BusinessMagazin

Blog

  • Romania, tara expatilor fericiti

    Mai in gluma, mai in serios, Romania a fost numita de multe ori “paradisul expatilor”, iar managerii care nu adera la aceasta opinie sunt mai degraba exceptii. Dincolo de curtoazia raspunsului cand sunt intrebati cat de mult le place Romania, raman faptele: de regula, managerii care vin din alte tari isi doresc sa ramana, chiar daca pentru asta trebuie sa paraseasca firma care i-a adus aici.

    Gunter Grieb este un bun exemplu al expatilor ce nu vor sa paraseasca Romania: dupa ce a plecat de la Kaufland, nici macar nu l-a interesat sa discute pe marginea ofertelor care l-ar fi dus in alte tari. Printre cei care au ramas se numara si alti top manageri din retail – François Oliver (Metro), Ali Ergun Ergen (Baneasa Development), Regis Mougel (Cora), Clemens Petschnikar (Artima) sau Rainer Exel (miniMax Discount).

    “Piata romaneasca este foarte dinamica, permite unui manager sa faca lucruri interesante”, declara Gunter Grieb pentru BUSINESS Magazin. A avut mai multe oferte, dar in final a avut de ales intre patru propuneri, toate apropiate comertului, domeniu in care a capatat cea mai multa experienta. A preferat, dupa propriile spuse, tot o firma nemteasca, “pentru ca m-am inteles cel mai bine cu ei”.

    Asa ca saptamana trecuta, in aceeasi zi in care a semnat pentru incheierea contractului cu Kaufland, Grieb a batut palma cu nemtii de la Obi.

    Reteaua de bricolaj va deschide in cateva luni primul magazin de pe piata romaneasca, iar fostul manager de la Kaufland este responsabil de vanzari si achizitii, din functia de COO – atributii care se aseamana destul de mult cu ceea ce facea si la Kaufland. Totusi, pentru a se integra in echipa retelei de tip do-it-yourself (DIY), este “cantonat” deocamdata vreme de patru saptamani in Germania, unde face un training intensiv.

    Un alt punct comun cu functia pe care a ocupat-o anterior este accentul pe viteza in extindere, pentru ca si Obi vrea sa deschida multe magazine in timp scurt – strategie pe care a aplicat-o si Kaufland, care are acum, la circa doi ani si jumatate de la lansare, nu mai putin de 32 de magazine.

    Reteaua Obi are planificate pentru acest an doua-trei deschideri, “dar suntem pregatiti pentru cel putin zece noi magazine anul viitor”, declara pentru BUSINESS Magazin Dieter Messer, membru al board-ului Obi International, responsabil cu expansiunea.

    Chiar daca la Kaufland era director general, iar pe cartea de vizita la Obi va scrie COO (italianul Romano Quinzi fiind managing director), Grieb declara ca acum il intereseaza mai putin titlul si crede ca “e mai important sa ai libertate de actiune”, acesta fiind si cauza principala a despartirii sale de Kaufland.

    In cadrul Obi, “care e o organizatie mai descentralizata”, neamtul de 39 de ani spera sa-si poata manifesta mai liber spiritul intreprinzator, fata de Kaufland, unde “de multe ori deciziile au fost luate in Germania, chiar daca nu am fost de acord cu ele”.

    Despartirea de Kaufland nu s-a petrecut insa in termeni neprietenosi, iar conditia esentiala pe care au pus-o fostii angajatori a fost clauza de non-combat, altfel spus sa nu intre intr-o organizatie concurenta, in domeniul alimentar. Poate asa a si fost exclusa o alta oferta pe care Grieb o avea pentru piata romaneasca, la o retea de cash & carry.

    Pentru acordul asupra despartirii, negocierile au durat mai bine de noua luni, timp in care Grieb si-a incasat insa salariul negociat cu Kaufland, care se plasa, conform unor surse din piata, la circa 20.000 de euro lunar. Banii i-au oferit suficienta libertate, iar neamtul a cochetat in urma cu cateva luni chiar cu ideea de a-si dezvolta o afacere proprie in Romania – un restaurant la Bucuresti, impreuna cu un partener.

