BusinessMagazin

Blog

  • Conflictul din Iran „umple buzunarele” ruseşti: Rusia câştigă până la 150 milioane de dolari pe zi în plus din petrol după ce blocajul logistic din Strâmtoarea Hormuz a dus la o explozie de cerere a ţiţeiului rusesc

    Rusia a încasat până la 150 milioane de dolari pe zi din exporturile de petrol, devenind unul dintre principalii beneficiari ai tensiunilor din Orientul Mijlociu, pe fondul perturbării fluxurilor energetice globale.

    Potrivit Financial Times, Moscova a obţinut deja între 1,3 miliarde şi 1,9 miliarde de dolari venituri suplimentare din taxele pe exporturile de petrol, după ce blocajele logistice din Strâmtoarea Hormuz au determinat o creştere bruscă a cererii pentru ţiţei rusesc din partea importatorilor asiatici.

    Creşterea cererii a fost alimentată în special de India şi China, în timp ce SUA au relaxat presiunile asupra Indiei privind reducerea achiziţiilor de petrol rusesc.

    În aceste condiţii, preţul petrolului rusesc Urals ar putea ajunge la 70–80 de dolari pe baril în această lună, comparativ cu aproximativ 52 de dolari pe baril în medie în ultimele două luni.

    Dacă aceste niveluri se menţin, guvernul rus ar putea încasa între 3,3 miliarde şi 4,9 miliarde de dolari venituri suplimentare până la sfârşitul lunii martie.

    Situaţia reprezintă o schimbare majoră de tendinţă pentru Moscova, care înaintea izbucnirii conflictului din Iran se confrunta cu scăderea preţurilor la petrol şi cu diminuarea exporturilor către India, în mare parte ca urmare a presiunilor exercitate de Washington.

    Datele publicate de Agenţia Internaţională pentru Energie arată că exporturile de petrol şi produse petroliere ale Rusiei au scăzut în februarie cu 11,4%, până la 6,6 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel de după invazia Ucrainei din 2022.

  • Cine este femeia care conduce una dintre cele mai mari şi importante companii româneşti, si cu tradiţie de peste 30 de ani

    100 cei mai admiraţi CEO din România: Locul 54 – Diana Zahariea, Director general, Sergiana Group

    Cu o carieră construită pas cu pas în cadrul companiei de familie, Diana Zahariea conduce Sergiana Grup – unul dintre cele mai mari şi respectate businessuri româneşti din industria alimentară – cu o abordare care uneşte empatia cu raţiunea. Sub conducerea sa, grupul continuă să investească în calitate, sustenabilitate şi digitalizare, menţinându-şi rădăcinile locale, dar construind o reputaţie naţională bazată pe încredere şi respect pentru oameni. Sergiana rămâne fidelă promisiunii de a oferi produse şi servicii cinstite, de calitate, create cu grijă şi respect faţă de tradiţie. Astăzi, Sergiana Grup este format din divizia de producţie şi procesare de carne, o reţea extinsă de magazine proprii, branduri de gastronomie şi restaurante, precum şi activităţi conexe de distribuţie şi ospitalitate.

     

    Leadershipul înseamnă să fii exemplu prin fapte şi sprijin real pentru oameni. Cred în puterea valorilor trăite zi de zi şi în responsabilitatea de a-i inspira pe ceilalţi să devină o versiune mai bună a lor înşişi. La Sergiana, îmi propun să duc mai departe tradiţia familiei printr-o dezvoltare modernă, ancorată în respectul faţă de rădăcini.

     


     

  • Ioana Gheorghiade, Chief Risk Officer, BCR: „Am învăţat că poţi construi competenţe, dar este mult mai greu să schimbi atitudini”

    …spune Ioana Gheorghiade, Chief Risk Officer, BCR. De aceea, povesteşte ea, preferă să îşi investească energia în oameni care au deschidere, curiozitate şi dorinţa reală de a creşte. În perspectiva sa, aceAsta este una dintre cele mai importante forme de evoluţie.

     

    Performanţa nu înseamnă neapărat un rol de leadership şi succesul nu este doar profesional, consideră Ioana Gheorghiade, a cărei carieră în banking se întinde pe mai mult de trei decenii. Ea crede că diferenţa rezidă în alegerile potrivite pentru cel ce le ia. „Să te cunoşti, să-ţi setezi singură obiectivele şi să-ţi construieşti parcursul cu onestitate şi curaj. Dacă am reuşit să transmit asta, atunci voi simţi că am lăsat în urmă ceva care contează cu adevărat.”

    Ce construieşti acum diferit faţă de început?

    Faţă de început, construiesc diferit, pentru că şi eu sunt diferită. Înainte eram preocupată să demonstrez, să livrez impecabil, să nu greşesc. Însă, în timp, am învăţat că mai importanţi sunt oamenii şi impactul pe care îl laşi asupra lor. Aşa că astăzi mă interesează cine devin ceilalţi lucrând alături de mine, cum îi pot ajuta să-şi descopere potenţialul şi să crească acolo unde sunt cu adevărat cei mai buni.

    Ce regulă veche din business nu mai funcţionează pentru tine?

    Insularizarea, care e vechea regulă a informaţiei păzite strâns, a omului care lucrează doar pentru el şi a modului de lucru de tip „aşa se face”. Pentru că sunt fix acele lucruri care blochează viteza şi alimentează inerţia organizaţională. Prefer oricând să discutăm cu datele pe masă, să oferim context, să înţelegem logica şi să împărtăşim criteriile de decizie. E cel mai simplu pentru toată lumea. În plus, când înţelegi de ce faci un lucru, înţelegi care este rolul tău şi simţi mai bine cum poţi influenţa jobul tău sau compania în care lucrezi.

    Ce fel de oameni vrei lângă tine în următoarea etapă?

