BusinessMagazin

Blog

  • Trei noi magazine miniMax Discount intr-o luna

    Inainte de Paste, reteaua ar urma sa ajunga astfel la 16 magazine, investitia medie pe magazin fiind de 750.000 de euro.

    "Localitatile mai mici ofera posibilitati de dezvoltare pe termen lung si anticipam ca aceste magazine vor deveni repere importante in comunitatile locale", declara Rainer Exel, director general la miniMax Discount.

    Obiectivul companiei pentru anul in curs il reprezinta inaugurarea a 20 de noi magazine, inclusiv la Brasov, Buzau, Navodari, Ovidiu si Petrosani, accelerandu-se ritmul expansiunii retelei la nivel national. Fiecare magazin are o suprafata de vanzare de 1.000 mp, 6 case de marcat si 80 de locuri de parcare.

  • Fara o directie precisa, bursa scade

    Stirile negative din SUA, in special in sectorul scaderii increderii in economie, au influentat negativ bursele din lume, majoritatea inregistrand scaderi. Bursele europene sunt si la aceasta ora la cotatii mai mici decat cele de ieri, insa depecierile sunt mai reduse decat cele de la Bucuresti.

    Indicele BET a coborat 0,8%, ajungand pana la o valoare de 6.833 puncte, iar BET-C a ajuns la o valoare rotunda, 4.900 de puncte, dupa o scadere de 0,5%. Cele mai mari pierderi apar la indicele BET-FI, care a cazut 2,4%, ajungand pana la 52.872 puncte.

    Lichiditatea pietei a fost in crestere fata de ieri, cu un total de 12,5 milioane euro, din care 10,6 milioane euro aferente pietei principale. "Valoarea de tranzactionare ramane totusi sub media anului trecut, ceea ce inseamna ca piata nu este inca atractiva pentru investitorii straini. Turbulentele se mentin la un nivel mult prea ridicat pe pietele internationale, va trebui probabil sa mai asteptam o perioada pana cand vom vedea ca trendul se poate intoarce", a declarat un broker.

  • Vodafone a cumparat retailerul GSM Proton

    Retailerul de produse si servicii de telefonie mobila, cu operatiuni concentrate in special in Moldova si afaceri estimate la 50 de milioane de euro anul acesta, este unul dintre principalii parteneri ai Orange Romania.

    Prin aceasta tranzactie, Vodafone Romania va intra in posesia partilor sociale reprezentand doua treimi din capitalul social al Proton Technologies. Restul de 34 de procente vor ramane in posesia lui Gabriel Sandu, proprietarul companiei, care va continua sa conduca Proton din pozitia de manager la nivel executiv.

    Prin urmare, retailerul GSM va deveni distribuitor exclusiv pentru produsele si serviciile Vodafone, asa cum lanturile Germanos si Internity sunt distribuitori pentru Cosmote. Cele 73 de magazine Proton Technologies vor trece in urmatoarea perioada printr-un proces de rebranding, potrivit Vodafone.

  • Dobanda cheie a BNR a ajuns la 9,5%

    BNR a decis astfel continuarea combaterii inflatiei prin scumpirea leilor si incurajarea economisirii, cu intentia declarata de a readuce rata anualizata a inflatiei catre nivelul propus pana la sfarsitul anului, de 3,8% plus/minus un punct procentual.

    Bursa de Valori a reactionat pozitiv, decizia BNR fiind prognozata de analisti si investitori. Solutionarea problemelor macroeconomice exitente (deficitul de cont curent, deficitul bugetar si nivelul inflatiei) si readucerea parametrilor la niveluri normale in a doua parte a anului reprezinta un avantaj pentru actiunile tranzactionate, facandu-le mai atractive pentru investitori.

  • Deprecieri in deschiderea bursei

    Indicii au inceput sedinta cu un minus de circa 0,1%, scadere chiar mai scazuta in cazul indicelu compozit BET-C. Investitorii raman in asteptare, dupa aflarea deciziei BNR si a unei directii mai clare din partea burselor internationale urmand sa decida daca vor intra la cumparare sau vor mai astepta cateva zile. O majorare de numai 0,25% a dobanzii de politica monetara si reducerea provizioanelor ar fi o veste foarte buna pentru investitori, dar nu s-ar transforma intr-o stire daca rata ar creste cu 0,5%, miscarea inscriindu-se in asteptari.