    “Am renuntat insa, pentru ca investitia intr-un restaurant este destul de riscanta: azi poate sa fie in voga si peste sase luni nu-i mai trece nimeni pragul”, spune Grieb. A preferat in schimb sa investeasca, impreuna cu fratele sau, intr-un teren de 12.000 mp in sudul Germaniei, unde urmeaza sa dezvolte un proiect de retail, dar inca nu s-a hotarat ce anume.

    Neincheierea socotelilor cu Kaufland a avut insa si parti mai putin roz, pentru ca fara sa fi terminat contractul cu ei nu putea accepta o alta oferta. Oricat de bune erau conditiile angajatorilor precedenti, oferta Obi a fost mai tentanta. De altfel, intr-un interviu recent acordat BUSINESS Magazin, seful Obi afirma ca “pentru ofertele salariale nu avem competitie pe piata romaneasca”.

    Iar motivatia e simpla: intrarea Obi pe piata este deja tarzie si reteaua nu-si mai permite sa-si creasca oamenii in cadrul organizatiei proprii. Are de recuperat un decalaj imens fata de marii jucatori – ca internationalii Praktiker si Bricostore sau autohtonii Ambient si Dedeman -, iar de mare folos sunt oamenii deja scoliti in alte companii concurente.

    Astfel ca Obi stimuleaza acum si mai mult cresterea salariilor din retail, care “s-au majorat constant in ultimii ani, ajungand sa se dubleze”, declara Alexandru Talmazan, managing partner al firmei de executive search Wrightson Romania. Astfel, spune el, in momentul de fata salariile pentru un director de retea nationala in acest segment variaza intre 10.000 si 30.000 de euro net lunar, “majoritatea directorilor fiind expatriati”.

    Pentru nivelul imediat urmator, spune George Butunoiu, director general al GB Consulting, salariile nete variaza intre 6.000 si 10.000 de euro, plus prime pentru performante, masina si asigurari. In al treilea nivel de management, veniturile nete se plaseaza in intervalul a 3.000-5.000 de euro lunar.

    Astfel, un director de magazin are un salariu anual de baza de 120.000 de lei (circa 32.500 de euro), iar pachetul total pentru acest post este de 143.500 de lei (aproape 39.000 de euro), din care bonusul variabil reprezinta 21,6%, declara Ioana Tot, human resources consultant la Consulteam, reprezentanta in Romania a grupului Mercer, companie ce realizeaza studii salariale.

  • Regula celor 30 de secunde

    in timpul clipurilor video. “Ambele modele au plusuri si minusuri. Deocamdata este prea devreme sa declaram vreun castigator, intrucat intreaga piata este intr-o perioada experimentala”, considera David Hallerman, analist in cadrul companiei de cercetare de piata eMarketer. Valoric, piata publicitatii video online in SUA este asteptata sa creasca pana in 2011 de peste 10 ori in comparatie cu 2006, pana la 4,3 de miliarde de dolari
    (2,7 mld. euro).

    In aceste conditii, cel putin pana acum, publicitatea video a atras sustinatori de ambele parti. CBS, spre exemplu, mizeaza pe reclamele sub forma de clipuri video independente, la fel ca la televizor, in timp ce Google testeaza cel de-al doilea model, prin care mesaje text sa fie afisate in timpul unui clip video obisnuit. Dar preferintele companiilor care investesc in reclame video le remarca mai degraba furnizorii de servicii de publicitate online. Firma Brightcove, care ofera reclame prin Google, afisate in timpul unui clip video, sustine ca majoritatea clientilor cauta de fapt reclame sub forma de clipuri video foarte scurte, care ruleaza la inceputul sau sfarsitul unui clip obisnuit, dar de natura sa nu le intrerupa vizionarea. Google refuza deocamdata acest tip de reclame, aducand argumentul ca majoritatea utilizatorilor nu au rabdare sa urmareasca 30 de secunde de reclama la inceputul unui clip video accesat pe YouTube. Mai cu seama ca multe dintre clipurile publicate acolo nici nu au macar 30 de secunde.

