Blog

  • Licitatii castigate

    Daca la nivelul intregii tari au aparut de-a lungul ultimilor ani mai multe tramvaie, autobuze si chiar trenuri aduse din tarile vestice, majoritatea acestora au fost produse second hand, pentru care nu s-au organizat licitatii.

     

    TRENURI. Cea mai mare licitatie pentru trenuri a fost castigata in 2003 de Siemens Transportation, pentru 120 de automotoare (dintre care ultimele 23 vor fi livrate in acest an) in valoare de 285 de milioane de euro. Dincolo de contractul cu Siemens, Ministerul Transporturilor a mai cumparat 88 de vagoane noi de la Astra Arad, contract in valoare de 76 de milioane de euro (266 de milioane de lei). 

     

    AUTOBUZE. Cel mai mare proiect castigat pentru autobuze a fost pentru RATB, anul trecut, de 500 de autobuze, castigat de divizia de autobuze a Mercedes Benz, Evo Bus, cu brandul Citaro, in valoare de 120 de milioane de euro. Dincolo de acest contract, in Romania s-au vandut in ultimii cinci ani inca aproximativ 800 de autobuze, a caror valoare medie este de 190 de milioane de euro.

     

    METROURI. Toate contractele semnate de Bombardier cu statul roman pana acum totalizeaza 282 de milioane de euro si includ livrarea a 26 de trenuri de metrou (251 de milioane de euro) si sisteme de semnalizare pentru doua magistrale de metrou.

  • MARKETING: Cum sa-ti urci cat mai sus gulerul in topul vanzarilor

    Marca Timisoreana a avut cea mai vizibila urcare in topul vanzarilor de bere, urcand in numai jumatate de an de pe locul sase pana pe locul intai. Care este explicatia?

     

    Am cautat sa intelegem foarte bine consumatorul si am descoperit o mare masa de oameni oarecum ignorati de celelalte marci de bere, anume oamenii care traiesc pe baza unor valori traditionale“, explica senior brand managerul Timisoreana, Mihai Barsan, pentru BUSINESS Magazin. „De aici a plecat totul.“ Timisoreana a inceput sa vorbeasca pe limba omului obisnuit, plasandu-se astfel mai degraba la polul opus fata de imaginile berilor care se asociaza cu aspiratiile clientului, asa cum este cazul unor branduri precum Carlsberg sau Heineken.

     

    Dupa ce a identificat acest tip de consumator si modalitatea de a ajunge la el, cea mai veche bere din Romania, produsa inca din 1718, a trecut la atac. „Evident, o astfel de evolutie nu este foarte des intalnita“, declara Stefan Liute, director de strategie la compania de branding Grapefruit. Insa tot el adauga ca sanse mai mari de a-si creste vanzarile au „brandurile nou-intrate pe piata sau proaspat si adecvat repozitionate“.

    Campania care a sustinut evolutia marcii in ultimele sase luni nu s-a bazat doar pe comunicare. Desi cele mai vizibile manifestari ale unei marci de bere sunt reclamele TV, acestea nu pot decat sa trezeasca interesul. „Fara o baza solida, chiar si cu cea mai interesanta reclama, interesul ramane nematerializat, se creeaza doar un balon de sapun“, afirma Barsan.

     

    Lansarea variantei in ambalaj PET a coincis cu momentul in care marca si-a inceput urcusul in clasamentul vanzarilor de bere, ceea ce dovedeste, spune Barsan, ca noua varianta „nu a canibalizat celelalte tipuri de ambalaj (la sticla sau cutie – n.red.)“. Linia de PET, instalata in fabrica de la Buzau a Ursus Breweries, al treilea jucator de pe piata romaneasca a berii, face parte dintr-un plan de investitii cu o valoare de 30 mil. euro, prin care compania si-a marit productia cu circa 40%. Prin urmare, Timisoreana a fost sustinuta nu numai prin marketing, ci si prin productie, distributie si logistica. In fabrica de la Buzau urmeaza o noua serie de investitii, care vor ajunge la circa 20 mil. euro. Ursus Breweries este de fapt singurul producator de bere ce a preferat sa astepte cresterea pietei inainte de a declansa investitii masive pentru marirea capacitatilor de productie. Reversul medaliei a fost ca mai ales in perioadele de vara compania a ratat vanzari, neavand oferta pe masura cererii.

     

    Ce sanse are insa o bere, care pana in 2001 a acoperit doar regiunea Timis si abia din 2002 a fost lansata la nivel national, sa mentina o pozitie cucerita in jumatate de an? Nu conteaza cat de repede e castigata pozitia de lider, afirma Liute, ci sa confirme ca atuurile pe baza carora a dobandit locul fruntas sunt reale.

     Potrivit senior brand managerului Timisoreana, lupta nu s-a sfarsit, pentru ca sunt cel putin inca patru marci care-si doresc sa fie pe locul intai in clasament. Si chiar si liderul mai poate castiga, atragand consumatorii altor beri.

  • Topul berarilor

    Cheltuielile anuale ale bautorilor romani de bere depasesc un miliard de euro, ceea ce face ca piata berii sa fie, ca valoare, pe locul al doilea in topul bunurilor de larg consum.

     

    Compania

    Cifra de afaceri (mil. euro)

    Brau Union

    158

    Ursus Breweries

    148

    Interbrew

    112

     

    Sursa: Ministerul Finantelor

     

     

  • Know-how nemtesc

    Grupul polonez Kety, cel mai mare furnizor din tara de produse din aluminiu, vrea sa cheltuie pana la 50 de milioane de euro pentru achizitionarea unui producator de componente auto din Germania.