    De-a lungul timpului, am învăţat că poţi construi competenţe, dar este mult mai greu să schimbi atitudini. De aceea, îmi investesc energia în oameni care au deschidere, curiozitate şi dorinţa reală de a creşte. Pentru mine, asta este una dintre cele mai importante forme de evoluţie. Să pot să construiesc echipe puternice, cu oameni care au curajul să-şi spună părerea şi-şi doresc autonomie decizională. Iar atunci când îi întâlnesc, mă bucur să pot contribui la formarea lor, astfel încât, în timp, să devină profesionişti foarte buni. Şi, cel mai important, să ducă mai departe încrederea şi să dea şi altora curajul să crească.

    Ce vrei să rămână după tine dincolo de rezultate şi cifre?

    Dincolo de orice rol profesional, vreau să ştiu că am fost prezentă ca părinte. Că am reuşit să construiesc o carieră fără să pierd conexiunea cu fiicele mele şi că le-am arătat, prin propriul exemplu, că iubirea pentru ele, ambiţiile şi pasiunile mele, alături de grija pentru oameni pot merge împreună.

    În acelaşi timp, mi-ar plăcea să ştiu că, pentru alte femei, am fost mai puţin un „model de urmat” şi mai mult un exemplu de libertate în a-ţi lua propriile decizii. Nu cred că există o singură definiţie a succesului şi nici că el trebuie să arate la fel pentru toată lumea. Pentru că performanţa nu înseamnă neapărat un rol de leadership şi succesul nu este doar profesional. Dar ceea ce cred că face cu adevărat diferenţa este să faci alegerile care sunt potrivite pentru tine. Să te cunoşti, să-ţi setezi singură obiectivele şi să-ţi construieşti parcursul cu onestitate şi curaj. Dacă am reuşit să transmit asta, atunci voi simţi că am lăsat în urmă ceva care contează cu adevărat.

    Ce parte din businessul pe care îl conduci trebuie reinventată ca să rămână relevantă în următorii 10 ani?

    În primul rând, consider că viitorul nu este despre a reacţiona repede, ci despre anticipare. Asta înseamnă că funcţia de risc nu mai poate fi una de control final, ci trebuie să fie un partener de la început.

    Privind înainte la evoluţia funcţiei de risc, miza este adaptabilitatea. Principiile de bază, precum guvernanţa, apetitul la risc şi liniile de apărare, rămân la fel de relevante, însă modul în care le aplicăm evoluează. Tendinţa este să trecem de la evaluări periodice la monitorizare continuă, de la rapoarte statice la simulări dinamice, de la silozuri la o viziune integrată asupra riscurilor. Vom folosi din ce în ce mai mult scenarii şi testări permanente de rezilienţă pentru a înţelege nu doar ce s-a întâmplat, ci şi ce s-ar putea întâmpla. Iar asta va însemna decizii mai rapide, bine informate şi, paradoxal, mai curajoase.

    Unde vezi cea mai mare oportunitate de creştere pe care alţii încă nu o văd?

    Pentru România, cea mai mare sursă de creştere pe termen lung rămâne capitalul uman. Cred că simţim cu toţii această oportunitate, dar o subestimăm ca impact şi urgenţă. Însă, investiţiile în educaţie, în competenţe şi în capacitatea oamenilor de a se adapta vor face diferenţa dintre o economie care concurează prin cost şi una care concurează prin valoare.

    E suficient să ne uităm la contextul actual. Tehnologia, inclusiv AI, accelerează enorm productivitatea, dar fără oameni pregătiţi să o folosească bine, riscăm să rămână doar potenţial nevalorificat. Iar adevărata oportunitate este să legăm mai strâns educaţia de nevoile reale ale economiei şi să fim mult mai atenţi la cum formăm oameni care ştiu să gândească critic, să lucreze cu date şi să construiască produse şi servicii relevante azi. Dacă reuşim asta, vom construi companii competitive şi vom putea crea şi un model economic mai rezilient.

    Ce rol joacă tehnologia / AI / digitalizarea în următorul capitol al businessului tău?

    Dacă ne uităm la istoria noastră ca societate, vedem că evoluăm tocmai pentru că am ştiut să folosim fiecare salt tehnologic ca să facem lucrurile mai bine, mai sigur şi eficient. Aşadar, tehnologia nu este un episod trecător în business, este următorul strat al modului în care funcţionează economia şi instituţiile. Cum pentru oameni, este următorul strat al simplificării şi debirocratizării.

    Personal, consider că AI şi automatizarea vor prelua o mare parte din munca operaţională, de la monitorizare la scoring şi detectarea anomaliilor, iar riscul se va baza pe un model hibrid, de humans empowered by technology. Pentru că oamenii sunt şi vor fi cei care vor asigura responsabilitatea, calitatea deciziilor şi echitatea acestora.

    Ce mentalitate trebuie să schimbi la tine ca lider pentru etapa următoare?

    Cel mai important pentru mine este să rămân deliberat deschisă la nou. Pentru că, pe măsură ce acumulezi experienţă, există şi riscul să devii mai ataşată de ce ştii deja şi mai prudentă faţă de ceea ce nu se potriveşte cu modelele tale mentale. Iar asta ajunge să fie o vulnerabilitate.

    Realist, astăzi, avantajul în orice domeniu nu mai ţine de experienţa acumulată, ci de capacitatea de a rămâne relevant într-o lume care se mişcă extrem de rapid. De aceea, îmi doresc să-mi păstrez curiozitatea activă. Să caut contexte noi, să înţeleg tendinţe şi să nu resping idei doar pentru că nu seamănă cu ce ştiu sau cu ce am făcut până acum. Asta are legătură şi cu faptul că, de-a lungul timpului, am învăţat că nu toate schimbările sunt bune, dar aproape toate merită înţelese înainte de a fi judecate. Iar ca principiu de viaţă, eu mi-am propus să spun mai des „vreau să înţeleg”.