  • Turul virtual al casei

    “Pe vestate.ro am pus un anunt anul trecut, cand erau doar trei oferte pe site”, comenta recent un utilizator cu pseudonimul Goe pe pagina online a unei agentii imobiliare. “Nu stiu daca a fost coincidenta sau nu, dar intr-o saptamana am vandut o vila, cumparatorul spunan¬du-mi ca vazuse filmuletul pe acest site.”

    Lansat la finalul anului trecut in urma unei investitii de peste 10.000 de euro, vestate.ro este un portal care le ofera posibilitatea atat celor care vor sa vanda sau sa cumpere case, cat si agentiilor imobiliare sa publice anunturi imobiliare exclusiv sub forma de clipuri video. “Trebuie inteles insa ca nu suntem o agentie imobiliara”, afirma Traian Bossenmayer (23 de ani), managing partner alaturi de Stefan Vaduva (24 de ani) la Web Dots, care detine site-ul vestate.ro.

    Pe site exista patru categorii de imobile – rezidentiale, birouri, spatii comerciale si terenuri, unde anunturile apar dupa ce sunt verificate de echipa Web Dots. “Continutul trebuie neaparat aprobat inainte de a ajunge pe site, astfel incat sa verificam daca filmuletul este realizat la o calitate corespunzatoare”, spune Bossenmayer.

    Vestate.ro deriva de fapt dintr-o idee mai veche a celor doi antreprenori, de a crea un YouTube romanesc, dar lansarea a fost amanata pe fondul problemelor financiare. “Intre timp a aparut Trilulilu, fiind deja prea tarziu pentru noi, dar ne-a ramas in minte ideea de continut video, pe care am combinat-o cu domeniul imobiliar”, explica managing partenerul Web Dots.

    Compania va continua sa investeasca inca aproximativ 20.000 de euro anul acesta in dezvoltarea portalului, care are in prezent circa 20 de anunturi video. O parte dintre bani vor proveni din fonduri proprii, ca si investitia initiala, pentru ca deocamdata vestate.ro genereaza venituri destul de reduse, din publicitate si din serviciile de realizare a continutului video, taxa pentru filmare, editare si publicare pe site a unui clip fiind de 25 de euro. Pana acum, incasarile totale din vestate.ro s-au ridicat la aproape 1.000 de euro, insa Traian Bossenmayer crede ca investitia va fi amortizata intr-un an, pe masura ce site-ul va atrage tot mai multi utilizatori si, in acelasi timp, companii interesate sa cumpere spatiu publicitar. O contributie importanta va avea si conceptul de anunt preferential, care va fi lansat in curand si vor costa 10 euro per clip video.

  • Nu va temeti de internet

    Potrivit celor 65 de specialisti in comunicare participanti la studiul “Public Relation Report ‘08”, cele mai importante tendinte la nivelul pietei romanesti de relatii publice sunt cresterea initiativelor de PR pe internet (78% din raspunsuri), diversificarea activitatilor de PR dincolo de relatia cu presa, astfel incat ofiterii de relatii publice sa depinda mai putin de modul cum jurnalistii trateaza in presa activitatea companiilor (70%) si realizarea unui numar tot mai mare de programe de responsabilitate sociala (67%).
    Totodata, aproximativ 70% dintre oamenii de relatii publice cred ca perceptia asupra acestui domeniu s-a imbunatatit in mediul de afaceri, 28% cred ca nu a evoluat semnificativ, in timp ce 2% cred ca este mai putin buna ca in trecut.

