii trece de la experimentare la implementare la scară largă, clienţii au tot mai mult nevoie de o platformă care să poată executa procese complexe cu fiabilitate, guvernanţă şi la scară mare”, a spus Dines.

    Compania a raportat un profit operaţional GAAP de 80 milioane de dolari în trimestrul al patrulea şi un profit operaţional ajustat (non-GAAP) de 150 milioane de dolari. Marja brută GAAP a fost de 85%.

    Fluxul net de numerar din operaţiuni a fost de 182 milioane de dolari, iar numerarul şi investiţiile lichide ale companiei se ridicau la 1,69 miliarde de dolari la finalul anului fiscal.

    Pentru întregul an fiscal 2026, compania a raportat pentru prima dată profitabilitate GAAP la nivel anual.

    „Sunt mulţumit de rezultatele din trimestrul al patrulea şi de progresul operaţional realizat pe parcursul anului, inclusiv atingerea profitabilităţii GAAP la nivel anual pentru prima dată în istoria companiei”, a declarat Ashim Gupta, director operaţional şi financiar al UiPath.

    Potrivit acestuia, disciplina operaţională introdusă în ultimul an începe să se reflecte în rezultate. „Disciplina operaţională pe care am construit-o pe parcursul anului se traduce într-o execuţie mai consistentă şi într-o creştere a efectului de levier operaţional”, a spus Gupta.

    UiPath a anunţat totodată că a finalizat programul anterior de răscumpărare de acţiuni în valoare de 1 miliard de dolari şi că boardul companiei a aprobat un nou program de buyback de până la 500 milioane de dolari.

    Pentru primul trimestru al anului fiscal 2027, compania estimează venituri între 395 milioane şi 400 milioane de dolari şi venituri recurente anuale între 1,894 şi 1,899 miliarde de dolari.

    Pentru întregul an fiscal 2027, UiPath prognozează venituri între 1,754 miliarde şi 1,759 miliarde de dolari şi un profit operaţional ajustat de aproximativ 415 milioane de dolari.