    Ce ai vrea să înveţe următoarea generaţie de lideri / antreprenori din parcursul tău?

    Pentru următoarea generaţie, mi-aş dori să înţeleagă că o carieră nu creşte nici liniar, nici confortabil şi că nu există instant gratification.
    Mi-ar plăcea să se cunoască bine şi să ştie că e sănătos să îţi asumi riscuri. Să nu le fie teamă să aleagă, uneori, drumul care pare cel mai greu. Să aibă curajul să înceapă de la zero în zone care îi scot din confort. Să nu le fie teamă să încerce lucruri noi şi să schimbe direcţia atunci când simt că şi-au epuizat expertiza într-un domeniu sau, dimpotrivă, când îşi dau seama că acel domeniu sau acel loc de muncă nu îi împlineşte.

    Pentru mine, una dintre cele mai importante lecţii a venit în momentul în care am lăsat în urmă o carieră solidă în corporate coverage şi finanţări de proiecte – un teritoriu familiar, în care aveam deja rezultate şi recunoaştere – pentru a intra în risk management. A fost o decizie curajoasă şi, poate, contraintuitivă la momentul respectiv. Dar a fost şi pasul care mi-a deschis cea mai intensă şi mai valoroasă etapă de creştere profesională. Aşa că nu vă fie teamă să testaţi şi să încercaţi lucruri noi. Din experienţă, pot spune că, de multe ori, drumurile care par cele mai grele sunt exact cele care te duc cel mai departe.

    Dacă ai reconstrui/ai fi implicată în reconstrucţia businessul de la zero mâine, ce ai face complet diferit?

    O să dau mai mult context, pentru că, în esenţă, e despre construirea încrederii. Iar astăzi, la nivel global, trecem printr-o mare criză de încredere. Oamenii nu mai au încredere unii în alţii, nu mai au încredere în companii, iar încrederea în instituţii şi în politică a ajuns la un nivel alarmant. Tocmai de aceea, dacă ar fi să reconstruiesc ceva, aş merge pe aceeaşi direcţie pe care o urmăm în BCR: un suport radical pentru client, care ajunge la problemele de fond, nu doar la simptome.

    BCR face parte din Erste Group, un grup care a pornit acum peste 200 de ani ca bancă de economii şi care, încă de la început, a pus în actul constitutiv un principiu simplu şi puternic: „Nicio vârstă, niciun gen, nicio stare socială, nicio naţionalitate nu ar trebui exclusă.” Asta spune mult despre ADN-ul nostru, despre modul în care înţelegem rolul unei bănci în societate şi despre cum a apărut Şcoala de Bani. Pentru noi, banca este un mecanism de încredere care conectează oameni, planuri de viaţă, companii şi economia. Depozitele unui antreprenor pot ajuta o familie să-şi cumpere o casă, la fel cum economiile unui client retail pot susţine un antreprenor să-şi scaleze businessul. Tocmai de aceea, avem o responsabilitate majoră şi trebuie să ne asigurăm că banii circulă sănătos în economie.

    Aici intervine rolul riscului şi al educaţiei financiare. Când un client primeşte un refuz pentru un credit, nu primeşte doar un răspuns administrativ. De cele mai multe ori, primeşte o lovitură emoţională. Respingerea este trăită ca o formă de excludere, pentru că oamenii se gândesc că nu sunt suficienţi de buni, că nu sunt de încredere sau că au greşit undeva. De aceea, cred că valoarea reală a unei bănci nu este să spună doar DA sau NU, ci să explice, să dea context şi să transforme refuzul într-un pas către o sănătate financiară mai bună. Să arate ce riscuri există, ce nu funcţionează astăzi şi ce poate fi făcut diferit astfel încât, peste trei, şase sau nouă luni, clientul să fie într-o poziţie mai bună. Această „reconstrucţie” se întâmplă deja, iar ce ne inspiră este creşterea sănătăţii financiare a românilor.

    Ce ritualuri de lifestyle (timp, energie, wellbeing) ai redefinit sau schimbat pe parcursul traseul tău profesional? Care sunt „capitolele” pe care nu le negociezi?

    O prioritate este să vorbesc cu fetele mele şi să petrec timp în natură, pentru că aşa îmi încarc bateriile. Asta mă ajută să îmi iau timp şi să fiu recunoscătoare pentru ceea ce există aici şi acum, pentru ceea ce am aici şi acum. Altfel, încerc întotdeauna să-mi gestionez timpul mai conştient. Spre exemplu, dimineţile mi le rezerv pentru activităţile importante, când pot lucra eficient şi fără întreruperi, iar în weekend aleg să merg la înot sau să mă plimb cu bicicleta.

    Care sunt atuurile – şi aspectele care mai pot fi îmbunătăţite – ale colaboratorilor din noua generaţie?

    În fiecare conversaţie cu colegii din noua generaţie apreciez abordarea lor directă şi întrebările de tipul „de ce facem asta?” şi „de ce aşa?”. Este o formă de onestitate care, uneori, ne scoate din zona de confort, dar care face organizaţiile mai bune. În acelaşi timp, da, e nevoie să lucrăm împreună la răbdare şi la felul în care oferim şi primim feedback. Dar, per total, cred că această generaţie vine cu o dorinţă reală de a construi ceva care să conteze, nu doar să funcţioneze.

    În orice discuţie despre tineri, sunt în postura de părinte a două fiice din Generaţia Z, cât şi din cea de Chief Risk Officer BCR. Din ambele perspective, cred că avem motive reale să fim optimişti. Pentru că noua generaţie pare să ştie mai clar ce contează. Sunt mai atenţi la comunitate, mai interesaţi de impact şi mai puţin concentraţi pe succesul individual. Au un puternic sentiment de ownership, o maturitate surprinzătoare pe zona valorilor şi o deschidere către voluntariat, incluziune şi respectarea drepturilor. Şi deşi discursul despre tineri este adesea dominat de critici, cred că riscul nostru, ca adulţi, este să proiectăm asupra lor propriile frustrări şi neîmpliniri. Ar fi cu mult mai util pentru toată lumea să le dăm tinerilor încredere să meargă pe drumul lor şi să lăsăm cinismul deoparte.