    Intrebati despre felul in care vad influenta internetului asupra relatiilor publice, 94% dintre specialistii in relatii publice cred ca mediul online are efecte pozitive, 5% efecte negative, iar pentru 2% dintre respondenti internetul nu a adus nicio schimbare. “Astazi, aproape o treime din timpul de monitorizare a informatiilor se petrece online (editii dedicate ale publicatiilor, site-uri, portaluri si bloguri) si peste 75% din timpul de documentare”, spune Crenguta Rosu, managing partner la agentia de relatii publice DC Communication. Ea specifica, printre beneficiile internetului, viteza cu care se transmit informatiile si posibilitatea sporita de interactiune cu clientii.

    Chiar daca pentru majoritatea internetul are multe beneficii, exista si factori care limiteaza dezvoltarea activitatilor de PR. Printre cele mai importante sunt neintelegerea mediului online, lipsa de competente in domeniu, imprevizibilitatea internetului si implicit dificultatea de a controla acest mediu. Sorana Savu, managing partner la Premium Communication, spune ca provocarea cea mai mare legata de mediul digital este legata de monitorizare: “Cantitatea de informatii incarcate zilnic pe internet e imensa. E extrem de dificil sa afli in timp cine te sustine si cine te desfiinteaza si, mai ales, cata credibilitate au respectivele opinii”.

    Despre cat de importante sunt blogurile in comunicare, 49% dintre specialistii in PR cred ca acestea pot aduce valoare adaugata unor campanii, iar 37% cred ca blogurile ar trebui incluse printre instrumentele de relatii publice, in timp ce pentru restul nu sunt semnificative. Cat priveste blogurile de companie, specialistii enumera printre cele mai importante avantaje ale acestora posibilitatea de a primi reactii rapide din partea publicului, sansa de a comunica neoficial, dar eficient cu potentialii clienti si oportunitatea de a oferi o imagine transparenta asupra agentiilor. Studiul arata insa ca principalele probleme aduse de blogurile de companie tin de necesitatea actualizarii periodice (71%) si de cea a publicarii de reactii la comentariile aparute (49%).

  • Cat de rau ne va fi din vara

    “Nici sa vreau si n-as putea sa fiu optimist anul acesta”, spune Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA), referindu-se la evolutia pe care o anticipeaza pentru economia romaneasca in anul 2008. Romania nu are cum sa fie izolata de turbulentele prin care trec acum pietele americane, iar criza ce se va resimti tot mai puternic din a doua jumatate a anului si pe continentul european, in opinia lui Cabat, va afecta si economia romaneasca.

    Suferind de propriile boli (o inflatie in crestere de anul trecut si fara perspectiva prea apropiata de a reveni pe fagasul trasat de banca centrala si un deficit extern ce a explodat sub presiunea consumului din import), economia romaneasca resimte si mai acut sentimentele negative ale investitorilor fata de pietele emergente. Lucru ce s-a vazut deja in pierderile de pe piata de capital (circa 30% de la inceputul anului) sau pe piata valutara, unde leul se depreciaza aproape constant.

    Putini au fost cei care, in urma cu mai bine de jumatate de an, cand au aparut primele pierderi cauzate de criza creditelor ipotecare din SUA, au anticipat cat de serioase si indelungate vor fi efectele. Nici bancherii romani nu au prevazut atunci cat de puternic va resimti economia romaneasca aceasta criza, cei mai multi prognozand ca lucrurile se vor linisti spre jumatatea anului 2008. Acum, cand aproape ca nu trece o zi fara vesti de pierderi masive pe pietele din SUA, cand recesiunea bate la usa economiei americane si tot mai multi analisti vad si Europa afectata de aceasta criza, si analistii romani isi modifica asteptarile.