  • Nota de plata a crizei

    Lipsky a insistat totusi ca nu vorbeste despre un “bailout” (injectie de capital cu scopul de a evita falimentul unei organizatii). Dar exact despre asa ceva e vorba. Este adevarat ca Henry Paulson, actualul secretar al Trezoreriei, inca mai spune ca orice propunere de a folosi fonduri publice pentru ajuta la rezolvarea crizei nici nu intra in discutie. Dar declaratia lui e tot atat de credibila pe cat au fost si precedentele sale estimari cu privire la situatia financiara.

    Asa incat trebuie sa ne intrebam: atunci cand banii de la stat vor salva de la colaps sistemul financiar, ce vor face autoritatile ca sa se asigure ca nu ii salveaza in acelasi timp pe aceia care ne-au tarat in aceasta criza? Sa explicam de ce o astfel de actiune de salvare prin injectie de capital este inevitabila…

    Cititi continuarea articolului in editia tiparita a revistei Business Magazin

  • Yahoo! contraataca

    Pentru cei mai multi analisti, situatia lui Yahoo! parea fara iesire: fie accepta miliardele oferite de Microsoft, fie colaboreaza cu Google (ceea ce s-ar traduce prin externalizarea serviciului de cautare catre acesta din urma). Ambele variante ar insemna, implicit, acceptarea infrangerii. Si chiar mai mult decat atat, oricare varianta ar scadea valoarea brandului si, la limita, ar insemna sfarsitul unei minunate povesti de succes. Dar Yahoo! se pare ca a ales o a treia optiune, cea mai eroica: sa lupte cu Google chiar pe terenul si cu armele acestuia, adica in domeniul cautarii pe web.
     
    Merita sa privim putin de la inaltime situatia. Atat pentru Yahoo!, cat si pentru Google sursa majora de venituri o reprezinta publicitatea. Aparent paradoxal, Google valorifica mai bine aceasta sursa decat Yahoo!, desi acesta are mai multi utilizatori, deci un numar mai mare de potentiali consumatori de reclama. Sa nu uitam ca Yahoo! Mail este cel mai popular serviciu de acest tip din web, Yahoo! Messenger este aproape sinonim cu mesageria instant, Flickr si Del.icio.us sunt lideri pe segmentele lor, iar in ansamblu, cele circa 50 de servicii si situri web detinute genereaza un trafic fabulos (Alexa si comScore plaseaza siturile Yahoo! pe prima pozitie in SUA, cu circa 130 de milioane de vizitatori unici pe luna). Google, in schimb, este lider autoritar in domeniul cautarii si al serviciilor aplicative on-line, abordand piete noi prin adoptarea (sau impunerea) de standarde deschise, capabile sa disloce monopoluri solid instaurate (exemplul recent il reprezinta initiativa OpenSocial).
     
    Desi asemanatoare, modelele de business practicate de cele doua companii difera prin nuante. In vreme ce Yahoo! se orienteaza spre “display advertising” (adica afisarea de bannere sau imagini in paginile de continut), bazandu-se pe baza sa imensa de vizitatori, Google este puternic orientat spre publicitatea contextuala, bazandu-se pe indexarea a miliarde de pagini de web si pe algoritmul sau de ordonare a rezultatelor. Avantajul Google provine din faptul ca piata de publicitate contextuala (circa 40%) e mai mare decat cea de display advertising (putin peste 30%) si, in plus, Google isi domina autoritar felia, in vreme ce Yahoo! trebuie s-o imparta cu alti competitori. In fine, mai putem pune la socoteala si dinamica: Google continua sa creasca in piata pe care o domina, iar prin achizitia companiei DoubleClick ataca si piata de display advertising. Pentru Yahoo! singura varianta ramasa era sa atace exact nucleul Google, motorul de cautare.
     
    Strategiile de atac alese de Yahoo! sunt spectaculoase: deschiderea si orientarea spre asa-numitul “web semantic”. Platforma Open Search va permite proprietarilor de situri web sa controleze ei insisi modul in care paginile lor vor fi listate printre rezultatele cautarilor si, mai mult chiar, va permite unor terti proiectanti sa construiasca noi aplicatii pe baza rezultatelor furnizate de Yahoo! Search. Desi are reputatia unei companii mai “deschise”, Google ofera optiuni limitate prin interfetele publicate pentru motorul sau de cautare – de pilda nu se poate modifica ordinea rezultatelor si nu se pot elimina anunturile AdSense (adica tocmai combinatia magica din care se nasc miliardele). Yahoo! insa nu are nimic de pierdut, asa ca depaseste aceste restrictii. Ceea ce este insa mai interesant este ca Yahoo! a anuntat ca va oferi suport pentru diferite standarde specifice web-ului semantic, imaginat de lumea academica, dar cu foarte slaba sustinere din partea industriei. Iar de aici incepe aventura.
     