    De altfel, noi asta facem în ZBOR, proiectul BCR construit împreună cu şi pentru tinerii din România. La un an şi jumătate de la lansare, ZBOR a devenit o reţea de huburi care oferă tinerilor între 14 şi 25 de ani spaţii sigure şi incluzive pentru socializare, colaborare şi acces la resurse de învăţare şi dezvoltare personală. Mai simplu spus, sunt locuri în care tinerii îşi construiesc încrederea, îşi găsesc mentori şi prieteni şi încep să vadă viitorul nu ca pe ceva ce li se întâmplă, ci ca pe un drum căruia îi pot da ei înşişi sens. În doar un an şi jumătate de la lansare, ZBOR a devenit una dintre cele mai dinamice reţele dedicate tinerilor din România, cu prezenţă în nouă oraşe şi cu peste 70.000 de tineri care au participat la evenimentele noastre. Iar asta e cea mai bună dovadă că BCR are încredere în tinerii din ziua de azi.    

    Care este „next gen”-ul businessului tău? Care este următorul nivel în businessul bancar?

    Avem tendinţa de a vorbi despre next gen aproape exclusiv prin prisma tehnologiei. Pentru mine, însă, next gen înseamnă educaţie continuă şi modul în care ne dezvoltăm ca profesionişti. Înseamnă să înţelegi contextul, să îţi păstrezi adaptabilitatea şi să fii deschis la schimbare.

    Am ajuns Chief Risk Officer, un rol în care încă sunt prea puţine femei, iar parcursul meu mi-a confirmat că linia de risc ţine de o combinaţie de curaj şi disciplină. De curajul de a pune întrebări incomode şi de a anticipa riscurile înainte să devină evidente, dar şi de disciplina de a construi competenţe reale. 

    Când vorbim despre next gen în banking şi în funcţia de risc, este important să rămâi ancorat în realitate. Să înţelegi tiparele socio-economice, să citeşti timpurile, să urmăreşti tendinţele şi să nu te ascunzi în spatele modelelor sau al standardizării. Este despre a avea o imagine de ansamblu asupra businessului, să poţi să conectezi strategia, operaţiunile, presiunile pieţei şi contextul economic.

     

    BIO

    • Este vicepreşedinte executiv risc la Banca Comercială Română, rol în care coordonează strategia de risc la nivelul întregii organizaţii. Cu aproape trei decenii de experienţă în sectorul financiar-bancar, a ocupat poziţii de conducere în BCR, în arii precum managementul riscului corporate, finanţări de infrastructură şi project finance.

    • De-a lungul carierei sale, a activat şi în instituţii internaţionale şi alte bănci importante, aşa cum sunt Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), BRD şi ABN AMRO.

    • Este absolventă a Senior Executive Programme la London Business School, deţine un Executive MBA acordat de ASEBUSS – în asociere cu Kennesaw State University şi este membră a CFA Institute.

    BUSINESS Magazin pregăteşte lansarea anuarului „100 cele mai puternice femei din business”, sub umbrela ideii NEXT GEN – What’s Next?, care mută accentul dinspre „ce am construit” spre „ce urmează”. NEXT GEN nu este despre vârstă, ci despre următorul nivel al businessului: ce transformăm, ce schimbăm şi cum vedem viitorul, fie că vorbim despre afaceri la început de drum sau despre companii deja mature.

  • Victor Dima, Manager Trezorerie, Tavex România: Aurul la maxime istorice: Cât ai fi câştigat dacă ai fi cumpărat aur acum 5 ani?

    La începutul anului, aurul a atins un nou maxim istoric, apropiindu-se de pragul de 5.600 de dolari pe uncie troy, pe fondul intensificării incertitudinilor economice şi geopolitice. Ulterior, cotaţia a suferit o corecţie de aproximativ 10%, până în zona de 4.900 dolari pe uncie troy, însă metalul preţios rămâne la niveluri fără precedent.

    Această evoluţie nu este un simplu episod speculativ, ci expresia unor dezechilibre macroeconomice profunde, care s-au acumulat în ultimul deceniu şi s-au accentuat după pandemie.

    Cerere record într-un context global tensionat

    Datele publicate de World Gold Council confirmă tendinţa: în 2025, cererea globală de aur a depăşit pentru prima dată pragul de
    5.000 de tone, atingând un record istoric. Valoarea totală a achiziţiilor s-a ridicat la aproximativ 555 de miliarde de dolari, cu circa 45% peste nivelul anului anterior. În plus, aproximativ 95% dintre oficialii de la băncile centrale anticipează creşterea rezervelor de aur în următoarele 12 luni. 

    Aceste cifre reflectă nu doar interesul investitorilor individuali, ci şi o schimbare strategică la nivel instituţional, în special în rândul băncilor centrale, care au continuat să adauge peste 1.000 de tone anual la rezervele lor oficiale. Acest comportament nu este întâmplător, ci indică o repoziţionare structurală a aurului în arhitectura financiară globală.

    Ce ar fi însemnat o investiţie în aur acum 5 ani?

    Pentru a înţelege amploarea mişcării, este suficient să privim retrospectiv. În ianuarie 2020, preţul aurului era în jur de 1.400 de euro pe uncie troy. Astăzi, cotaţia se situează în jurul valorii de 5.100 de euro.

    O investiţie de 10.000 de euro realizată la începutul anului 2020 şi păstrată până în prezent ar fi ajuns la aproximativ 33.000 de euro. Vorbim despre o creştere de peste trei ori, fără utilizarea unor instrumente financiare complexe sau a capitalului împrumutat.