    “Ceea ce s-a intamplat in ultima perioada pe piata valutara imi arata ca lucrurile nu se vor calma dupa prima jumatate a anului, iar volatilitatea leului va continua sa fie mare”, spune Lucian Anghel, economist-sef al BCR. Reactionand la vestile proaste acumulate in economia americana (unde colapsul bancii Bear Stearns si achizitia ei de catre JP Morgan e doar un episod), jucatorii straini se indreapta spre investitii considerate sigure, asa cum este aurul (al carui pret a explodat, atingand 1.000 de dolari pe uncie) sau petrolul (care a depasit saptamanile trecute 110 dolari barilul).

    In acest context general, “a devenit clar ca multe monede ale tarilor emergente in¬cep sa piarda teren din cauza presiunilor”, se arata intr-un raport de saptamana trecuta al bancii de investitii daneze Danske Bank. Notand ca acum cele mai afectate de aceste presiuni sunt tarile cu nevoi ridicate de finantare, asa cum sunt Romania si Ungaria, danezii recomandau in acelasi raport iesirea de pe pozitiile in forinti si lei. Asemenea decizii nu ar face decat sa puna si mai multa presiune pe deprecierea monedei nationale, in conditiile in care atunci cand isi inchid pozitiile strainii trebuie sa cumpere euro vanzand lei si accentueaza astfel deprecierea monedei nationale. Astfel de miscari sunt de altfel motivul pentru care si analistii romani anticipeaza si in perioada urmatoare “viata grea” pentru moneda nationala.

    “Leul va continua sa fie in corzi”, spune Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare macroeconomica al Raiffeisen Bank. “Banca centrala e insa si vegheaza”, adauga insa Dumitru, explicand ca BNR nu va lasa probabil sa apara deprecieri majore ale leului, dat fiind ca o astfel de evolutie ar afecta inflatia. Anticipand ca raportul euro/leu va atinge curand si valoarea de 4 lei/euro, si Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA), spune ca banca centrala nu va lasa leul “din mana” chiar de tot. “Daca ar face-o, ar ajunge direct spre spre 4,2-4,5 lei/euro”, crede Cabat, insa in aceasta situatie inflatia ar fi intru totul compromisa.

    Deja, pe trendul de crestere inceput anul trecut, nivelul inflatiei a ajuns in februarie 2008 la maximul ultimilor doi ani, marcand o crestere de 7,97% fata de aceeasi luna a anului precedent, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica. Teoretic cel putin, ritmul ar trebui sa se plafoneze in trimestrul al doilea si sa urmeze un ritm clar de dezinflatie in a doua jumatate a anului, dupa spusele guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. Pentru acest an BNR a revizuit deja in februarie in crestere cu 1,6% prognoza de inflatie, pana la 5,9%, insa multi dintre analistii romani sau straini privesc cu scepticism acest obiectiv. Recent, un raport al Consensus Economics (grupand estimarile a 12 banci si institutii internationale) nota o reevaluare in crestere a prognozelor privind inflatia medie din Romania, pana la 6,5%, dupa ce in urma cu trei luni nivelul prognozat era de 5,5%.

    In aceste conditii, daca presiunile de depreciere a leului vor continua, spune analistul-sef al Raiffeisen, este probabil ca banca centrala sa decida majorarea dobanzii de referinta chiar peste nivelul de 9,5% – nivel pe care, anticipa el in saptamana premergatoare sedintei Consiliului de Administratie (inainte de inchiderea editiei), BNR il va stabili pe 26 martie. Tot la “minim 9,5% pe 26 martie, dar cu perspectiva de a creste ulterior la 10%”, vede si Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING, nivelul dobanzii de referinta. In opinia sa, excesul de cerere inca prea ridicat, chiar si dupa trei majorari ale dobanzii operate de BNR in ultimele trei luni si de frana (teoretic) pusa in calea consumului de scumpirea creditelor, este motivul pentru care ar putea fi luata o astfel de decizie.