    In esenta, web-ul semantic se bazeaza pe descrieri formale ale continutului paginii, invizibile la suprafata, dar accesibile programelor. De pilda, RDF (Resource Description Framework) este un astfel de formalism, dar exista si unele mai simple, cum ar fi “microformatele”. In loc sa se bazeze exclusiv pe indexarea cuvintelor (asa cum face Google), Yahoo! vrea sa utilizeze la maximum aceste descrieri, ceea ce-i va permite sa afiseze descrieri consistente ale rezultatelor.

    De exemplu, in cazul unui persoane poate fi afisata o poza, pozitia actuala intr-o organizatie si alte informatii relevante. Este de asteptat ca aceia care elaboreaza pagini web sa utilizeze intens aceste descrieri, pentru a genera informatii consistente in rezultatele cautarii, dand astfel un impuls nesperat ideii de web semantic promovata de Tim Berners-Lee. 

  • Fata noua, dar acelasi spirit

    Acum trei ani si jumatate, in primul editorial din BUSINESS Magazin, Laurentiu Ispir, primul redactor-sef al revistei si fostul meu coleg de facultate si de la Ziarul Financiar, anunta in premiera pe piata romaneasca un stil editorial bazat pe un limbaj direct, care sa explice “modul in care banii circula si faptul ca afacerile de cele mai diverse tipuri, aparent complicate, au un important numitor comun: oamenii. Fie ca sunt manageri, antreprenori, salariati sau doar consumatori”.
    Revista a crescut impreuna cu afacerile complicate sau mai putin complicate din aceasta tara, in ultimii trei ani si jumatate, si daca in aceasta perioada ne-am impus prin acest stil editorial si am devenit un etalon in domeniul presei de business, a fost in primul rand datorita voua, cititorilor.
    Vedem acum in studiile de audienta si in feedback-ul pe care il primim din partea voastra, in special dupa ce am relansat spre sfarsitul anului trecut versiunea online a revistei – www.businessmagazin.ro -, ca multi dintre voi, cititorii fideli ai revistei, ati urcat in ierarhie (44% dintre cititorii BUSINESS Magazin sunt manageri, potrivit Studiului National de Audienta).
    Aceleasi studii ne spun ca veniturile voastre au crescut sustinut in tot acest rastimp (BUSINESS Magazin este acum publicatia economica cu cei mai bogati cititori), dar odata cu avansarea ati ajuns sa aveti tot mai putin timp la dispozitie. Telefonul mobil va suna aproape continuu, agenda va este plina de intalniri cu parte­neri de afaceri si sunteti bombardati din toa­te partile de informatii – televiziuni, site-uri de internet, ziare si reviste. Aveti nevoie in aceste conditii mai mult decat oricand sa va informati cat mai eficient posibil. Acestea au fost argumentele pentru care, la fel ca marii producatori din industria auto, am decis sa facem un facelift al revistei, pentru a ne adapta noilor nevoi pe care voi, cititorii BUSINESS Magazin, le-ati simtit sau urmeaza sa le simtiti. Si iata cum ne-am gandit sa va raspundem.
    Am schimbat in primul rand suportul pe care este tiparita revista. Odata cu aceasta, am ales pe baza discutiilor din redactie si a studierii revistelor economice si a tendintelor in domeniu, un layout mult mai modern, intuitiv si util, bazat pe multe elemente grafice care subliniaza esenta articolelor. Veti gasi in prima parte a revistei o varianta imbunatatita a sectiunii Prim-Plan, spectaculoasa din punct de vedere grafic, despre care credem ca este cel mai concis, util si in acelasi timp placut de citit sumar al evenimentelor ultimei saptamani.
    Dar, asa cum spune si Mario Garcia, un foarte cunoscut designer de publicatii, “o redesenare e ca o operatie estetica… poate sa iti schimbe modul cum arata nasul, dar nu si personalitatea”. Veti regasi astfel in revista acelasi stil editorial prin care vom incerca sa atragem cititorii fara apetenta pentru termeni economici catre presa de business.
    In acelasi timp, observam cum aria de interes a cititorilor de publicatii economice se largeste pe zi ce trece. Am fost prima re­vista care a dedicat o ampla sectiune in­ternetului si noilor tehnologii – noi i-am spus BUSINESS Hi-Tech -, iar reactia voastra ne-a confirmat ca am luat o decizie inspirata, articolele despre afacerile retelelor de cartier sau povestea intrarii Google in Romania fiind in continuare accesate pe www.businessmagazin.ro. Vom dezvolta sectiunea, asa cum vom face si cu sectiunea alocata afacerilor din regiune, mai ales ca odata cu aderarea tot mai multi sunteti interesati de contextul regional si oportunitatile pe care le poate aduce.
    Dar revista noastra s-a diferentiat de la bun inceput de alte titluri economice si prin faptul ca nu am vorbit doar despre afaceri. Acum sunteti si mai interesati de tot ceea ce inseamna lifestyle, fie ca vorbim de calatorii in interes de afaceri sau privat, noutati din domeniul orologeriei, auto, muzica sau film. Toate aceste elemente care determina calitatea vietii le veti regasi cu regularitate in BUSINESS Magazin.
    Si pentru ca prima promisiune facuta de Laurentiu, cea de calitate a informatiilor, a opiniilor si a aspectului grafic ne-am tinut-o si o vom respecta in continuare, vin acum cu o noua promisiune, care sa o intregeasca. Nu vrem sa fim doar cea mai buna revista saptamanala de business, ci revista cea mai adecvata pentru noul cititor de business din Romania. Avem deja cei mai tineri (medie de varsta de 36 de ani) si mai bine platiti citi­tori din presa economica, cei care vor transforma Romania in anii urmatori. Stim ce vor acestia, am crescut impreuna cu ei; acum a sosit vremea sa-i atragem catre business si pe cei care vor construi Romania de poimaine.