    Această evoluţie subliniază rolul aurului ca activ de protecţie pe termen lung, în special într-un mediu caracterizat de inflaţie ridicată, politici monetare expansioniste şi volatilitate geopolitică.

    Într-un scenariu de bază, aurul va depăşi pragul de 6.000 de dolari pe uncie troy până la finalul anului, posibil chiar mai devreme decât anticipează pieţele.

    Datoria globală – problema structurală a economiei mondiale

    Fundamentul creşterii aurului îl reprezintă acumularea masivă de datorie la nivel global. Aproape toate economiile dezvoltate operează astăzi cu deficite bugetare structurale şi cu niveluri ale datoriei publice greu de susţinut pe termen lung.

    În Statele Unite, deficitul anual se situează în jurul valorii de 2 trilioane de dolari, echivalentul a aproximativ 7% din PIB, iar datoria publică totală a depăşit 125% din PIB. Situaţia nu este izolată. În zona euro, raportul mediu datorie/PIB depăşeşte 90%, iar Japonia se confruntă de ani buni cu un nivel al datoriei care depăşeşte cu mult dimensiunea economiei sale.

    Ne aflăm într-un moment istoric atipic: lumea este astăzi mai îndatorată decât în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, deşi traversăm una dintre cele mai lungi perioade de pace din ultimele opt decenii.

    Inflaţia, tensiunile geopolitice şi reaşezarea ordinii financiare

    Într-un sistem bazat pe monedă fiduciară, singura modalitate realistă de a gestiona un asemenea volum de datorie este prin emiterea de monedă suplimentară. Practic, datoria veche este refinanţată cu bani nou creaţi.

    Într-un astfel de mediu, aurul devine un activ esenţial. Spre deosebire de monedele fiduciare, care îşi pot pierde puterea de cumpărare prin emisiune excesivă, aurul este un activ finit, cu ofertă limitată, care tinde să îşi conserve valoarea în termeni reali.

    Factorii economici sunt amplificaţi de un context geopolitic tot mai fragil: războiul din Ucraina, tensiunile persistente din Orientul Mijlociu, conflictele comerciale şi competiţia pentru supremaţie tehnologică şi monetară. În paralel, dolarul american a înregistrat o depreciere de aproximativ 10% raportat la indicele DXY, semn al unor presiuni suplimentare asupra monedei de rezervă globale.

    Această combinaţie de războaie regionale, fragmentare economică şi tensiuni valutare alimentează cererea pentru active considerate „refugiu”, precum aurul şi argintul.

    Un aspect esenţial, adesea ignorat, este natura aurului. Obligaţiunile reprezintă o promisiune de plată. Monedele sunt susţinute de încredere. Contractele financiare depind de contraparte. Aurul fizic, în schimb, nu este o promisiune, ci un activ tangibil, fără risc de contraparte.

    Cât de sus poate ajunge aurul?

    Ne aflăm în al treilea mare ciclu ascendent al aurului din ultimele decenii şi, cel mai probabil, încă în prima treime a acestuia. În anii ’70, aurul a crescut de aproximativ 24 de ori, iar între 2000 şi 2010 de circa opt ori. În prezent, creşterea este de aproximativ trei ori, într-un context de îndatorare şi instabilitate geopolitică semnificativ mai ridicat.

    Într-un scenariu de bază, aurul va depăşi pragul de 6.000 de dolari pe uncie troy până la finalul anului, posibil chiar mai devreme decât anticipează pieţele. Pe termen mai lung, consider că acest ciclu ar putea duce cotaţia peste nivelul psihologic de 10.000 de dolari pe uncie troy.

    Nu privesc actuala creştere ca pe un vârf izolat, ci ca pe o etapă într-un proces mai amplu de reajustare monetară globală. Într-o lume marcată de datorii record, inflaţie structurală şi reaşezări geopolitice, aurul îşi reafirmă rolul de activ strategic şi instrument de protecţie a capitalului.  

    O investiţie de 10.000 de euro realizată la începutul anului 2020 şi păstrată până în prezent ar fi ajuns la aproximativ 33.000 de euro.

  • Un taxi zburător care poate transporta 10 persoane, testat cu succes în China

    Un „taxi zburător” care poate transporta 10 persoane a trecut primul test de zbor din China, potrivit Live Science. Aeronavele masive Sky Dragon şi Matrix din China sunt potrivite pentru până la 10 pasageri sau mai mult de o tonă de marfă, anunţă producătorul de la Fengfei Aviation. În cadrul testului a fost pilotată cu succes aeronava electrică de 5 tone cu decolare şi aterizare verticală (eVTOL). Experţii susţin că testul reprezintă o nouă performanţă pentru aeronavele electrice. De asemenea, producătorii spun că este cel mai mare eVTOL care a finalizat vreodată un zbor de test.

    În timpul zborului de test, aeronava V5000 a decolat în modul VTOL, a comutat în modul cu aripă fixă pentru un zbor scurt şi apoi a revenit în modul VTOL pentru a ateriza în siguranţă. Vehiculele VTOL imită elicopterele, permiţându-le să decoleze şi să aterizeze pe heliporturi sau în alte spaţii mai mici, fără a necesita infrastructură de susţinere, cum ar fi pistele utilizate de aeronavele cu aripă fixă.

    Testul a avut loc în februarie la Baza de Operaţiuni de Testare a Zborurilor Vehiculelor Aeriene Civile fără Pilot din Kunshan, provincia Jiangsu. Locul este folosit de Fengfei Aviation pentru demonstraţii publice.
    Aeronava are o versiune pur electrică care poate atinge 250 de kilometri, dar şi o alternativă hibridă care poate zbura 1.500 km, au declarat reprezentanţii companiei într-un comunicat postat pe LinkedIn.