     

    „Vrem sa cumparam know-how-ul“, spune Dariusz Manko, CEO al Kety, citat de agentia Bloomberg. Compania, care livreaza componente de aluminiu pentru un client care este furnizor al Porsche, incearca prin aceasta miscare sa-si comercializeze produsele direct producatorilor de autovehicule si nu celor de componente. Un alt avantaj al achizitiei va fi accesul la piata auto germana, unde opereaza printre cei mai mari furnizori din Europa. Manko a spus ca Kety s-a retras recent de la negocierile privind preluarea unei firme germane, pe care insa a refuzat sa o numeasca, urmand ca acum sa se orienteze spre o alta tinta de preluare. In urma cu trei ani, compania poloneza anuntase ca este dispusa sa aloce 179 de milioane de euro pentru achizitii pana in 2009, inclusiv cu scopul de a-si extinde afacerile in Europa de Est.

  • MASINI CU BANI DE IMPRUMUT

    Piata auto a crescut sustinut in ultimii ani, rolul principal avandu-l sistemele de finantare. Leasingul reprezenta anul trecut jumatate din vanzarile de masini de import, procentele fiind mai ridicate in cazul masinilor mai scumpe si al celor produse in afara Uniunii Europene, care aveau taxe vamale mai ridicate. Creditul este in crestere accelerata si impreuna cu leasingul genereaza anual peste doua treimi din vanzarile de pe piata auto.

  • Au patit-o si altii

    Exportatorii cehi au pierdut in ultimii cinci ani un sfert din venituri din cauza aprecierii monedei nationale, coroana. Estimarea ii apartine lui Jiri Grund, presedintele Asociatiei Exportatorilor Cehi, citat de agentia de presa CTK.

     

    Daca acum un euro este cotat la aproape 28 de coroane, in martie 2002 moneda europeana valora 31,5 coroane. In schimb, dolarul a cazut in aceeasi perioada de la 36,4 coroane la 21,45. Grund apreciaza ca exportatorii ar putea beneficia de o introducere rapida a euro, dar aceasta ar putea avea loc doar in urmatorii cinci sau sase ani. Martin Tlapa, ministrul adjunct al industriei si comertului din Cehia, a explicat ca „statul nu poate face nimic, fiind o problema de cerere de moneda“. Anul trecut companiile cehe au exportat bunuri in valoare de 76 de miliarde de euro, cu 14,6% mai mult fata de 2005. Din cauza intaririi coroanei, rata de crestere a profiturilor obtinute din export a fost inferioara acestui procent.

  • Pariaza Trump pe Muntenegru?

    Tabloidul muntenegrean 24 Sata a relatat ca magnatul imobiliar american Donald Trump intentioneaza sa investeasca masiv in industria turistica din tara.

     

    Trump ar fi inaintat o scrisoare de intentie autoritatilor locale, in care isi exprima interesul pentru achizitionarea companiei hoteliere HTP Ulcinjska Rivijera din orasul Ulcinj, aproape de granita cu Albania. Miliardarul american si-ar fi afirmat disponibilitatea de a construi pe coasta muntenegreana mai multe hoteluri si diverse facilitati turistice. Conform 24 Sata, investitia ar fi cea mai mare realizata in Muntenegru dupa obtinerea independentei republicii in cursul anului trecut.

  • Wiener se extinde

    Compania austriaca de asigurari Wiener Städtische si-a intarit pozitia pe piata poloneza a asigurarilor non-life prin achizitia a 75% din actiunile societatii TU Polski Zwiazek Motorowy SA. Pachetul de 25% a ramas in posesia fostului actionar majoritar, Polish Automobile Association.

     

    Valoarea tranzactiei nu a fost data publicitatii. TU Polski este prezenta pe intreg teritoriul tarii, cu o retea de aproape 700 de agentii, birouri si puncte de lucru. Wiener Städtische opereaza in prezent in Polonia prin sase companii: Compensa Life si Compensa non-life, Cigna STU S.A., Benefia Life si Benefia non-life si Royal Polska. Pe segmentul de asigurari non-life din Polonia, la sfarsitul trimestrului al treilea al anului trecut, grupul austriac detinea o cota de 5,9%, clasandu-se pe locul al cincilea.

  • NICIO STAVILA PENTRU CREDIT

    In 2007, cresterea creditului neguvernamental fata de anul precedent s-ar putea situa undeva in jur de 30% (in termeni reali), estimeaza presedintele Bancpost, Mihai Bogza. Si aceasta dupa un an in care, in pofida restrictiilor impuse de banca centrala, acesta s-a majorat cu mai bine de 46% fata de 2005, ajungand in decembrie 2006 la un sold de 93,28 miliarde de lei (echivalentul a 27,58 miliarde de euro). Cifrele sunt insa deformate in minus din cauza „exportului“ masiv de portofolii practicat de bancheri, dupa ce BNR a impus masuri de plafonare a creditului in valuta.

     

  • Mall-uri in toata tara

    Compania israeliana de investitii in real estate Gazit Globe va aloca in urmatorii cinci ani peste 200 de milioane de euro pentru dezvoltarea in Bulgaria a 15-20 de centre comerciale.

     

    Pana in prezent, firma a cumparat terenuri in valoare de 20 de milioane de euro si este pe cale sa finalizeze achizitionarea a inca unui teren de 10 milioane de euro, a anuntat Ronen Ashkenazi, directorul executiv al Gazit Globe, citat de Reuters. Firma israeliana a cumparat doua terenuri agricole in vecinatatea capitalei Sofia, unde intentioneaza sa ridice doua centre comerciale care sa includa si spatii de birouri, in suprafata totala de 150.000 de metri patrati. Gazit Globe a mai cumparat pana acum un teren in Plovdiv unde va ridica un centru comercial de 25.000 de metru patrati, precum si o cladire in Sofia, unde isi va stabili sediul central.