  • 20 de idei nebunesti care au facut bani

    “Daca as lua-o acum de la capat, as avea foarte putine sanse sa evoluez atat de repede si atat de bine. Am facut multe greseli, dar piata m-a iertat, pentru ca nu existau termeni de comparatie”, recunoaste Iulian Dascalu, dezvoltatorul retelei Iulius Mall. Dascalu, ca multi altii, a inceput afacerile in prima parte a anilor ‘90 si a incercat mai multe idei, in special magazine de pantofi si magazine en-gros, pana a ajuns la ideea de a construi un mall.

    “As fi vrut ca primul mall din Romania sa fie al meu si sa fie la Iasi, dar nu am reusit”, isi exprima Dascalu regretul ca Anchor Group, dezvoltatorul turc al Mall Vitan din Bucuresti, a intrat pe piata cu mai putin de un an inaintea Iulius Mall. Daca pentru inceputul anilor 2000, ideea unui mall in Capitala se sustinea, deschiderea unui mall la Iasi atunci, cand in oras erau in jur de 300.000 locuitori si un salariu mediu de putin peste 100 de euro, a fost un pariu riscant. Cele mai dificile au fost primele 8-10 luni: “in acea perioada toata lumea imi spunea ca o sa dau faliment, dar nu imi faceam griji, pentru ca m-am gandit ca voi amortiza investitia in zece ani si aveam incredere in apetitul iesenilor pentru cumparaturi”, isi aminteste Dascalu, care detine acum trei mall-uri si il construieste pe al patrulea la Suceava, valoarea activelor sale fiind evaluata la 500 de milioane de euro.

    Increderea in propriul instinct si in faptul ca afacerea va merge indiferent de ce spune lumea i-a caracterizat pe multi oameni de afaceri din Romania anilor ‘90, care au dezvoltat de multe ori empiric o idee personala. Cei mai multi nu au avut strategii de dezvoltare, considera Adrian Banciu, consultant de business. “Cei mai multi dintre ei au avut o viziune, o idee de care au tinut cu dintii pana a dat rezultate sau au dat gres iremediabil.”

    Cei care au reusit sa devina milionari dintr-o idee noua si bine aplicata nu sunt multi, dar fiecare a adus la momentul respectiv ceva indraznet, ceva ce a parut celorlalti o “nebunie”: Dan Ostahie a deschis primele magazine de electronice si electrocasnice pe suprafete de peste 2.000 de metri patrati, Nicolae Petrov a inceput in 1999 sa concureze TAROM, care avea atunci pierderi de zeci de milioane de dolari, prin deschiderea unei companii de aviatie la Timisoara, Horia Ciorcila a lansat de la zero Banca Transilvania si concureaza pe piata mari grupuri bancare internationale, fratii Ioan si Viorel Micula incurca vanzarile Coca-Cola sau Pepsi prin brandurile European Drinks, Virgil Mailat a lansat berea la PET, Florin Andronescu a dat primele credite de consum de pe piata si lista ar putea continua.

    “Contextul pietei si un spirit antreprenorial efervescent”, sintetizeaza Codrut Pascu, directorul biroului companiei de consultanta Roland Berger, de ce mediul de afaceri romanesc a fost constant surprins de tot felul de incercari, mai mult sau mai putin reusite, de afaceri. Contextul pietei este suma unor factori cum ar fi intarzierea marilor companii europene de retail sau de bunuri de larg consum de a veni in Romania, distanta fata de Europa de Vest, dar si faptul ca Romania e o piata generoasa ca dimensiuni si dorinta de cumparare. BUSINESS Magazin a identificat 20 de astfel de oameni de afaceri, care nu au inventat ceva cu totul nou, dar, in lipsa consultantei, a partenerilor experimentati si a concurentei, au construit de la zero.
    Mirajul retailului l-a facut pe Dan Sucu sa se plimbe trei ani la rand prin Europa. Calatorea cu arhitectul lui si vizita zeci de magazine de mobila, se uita dupa acel “ceva” care sa transforme Mobexpert dintr-o afacere cu mobila, cum mai existau si altele in Romania, intr-un concept. Rezultatul a aparut in 2001, cand Dan Sucu a deschis Mobexpert Pipera – un magazin de 15.000 de metri patrati, cel mai mare in acel moment. “Am riscat, dar a fost singurul mod in care puteam sa ma diferentiez”, spune acum Dan Viorel Sucu. “Tot ce am facut eu a fost sa adaptez o realitate europeana la piata romaneasca”, considera Sucu, adaugand ca toate magazinele pe care le-a deschis ulterior au devenit profitabile din prima luna.