  • Boom-ul imobiliar inca nu a inceput

    BUSINESS MAGAZIN: Este piata imobiliara blocata de criza financiara internationala?
    IONUT BORDEI: Piata nu este blocata din punct de vedere financiar, ci este blocata pentru ca lumea s-a speriat putin de criza asta financiara, de ce apare prin ziare. Cumparatori cu bani sunt, insa stau putin pe loc sa vada ce se intampla. Problema e ca totul are o cursivitate. E ca la loto, nimeni nu merge in timpul saptamanii si se fac cozi in week-end. Numai ca in momentul in care apar cozi la dezvoltatori, preturile cresc mult mai mult decat ar trebui sa creasca normal. Pentru ca oamenii tot trebuie sa-si cumpere, dar s-ar putea sa plateasca mult mai multi bani.
    BUSINESS MAGAZIN: Cum arata acum piata?
    IONUT BORDEI: Astazi, piata este compusa din proiecte bune si multe aberatii, dar oamenii incep incetul cu incetul sa vada care sunt aberatiile si care sunt proiectele bune. Si asta cu promisul piscinei si nerealizarea ei sau cu blocuri promise la 30 de metri distanta si ele sunt la 15… au disparut sau incep sa dispara. Asta pe de o parte, iar pe de alta, vin foarte multi dezvoltatori puternici de afara.
    BUSINESS MAGAZIN: Mai vin in contextul actual?
    IONUT BORDEI: Vin, in piata asta boom-ul nu a inceput inca. Multi zic ca a fost un boom si acum va fi recesiune… Nici nu a inceput. Voi ati avut anul trecut 70 de proiecte (numarul proiectelor rezidentiale incluse in prima editie a catalogului BUSINESS Magazin “Ansambluri Rezidentiale” – n.red.), anul acesta cred ca prin septembrie-octombrie o sa avem 170. Plus ca sunt orasele mari unde sunt multe proiecte in curs de aparitie. In tara nu prea sunt aberatii fiindca acolo au riscat dezvoltatorii mari, au mers pe suprafete mari… In Bucuresti sunt foarte multe proiecte facute de oameni care nu au fost dezvoltatori niciodata si intr-o economie care se dezvolta nu ai cum sa ai oameni specializati. Numai ca sunt unii care inteleg cum trebuie facut si apeleaza la specialisti, la firme de project management, la consultanti… Si mai sunt si altii care cred ca le stiu pe toate si asta si in contextul in care piata a si mers.
    GEORGE TELEMAN: Parerea mea este ca sectorul rezidential e mai sensibil la pret decat alte segmente. Proiectele care au fost demarate merg mai departe, nu se opresc. Dintre acestea, cele bune vor reusi, cele mai putin bune vor avea de suferit.
    IONUT BORDEI: Proiectele demarate au si avantaje. Au luat terenul foarte ieftin si de obicei sunt in zone la care pretul nu a apucat sa creasca foarte mult si au si utilitati in zona, nu trebuie sa faca infrastructura multa, nu trebuie sa faca foarte multe.
    GEORGE TELEMAN: Am vrut sa spun ca pentru proiectele demarate nu mai ai ce face, au inceput. Pentru cele noi insa investitorii se vor gandi de doua ori inainte.
    IONUT BORDEI: Da, si primariile sunt mai atente si nu mai primesti autorizatii la fel de usor ca inainte.
    GEORGE TELEMAN: Problema este ca nu mai poti sa te atingi de credite ca inainte, pentru ca se construieste pe credit, nu pe cash. In tara vad ca – paradoxal – nu se simte acest credit crunch. Dar eu il simt, e drept ca am umblat dupa finantari mai mult prin strainatate, dar am incercat si la banci locale din Romania si a mers mult mai dificil si de aceea am ajuns sa ne cautam de afara. Merge mult mai greu in ultima vreme, in ultimele sase luni nu mai poti sa accesezi un credit si banii sunt mult mai scumpi.