    V5000 este disponibil şi în două variante, în funcţie de încărcătura pe care este destinată să o transporte. Versiunea pentru pasageri, denumită „Dragonul Cerului”, poate transporta până la 10 pasageri. Marca engleză a Fengfei, AutoFlight, a dezvoltat o versiune alternativă numită V5000 Matrix, care poate transporta aproximativ o tonă de marfă.

    Ambele versiuni sunt construite în jurul unei aripi compuse de 20 de metri lăţime, susţinută de un design aerodinamic cu trei suprafeţe şi 20 de motoare de ridicare. Includerea a 20 de motoare oferă siguranţă în cazul în care unele se defectează.

    Mai multe companii au început să exploreze sistemele eVTOL pentru serviciile comerciale de taxi, cum ar fi Joby Aviation, care a semnat un acord exclusiv pe şase ani pentru a opera taxiuri aeriene în Dubai, şi EH216-S fără pilot al EHang, aprobat pentru zboruri turistice comerciale la joasă altitudine în China.

    Deşi aceste vehicule sunt în principal din gama de navete urbane cu patru până la şase pasageri şi tind să fie semnificativ mai uşoare decât V5000, cele mai multe sunt concepute pentru deplasări pe distanţe scurte. V5000 demonstrează posibilitatea unui transport regional.

    Nu există un termen fix privind certificarea modelului V5000 Sky Dragon/Matrix.

  • Grupul de marketing digital Danco Vision şi-a dublat afacerile la peste 6 mil. euro în 2025 şi a lansat o soluţie de optimizare pentru platformele AI

    ♦ Cifra de afaceri a urcat cu 108% în 2025, la peste 6,08 milioane de euro, în timp ce profitul s-a situat la 1,09 milioane de euro. ♦ Serviciile de SEO au generat aproape jumătate din veniturile companiei (45%). ♦ Grupul a lansat RankAI360.com, un instrument propriu pentru optimizarea prezenţei brandurilor pe platforme AI precum ChatGPT sau Gemini.

    Grupul românesc de marketing digital Danco Vision a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de peste 6,08 milioane de euro, marcând o creştere de 108% comparativ cu anul precedent, potrivit comunicatului de presă transmis de companie. Evoluţia a fost susţinută de avansul segmentelor de SEO şi conţinut video pentru reţelele sociale, dar şi de integrarea soluţiilor de inteligenţă artificială, compania raportând pentru acelaşi interval un profit de aproape 1,1 milioane de euro.

    Structura veniturilor şi focusul pe conţinut video

    Din structura totală a veniturilor înregistrate anul trecut, ponderea principală de 45% a fost adusă de serviciile de SEO. Divizia de performance marketing, care include campaniile de tip ppc şi managementul bugetelor de advertising, a generat 30% din afaceri, în timp ce restul de 25% a provenit din servicii de social media, dezvoltare web şi producţie de conţinut digital.

    Un vector important de creştere l-a reprezentat cererea din partea companiilor pentru conţinut video dedicat platformelor precum TikTok, Instagram şi YouTube. Pentru a susţine această linie de business, grupul, care a depăşit pragul de 50 de angajaţi în 2025, a format o echipă dedicată cu tineri din generaţia Z. Această tranziţie a atras clienţi din industrii tradiţional conservatoare, precum sectorul financiar-bancar, automotive sau juridic, care au început să includă comunicarea prin conţinut video în strategiile lor de marketing.

    „2025 a fost un an al deciziilor rapide şi al adaptării la realitatea pieţei. Am înregistrat o creştere semnificativă a cererii pentru două direcţii majore: SEO, unde suntem puternic specializaţi, şi conţinut video pentru platformele de social media – TikTok, Instagram şi YouTube – care a devenit cel mai eficient instrument de marketing din perspectiva raportului cost–impact al investiţiei”, a declarat Daniel Ionescu, fondator şi CEO Danco Vision.

    Extinderea portofoliului tehnologic cu soluţii AI

    Pe zona de tehnologie, grupul a înfiinţat o divizie de consultanţă AI şi a lansat RankAI360.com. Platforma este un instrument de tip AEO (Answer Engine Optimization) care monitorizează vizibilitatea brandurilor pe platforme generative precum ChatGPT, Claude, Perplexity şi Gemini, funcţionând ca un model SaaS.

    „Dacă în 2024 căutările prin platforme AI aveau un impact redus, în 2025 acestea reprezintă deja aproximativ 5%, iar pentru 2026 estimăm o creştere accelerată, pe măsură ce utilizatorii combină tot mai frecvent motoarele tradiţionale cu interfeţele conversaţionale de tip ChatGPT”, a menţionat Daniel Ionescu.

    În paralel cu dezvoltările pe segmentul de inteligenţă artificială, compania a lansat pe parcursul anului trecut şi divizia Jackpot Vision, o agenţie dedicată industriei globale de iGaming.

    Danco Vision, fondată în 2006, a evoluat de la o agenţie de web design la un grup de soluţii digitale integrate. În prezent, grupul este format din companiile Danco Vision, specializată în Marketing Digital 360 (SEO, PPC, Strategie, Development, AI Consulting, AEO, Branding, Social Media), Backlink Vision, specializată în servicii de link building şi optimizare SEO off-page pentru creşterea vizibilităţii organice a brandurilor în motoarele de căutare, şi Jackpot Vision, agenţie dedicată marketingului full-service specializat pe industria de iGaming la nivel global.

  • Ministerul Finanţelor a respins din nou ofertele depuse de bănci la cele două licitaţii de titluri de stat organizate joi, considerând că randamentul şi preţul sunt la un nivel inacceptabil

    Ministerul Finanţelor a respins din nou ofertele depuse de bănci la cele două licitaţii de titluri de stat organizate joi, considerând că randamentul şi preţul sunt la un nivel inacceptabil.  