    Din 20 de oameni de afaceri vizionari alesi de BUSINESS Magazin, opt au mizat pe retail. “Retailul a avut cresteri de minim 25% pe an in ultimii ani – in Romania vorbim despre un consumator foarte orientat spre consum si de o piata goala in anii ‘90, unde majoritatea produselor s-au vandut pur si simplu”, spune Codrut Pascu. Au castigat cei care au venit cu unul din doua elemente esentiale: gandirea la scara mare sau un concept deosebit. Dan Sucu a mizat pe amandoua: a deschis primul cel mai mare magazin de concept – Mobexpert Pipera -, apoi a trecut la expansiune regionala, prin deschiderea primului magazin in Bulgaria anul trecut, iar acum se gandeste la intrarea pe piata Ucrainei.

    Ce inseamna gandire la scara mare? Dan Ostahie a ignorat cu buna stiinta scaderea pietei de electrocasnice din ultimii doi ani si a continuat sa inaugureze magazin dupa magazin, pe suprafete din ce in ce mai mari, iar Cezar Rapotan, dupa ce a extins afacerea Arabesque in toata tara, a exportat-o in piete estice, precum Ucraina. Arabesque s-au dezvoltat semnificativ in ultimii cinci ani, pe fondul saltului pietei imobiliare, crescand de la 60 de milioane de euro in 2002 la w450 de milioane de euro estimate pentru 2007.

  • Primul vin romanesc de pe cursele Lufthansa

    Sauvignon Blanc 2007 Prince Stirbey a fost ales sa "intre" din vara lui 2008 pe rutele Lufthansa in peste 50 de tari in toate continente, intr-una din categoriile cele mai cautate in lumea calatorilor de avion: cele aproximativ 200.000 de locuri disponibile anual, la un pret minim de 6.000 euro, sunt intotdeauna rezervate integral.

  • Aprecieri sub media europeana la BVB

    Indicele BET a urcat cel mai putin astazi, doar 0,05%, nereusind sa treaca de pragul celor 7.000 de puncte. Valoarea de inchidere a indicelui a fost 6.887 puncte. BET-C se afla in aceeasi situatie desi a recuperat astazi 0,4%, insa nu a depasit pragul de 5.000 de puncte, inchizand la 4.925 puncte.

    Cel mai mutl au recuperat SIF-urile, 1,5%, ajungand la valoarea de 54.186 puncte, aproape de suportul de la 55.000 de puncte. Lichiditatea a fost peste media ultimelor saptamani, 10,5 milioane euro, cu 9,4 milioane euro aferente operatiunilor de pe piata principala, insa se situeaza sub media anului trecut.

    Bursa de la Bucuresti nu a reusit inca sa ajunga la nivelul de recuperare din Europa de Vest, de circa trei procente astazi, insa inchiderea pe plus da sperante pentru o continuare a cresterilor si in perioada urmatoare.

  • Nordul concureaza centrul pe segmentul office

    "Nordul se dovedeste a fi cea mai activa zona in ceea ce priveste investitia in spatii office, aproximativ 50% dintre solicitarile potentialilor clienti fiind pentru office buildingurile din acest spatiu. La o distanta mica (30 – 40% din cereri) se afla si zona centrala, in special Piata Univeristatii – Piata Unirii – Palatul Parlamentului. Restul de 10% este dat de interesul clientilor pentru celelalte zone, dar in acest sens se va inregistra un trend descendent", sustine Mihai Iorgulescu, reprezentant departament office in cadrul companiei imobiliare EuroMetropola.