    IONUT BORDEI: Merge mai greu din mai multe motive. Eu cunosc oameni in banci care au intalniri cu cinci dezvoltatori pe zi si la un moment dat sunt banci care nu au anuntat oficial, dar in momentul in care te duci sa ceri un credit la ei pentru a anumita zona zic stop. Pun tot felul de conditii pe care nu poti sa le accepti ca sa pleci de la ei pentru ca sunt foarte, foarte multi care vor sa dezvolte, toata lumea vrea sa dezvolte. Daca luam o zona cum e Pipera sau Titan si mergem la primarie, adunam proiectele care nu sunt publice, dosarele pentru PUZ (Plan Urbanistic Zonal – n.red.) depuse, te sperii. Toti acesti oameni ajung la banca inainte sa depuna dosarul si asa incep sa puna bancile tot felul de conditii, au si de unde sa isi aleaga. Eu cred ca limitarea proiectelor pe rezidential va fi undeva la maxim sase luni, dupa care vor merge iar. Bancile incearca sa elimine riscul acesta, dar vin cu pachete atractive pe partea de retail si la foarte multe proiecte, daca sunt viabile, se transforma creditul pentru dezvoltator in credit de retail pentru consumatorul final si bancii ii convine mai mult, deoarece riscul la un client final este mai mic.
    GEORGE TELEMAN: Si eu sunt de parere ca pentru urmatoarele sase luni bancile se vor uita mult mai atente cui dau bani, ce proiect imprumuta si nu se vor misca la fel.
    BUSINESS MAGAZIN: La Domus Stil ati avut probleme in a obtine bani de la banci?
    MARIUS GAVRIL: La noi, mare parte a finantarii este formata din fonduri proprii.
    IONUT BORDEI: Am vazut ca aveti credit de constructii pe banii clientului.
    MARIUS GAVRIL: Exact, plus bani luati din avans. Noi mergem dintr-un proiect intr-altul. Am luat avansul pentru Confort Park, dar cand am facut vanzarea finala si am luat banii, acestia au fost redirectionati catre Confort City. Practic, mergem mai mult cu bani proprii. Sunt si credite, dar in majoritate sunt investitie proprie. Legat de vanzari, au fost un pic mai putine in ultima vreme fiindca s-au epuizat garsonierele in cele sase blocuri scoase la vanzare. Este cel mai accesibil produs pentru toata lumea.

  • Cati bani vin de la Campionatul European

    Un studiu prezentat in decembrie 2007 de compania americana Zenith Optimedia arata ca investitiile in publicitate vor creste in acest an cu 6,7%, la aproximativ 485 de miliarde de dolari (circa 307 miliarde de euro). Printre motivele acestei cresteri se numara alegerile prezidentiale din SUA, dar mai ales Campionatul European de Fotbal si Jocurile Olimpice. Evident, pe piata romaneasca acesti factori nu se manifesta in mod automat. “Asa cum s-a observat in anii precedenti, Jocurile Olimpice au un impact redus asupra volumelor de publicitate in Romania, insa Campionatul European de Fotbal va fi in centrul atentiei datorita participarii echipei nationale. Advertiserii consacrati vor suplimenta bugetele in perioada iunie-iulie”, apreciaza Radu Voicu, Media Planner la MindShare, divizia de media buying a grupului Ogilvy.