    Statul intenţiona să redeschidă o emisiune de obligaţiuni benchmark scadente în 2033, cu o valoare planificată de 500 mil. lei şi o rată a cuponului de 7,2% pe an. 

    La licitaţie au participat şase dealeri primari, iar cererea totală s-a ridicat la 364 milioane lei, din care băncile au oferit în nume propriu 239 milioane lei.

    Ministerul Finanţelor a decis să respingă toate ofertele, considerând că nivelul preţurilor propuse de investitori este „neacceptabil”

    „În conformitate cu prevederile art. 3, alin. 4 din Regulamentul-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 318 din 16 martie 2022, Ministerul Finanţelor respinge în totalitate ofertele de cumpărare transmise considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat“, a anunţat ministerul.

    A doua licitaţie de astăzi a vizat o emisiune de certificate de trezorerie cu discont scadentă în 2027 şi cu o valoare nominală de 500 milioane lei. 

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari, iar cererea totală s-a ridicat la 862 milioane lei, sumă oferită integral de băncile participante.

    Ministerul Finanţelor a decis să respingă toate ofertele de cumpărare, considerându-le la un nivel ”neacceptabil” al randamentului.

    Statul a respind ofertele primite de la bănci şi în licitaţia de titluri de stat organizată luni. 

     


     

     

  • Guvernul aprobă acordul feroviar cu Republica Moldova şi un împrumut de 500 milioane de euro

    Executivul informează printr-un comunicat de presă că a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea acordului dintre România şi Republica Moldova privind introducerea controlului coordonat în punctul feroviar de frontieră Fălciu – Cantemir. Potrivit documentului, verificarea persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de transport feroviar va fi realizată într-un singur punct, în gara Fălciu, cu participarea autorităţilor competente din cele două state.

    Spre deosebire de alte puncte de frontieră unde controlul coordonat se face doar la intrare, în acest caz verificările vor fi realizate pe ambele sensuri de circulaţie. Guvernul arată că implementarea acestui sistem are ca obiectiv facilitarea tranzitului de persoane şi accelerarea transportului de mărfuri, precum şi fluidizarea traficului la frontieră. Totodată, măsura ar permite redeschiderea punctului feroviar Fălciu – Cantemir, nefuncţional din 2010.

    „Redeschiderea punctului feroviar are o importanţă strategică, deoarece va contribui la reconectarea Republicii Moldova la coridoarele feroviare europene şi la dezvoltarea unor rute de transport către porturile româneşti, inclusiv către portul Constanţa”, se arată în document.

    Acordul are o valabilitate iniţială de 12 luni, după care autorităţile celor două state vor evalua eficienţa mecanismului.

    Guvernul a aprobat şi proiectul de lege pentru contractarea unui împrumut de 500 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru realizarea Autostrăzii Sibiu–Piteşti. Proiectul este unul dintre cele mai importante pentru infrastructura rutieră din România şi face parte din Reţeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T).

    Autostrada Sibiu–Piteşti va avea 122,11 kilometri şi este prima autostradă care traversează Munţii Carpaţi. „Autostrada va facilita accesul către Marea Neagră şi va genera oportunităţi importante de dezvoltare economică pentru comunităţile din nordul şi sudul ţării”, se precizează în comunicatul Guvernului.

    Împrumutul va putea fi tras în maximum 10 tranşe, fiecare de cel puţin 50 milioane de euro, iar maturitatea poate ajunge până la 27 de ani pentru tranşele rambursate în rate. Implementarea proiectului este realizată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii prin CNAIR, iar finalizarea autostrăzii este estimată pentru 2028.

    Guvernul a adoptat şi o ordonanţă de urgenţă care clarifică regimul juridic pentru 1.034 de bunuri din patrimoniul public al statului care nu aveau până acum un administrator desemnat. Aceste bunuri vor fi transferate în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Sport, instituţie aflată în coordonarea prim-ministrului. Măsura urmăreşte deblocarea administrării infrastructurii de agrement şi a taberelor şcolare, dar şi facilitarea accesării fondurilor europene pentru modernizarea acestora.

    Autorităţile spun că măsura va contribui la dezvoltarea sportului de masă şi la revitalizarea infrastructurii destinate tinerilor.

    Executivul a aprobat şi o hotărâre de guvern care actualizează cadrul de implementare a Planului Strategic PAC 2023–2027.

    Actul normativ introduce mai multe modificări pentru sectoarele vegetal şi zootehnic, printre care:

    extinderea sprijinului pentru sectorul pomicol, prin includerea culturilor de pere, gutui şi alune de pădure;
    clarificări privind definirea culturilor permanente;
    stabilirea unui cuantum minim garantat pentru păşunatul extensiv al bovinelor începând cu 2026.

    Guvernul precizează că modificările au rolul de a simplifica accesul la finanţare şi de a asigura stabilitate financiară fermierilor.

    Executivul a aprobat şi un memorandum prin care Ministerul Economiei este mandatat să participe la proiecte europene privind tehnologiile avansate de semiconductori (IPCEI-AST).

    Proiectul urmăreşte dezvoltarea unui ecosistem european pentru tehnologii precum:

    cipuri pentru inteligenţă artificială
    circuite integrate fotonice
    senzori avansaţi
    electronică de putere şi comunicaţii securizate.
    Autorităţile consideră că participarea la aceste proiecte ar putea oferi României acces la finanţări importante şi cooperare tehnologică avansată într-un domeniu strategic pentru economia globală.

  • Mesajul lui Grindeanu pentru Bolojan: Îi solicit să analizeze rapid soluţiile miniştrilor PSD

    Mesajul a fost trimis joi chiar în timp ce la Palatul Victoria se desfăşura şedinţa de Guvern. Sorin Grindeanu a anunţat că miniştrii PSD au pregătit o serie de măsuri şi i-a cerut premierului să le analizeze şi să le aprobe.