    "Lupta" apriga in sectorul office se tine pentru suprafetele cuprinse intre 150 – 1.000 mp, al caror pret variaza intre 17 – 35 euro/mp, in zona de nord si 15 – 28 euro/mp, in centrul Capitalei, dar acest pret variaza si in functie de finisajele si facilitatile pe care cladirea le ofera.

    In ceea ce priveste suprafetele mai mici, care nu depasesc 400 de metri patrati, acestea reprezinta optiunea numarul unu pentru IMM-uri, care in foarte multe situatii aleg sa-si instaleze birourile in cadrul unei vile sau intr-un office building de dimensiuni mai reduse. "70 – 80% din cererile pentru vilele destinate unui proiect office sunt pentru zona de N, 10% pentru zona centrala (in special Piata Unirii si Piata Universitatii) si restul de 10% pentru celelalte zone. Pretul de inchiriere al vilelor cu scopul de a amenaja un birou porneste de la 10 euro, in zona centrala si 12 – 13 euro in zona de N, ajungand la 18 – 22 euro, respectiv 24 de euro in N", sustine reprezentantul EuroMetropola.

    Raportul dintre clientii-cumparatori si clientii "chiriasi" este dezechilibrat, cei din urma fiind mult mai numerosi. Astfel, consultantul EuroMetropola arata ca "indiferent de cat capital de investite are o companie, de cele mai multe ori aceasta prefera sa inchirieze spatiul in care urmeaza sa isi desfasoare activitatea. 85% – chiar 95% dintre firmele care isi cauta un spatiu office aleg varianta inchirierii si doar 5% merg pe optiunea de a cumpara spatiul respectiv", sustine consultantul companiei.

  • Ocif Group anunta investitii de 200.mil euro in imobiliare

    Dezvoltatorul israelian a lansat astazi complexul rezidential Vivando Unirii, care va necesita investitii totale de 25,5 de milioane de euro. Ocif Group a investit pana acum, impreuna cu Rothschild Group ca partener egal, aproximativ 25 de milioane de euro in Romania si intentioneaza sa investeasca cel putin 200 de milioane de euro pana la sfarsitul anului 2010 in proiecte imobiliare.

    "Mai avem achizitionat un teren de aproximativ 10 hectare in zona Pipera din Nordul Capitalei unde intentionam sa dezvoltam un proiect mixt. Pe termen mediu, potrivit strategiei actuale, suntem interesati de segmentul rezidential si cel al spatiilor de birouri. Mall-urile nu prezinta in acest moment interes pentru noi", a declarat directorul general al companiei pe plan local, Avner Bar.

    Grupul este deja prezent pe piata din Bulgaria, unde a dezvoltat Mall-ul din Sofia, un alt proiect de mall fiind dezvoltat in Plodviv. De asemenea, compania a achizitionat de curand intr-o tranzactie de 100 de milioane de euro un teren de 876.000 de metri patrati, unde se intentionetza dezvoltarea unui proiect mixt de spatii rezidentiale, de birouri si hoteliere.

    Primul proiect pe plan local, Vivando Unirii, va consta intr-o cladire cu sase scari dispuse pe un regim de inaltime de S+P+3E+4R+M, care va contine 110 apartamente cu 1, 2, 3 si 4 camere. Suprafata apartamentelor variaza intre 37 mp si 176 mp, preturile medii de vanzare ale unei locuinte fiind de 200.000 de euro, potrivit informatiilor furnizate de catre oficialii companiei.

    Mai multe amanunte despre Vivando Unirii precum si despre alte peste 70 de proiecte rezidentiale puteti afla din a doua editie a catalogului Ansambluri Rezidentiale, realizat de catre BUSINESS Magazin, care va aparea maine, 26 martie, pe piata.