    Voicu adauga ca in 2004, in timpul Campionatului European, TVR 1 a inregistrat un numar total de 40.327,8 GRP (gross rating point – procentul din audienta care a vizionat o reclama), mai mult cu 25% fata de o perioada obisnuita, iar pentru 2008 se estimeaza o crestere si mai mare datorita prezentei nationalei de fotbal a Romaniei la meciurile din Austria si Elvetia.

    Costi Mocanu, director al companiei Pro TV, care reuneste posturile Pro TV, Acasa TV, Sport.ro, Pro Cinema, Pro TV International si licenta MTV Romania, spune ca valoarea pietei de publicitate de sport la televiziune depinde foarte mult de performantele sportivilor la evenimente precum Campionatul European sau Jocu¬rile Olimpice, de numarul de echipe care se vor califica in grupele UEFA Champions League, dar si de drepturile de televizare ale Ligii 1, competitia interna de fotbal. “Daca meciurile vor fi difuzate de canalele de televiziune cu acces platit, cu siguranta se vor cheltui bani mai putini in sustinerea cu publicitate la televiziune a partidelor. Unele bugete se pot muta catre alte sporturi, altele se pot indrepta spre alte domenii”, explica directorul executiv al Pro TV S.A.

    Liga Profesionista de Fotbal doreste sa vanda drepturile de televiziune pentru meciurile interne pe o perioada de trei ani cu aproximativ 18 milioane de euro pe sezon, o suma considerata mare pentru televiziuni. Pe de alta parte, Dumitru Dragomir, presedintele Ligii, a declarat ca a primit deja “doua oferte de 54 de milioane de euro, care reprezinta un pret bunicel”. Pentru acest sezon, drepturile TV sunt detinute de canalul Telesport, care a vandut o parte din optiuni posturilor Kanal D, TVR 1, Antena 1 si National TV.

    Derby-ul Steaua-CFR Cluj, difuzat de Kanal D la 2 martie, a atras aproximativ 720.000 de telespectatori intre 18-49 de ani din mediul urban, reprezentand cea mai mare audienta inregistrata de un program al postului de la aparitia in Romania, in martie anul trecut. Prin comparatie, in 2007, meciurile cu cele mai mari audiente la Kanal D au fost cele doua derby-uri dintre Steaua si Dinamo, cel din aprilie atragand aproximativ 414.000 de telespectatori, iar cel din noiembrie 539.000.

    In ceea ce priveste meciurile echipei nationale, licitatia a fost castigata de Antena 1, care pentru 2,6 milioane de euro va transmite cele cinci meciuri ale nationalei ce vor fi disputate pe teren propriu in urmatorii doi ani. Anul trecut, meciul cu cea mai mare audienta transmis de TVR 1 a fost returul dintre Romania si Olanda, urma¬rit de 4,6 milioane de oameni, acesta inregistrand un rating la nivel national de aproximativ 24 de puncte si o cota de piata de 48,8%.

    Despre felul cum vor evolua audientele TVR 1 in perioada Campionatului European, Andreea Hreniuc, TV sales manager la Splendid Media, agentia care vinde publicitate pentru posturile publice de televiziune, spune ca se asteapta ca postul public sa fie atunci lider de audienta. “Desi noul sistem de masurare, al GfK, a adus scaderi de audienta si pentru posturile publice, suntem convinsi ca aceasta competitie va avea audiente impresionante, mai ales ca participa si Romania. Intotdeauna sportul-rege a adus audiente bune.”
    Bogdan Prajisteanu, managing director la agentia de media buying Mediaedge:cia, estimeaza ca la meciurile Romaniei de la Campionatul European de Fotbal TVR ar putea atrage aproximativ 7 milioane de telespectatori, iar veniturile nete din publicitate ale postului ar putea ajunge la aproximativ 6 milioane de euro.

    Potrivit Alfa Cont Mediawatch, printre cei mai importanti clienti de publicitate la meciurile echipei nationale se numara Inbev (Bergenbier, Stella Artois, Beck’s, Lowenbrau, Noroc), Coca-Cola, Quadrant Amroq Beverages (QAB este imbuteliatorul distribuitorului Pepsi si Prigat pentru Romania si Republica Moldova), Orange, Cosmote, Vodafone, Romaqua Group (imbuteliatorul si distribuitorului Borsec si Giusto), European Drinks si Heineken.