    „România are nevoie de un guvern funcţional care să poată reacţiona rapid la şocurile economice globale. Miniştrii PSD au lucrat deja la mai multe soluţii pentru compensarea efectelor negative produse de creşterea preţurilor la carburanţi. Atât ministrul Energiei, cât şi ministrul Agriculturii sunt pregătiţi să-i prezinte premierului aceste soluţii. Îi solicit prim-ministrului să analizeze şi guvernul să aprobe cât mai rapid măsurile”, a transmis preşedintele PSD.

    Sorin Grindeanu a mai spus că „asta înseamnă ca premierul să-şi asume luarea acelor decizii care să protejeze populaţia şi economia”.

    Anterior, PSD a anunţat că va aviza proiectul de buget „pentru a rezolva în Parlament ceea ce a fost blocat de premier la nivel guvernamental”.

    „Reprezentanţii PSD din Guvern vor aviza, cu obiecţii, proiectul de buget pentru a depăşi blocajul provocat de premierul Bolojan, în elaborarea acestui act normativ esenţial pentru economia românească. Mutarea dezbaterii la nivel parlamentar va permite partidelor din Coaliţie să transpună în Legea Bugetului toate elementele respinse în mod nejustificat de către şeful Executivului”, a transmis PSD.

    Social democraţii l-au atacat pe premierul Ilie Bolojan acuzându-l că blochează adoptarea bugetului.

    „În contextul turbulenţelor economice globale, întârzierea adoptării bugetului de stat reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru stabilitatea economică a ţării. România nu îşi permite perpetuarea acestei stări de incertitudine, din cauza blocajului provocat de un singur om! În aceste momente dificile, statul român are nevoie de o conducere coerentă şi constructivă pentru a putea reacţiona rapid la provocările din pieţele internaţionale”, a precizat PSD.

  • Bitdefender: Peste un milion de români au primit SMS-uri frauduloase de livrare în cea mai mare campanie de înşelătorie online din 2026

    Cercetătorii în securitate informatică de la Bitdefender au identificat o campanie de înşelătorie la scară largă care vizează utilizatorii din România. Atacatorii trimit SMS-uri care par să vină de la FAN Courier, liderul pieţei locale de curierat, şi îi direcţionează pe destinatari către un site fals prin care hackerii preiau controlul contului de WhatsApp şi solicită mai apoi bani cunoscuţilor victimei. 

    Conform datelor Bitdefender, peste un milion de oameni au primit aceste mesaje. Campania nu presupune instalarea unei ameninţări informatice pe telefon, ci se bazează pe manipulare psihologică şi pe furtul datelor de acces. 

    Cum funcţionează atacul

    Victima primeşte un SMS care o informează că un colet este asociat numărului său de telefon şi că trebuie să aleagă un locker pentru ridicare. Mesajul arată ca o notificare legitimă de livrare, ceea ce face ca mulţi oameni să acceseze link-ul fără suspiciuni. Link-ul duce către un site care copiază identitatea vizuală FAN Courier, dar care este găzduit pe un domeniu controlat de atacatori. În paralel, hackerii iniţiază reînregistrarea numărului de telefon al victimei pe un alt dispozitiv. WhatsApp trimite un cod de verificare real pe telefonul victimei, iar pagina falsă îi solicită să introducă acel cod, sub pretextul confirmării livrării. 

    Odată ce victima introduce codul, atacatorii finalizează procesul de autentificare pe dispozitivul lor şi preiau controlul contului de WhatsApp. Victima nu ştie că a autorizat transferul şi nu are nicio ameninţare informatică instalată de către atacatori pe telefon. 

    Ce se întâmplă după preluarea contului

    După preluarea contului, atacatorii contactează persoanele din lista victimei şi le trimit cereri urgente de bani. Mesajele menţionează de obicei o urgenţă şi promit returnarea sumei a doua zi. În unele cazuri, atacatorii cer ca banii să fie trimişi într-un cont bancar diferit. Există indicii că aceste conturi, uneori deschise la bănci româneşti, aparţin unor persoane care au pierdut la rândul lor accesul la conturile bancare în urma altor tipuri de atacuri informatice. 

    Deoarece cererile de bani vin de la un contact de încredere, destinatarii au tendinţa să răspundă fără să verifice situaţia. Această a doua fază a atacului este cea care generează câştigul financiar pentru atacatori. 

    Indicii pentru a recunoaşte mesajele false

    Există mai multe semnale de alarmă: domenii suspecte care nu corespund site-ului oficial FAN Courier, mesaje trimise de la numere de telefon aleatorii şi, cel mai important, cererea de a introduce un cod de confirmare WhatsApp. Niciun serviciu de curierat legitim nu va solicita vreodată un astfel cod de verificare. 

    • Nu accesaţi link-uri de curierat primite prin SMS-uri neaşteptate. 
    • Introduceţi manual adresa oficială a curierului în browser. 
    • Nu introduceţi niciodată coduri de verificare WhatsApp în afara aplicaţiei WhatsApp.  
    • Activaţi verificarea în doi paşi în WhatsApp (Setări → Cont → Verificare în doi paşi).  
    • Verificaţi telefonic cu persoana care solicită banii orice cerere urgentă primită pe WhatsApp. 
    • Folosiţi aplicaţia oficială a companiei de curierat pentru a verifica statusul livrării coletelor şi a întreprinde alte operaţiuni. 

    Măsuri imediate în cazul pierderii contului de WhatsApp

    • Reînregistraţi numărul de telefon în WhatsApp sau reinstalaţi aplicaţia. 
    • Anunţaţi contactele prin canale alternative să ignore orice cerere de bani venită de pe contul dvs. 
    • Dacă atacatorii au activat verificarea în doi paşi înainte ca dvs. să reluaţi accesul, recuperarea contului poate necesita parcurgerea procesului de resetare de securitate al WhatsApp.