BusinessMagazin

Blog

  • Povestea tinerei care îşi trăieşte visul la doar 26 de ani. A construit o afacere plecând de la dragostea pentru maşina de cusut a familiei

    În atelierul ei din Cluj-Napoca, Ştefania scoate la iveală zi de zi noi articole, de la cuiburi pentru bebeluşi (baby nests), jucării pentru dentiţie, centre de activitate (baby gyms), până la articole vestimentare.

    „Eu mă ocup de tot procesul, de la design până la livrare, un proces format din mulţi paşi, însă pe care îmi face plăcere să-l parcurg, ştiind că produsul final va ajuta părinţii de nou-născuţi şi nu numai, în perioada frumoasă şi solicitantă care le stă înainte”, povesteşte Ştefania Iancovici.

    A urmat cursurile Liceului de Arte Plastice Romulus Ladea din Cluj-Napoca, perioadă în care s-a ataşat de maşina de cusut care îşi făcea veacul prin casă. Aşa că, după absolvire, a urmat alte cursuri – de formare antreprenorială, dar şi de croitorie şi calificare profesională.

    „Pentru a acumula experienţă, am lucrat o perioadă într-o fabrică de confecţii textile şi broderie. În 2017, împreună cu soţul meu, am deschis o afacere de familie, un barbershop situat în Cluj-Napoca, după care am prins curaj pentru a-mi realiza visul, şi anume deschiderea unui atelier de croitorie.”

    S-a speriat de birocraţia pe care o presupunea accesarea unor fonduri europene oferite pentru startupuri, aşa că a aşteptat până când a putut porni micul atelier cu fonduri proprii. În aprilie 2020, la un an de la acel moment, a lansat brandul IAN Kids, iar la începutul lunii iulie a devenit funcţional şi magazinul online.

    „Ştiam de la început că voi merge pe materiale sustenabile şi un mod etic şi responsabil de realizare a articolelor, aşadar ştiam că asta presupune un cost final puţin mai ridicat faţă de preţurile producătorilor din România”, spune Ştefania Iancovici.

    Acum, odată lansat brandul pentru copii, tânăra vrea să dezvolte şi o linie de articole pentru adulţi, sub numele IAN Wear. Vizaţi ar urma să fie, astfel, părinţii celor care poartă sau folosesc IAN Kids, dar nu numai. Şi chiar dacă acum contextul economic, puternic afectat de pandemie, îşi face simţite efectele mai ales în rândul afacerilor mici, Ştefania Iancovici are planuri de creştere.

    „Este adevărat că se menţine o nesiguranţă şi o frică în rândul antreprenorilor şi al clienţilor din cauza pandemiei, însă eu privesc cu optimism viitorul. Industria textilă este una dintre cele mai poluante din lume, iar consumerismul a ajuns la cote alarmante.”

    Pe site-ul Ian Kids, un baby nest, adică un mic cuib în care se pot răsfăţa cei mici, costă 370 de lei, o bavetă sau o căciuliţă costă 50 de lei, iar o pătură este, în funcţie de model, între 75 şi 270 de lei.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Moon Resort – case mobile pentru turişti (Buşteni)
    Fondator: Cristian Brînză
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Prezenţă: Buşteni

    Mezanin Market – târguri cu antreprenori români (Bucureşti)
    Fondatoare: Silvia Floareş
    Cifră de afaceri în 2019: 45.000 de euro
    Prezenţă: Palatul Universul din Bucureşti

    Frez – activităţi de producţie, băcănie, wine & coffee bar (Piteşti)
    Fondatori: Iulia Dincă şi Alexandru Gheorghe
    Investiţii: 500.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 250.000 de euro
    Prezenţă: Piteşti

    Oriel Beer – brand de bere artizanală (Bucureşti)
    Fondatori: Ioana Coca şi Laurenţiu Mândrilă
    Investiţie iniţială: 55.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 200.000 de lei (circa 42.000 de euro)
    Prezenţă: 37 de localuri din Bucureşti şi restul ţării

    Joy2Wander – serviciu de închirieri autorulote (Bucureşti)
    Fondatori: Manuela şi Răzvan Păduraru
    Investiţie iniţială: 15.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • UE lansează un avertisment după decizia Ungariei de a-şi închide graniţele

    Comisia Europeană a avertizat că închiderile de graniţe „nu sunt eficiente“ ca măsuri de combatere a pandemiei după ce Ungaria a decis unilateral să reintroducă restricţii de călătorie pentru toţi străinii în încercarea de a stăvili infectările cu coronavirus, scrie EUObserver. 

  • Lupta micilor ateliere româneşti cu marile lanţuri de magazine venite din afară. Cum reuşesc să fure din clienţii acestora

    Garajul Galben
    Dragoş Jivan şi Radu Piloca au început în urmă cu circa opt ani să recondiţioneze biciclete într-un garaj din Timişoara. Ulterior, au început să-şi diversifice activităţile şi au trecut la confecţionarea de mici obiecte de mobilier, precum cuiere, taburete sau măsuţe de cafea. Activitatea a crescut de la an la an, iar din 2019 a devenit o afacere în adevăratul sens al cuvântului, în producţia de mobilier unicat. Businessul poartă numele de Garajul Galben. De ce astfel? Pentru că au luat singura găleată de vopsea pe care au găsit-o rătăcită şi au vopsit garajul cu ea. În galben. Şi aşa a apărut Garajul Galben.
    Hala de producţie a celor trei tineri se află, în acest moment, în afara Timişoarei, în apropierea şoselei de centură. Tot mobilierul este realizat din lemn masiv, de esenţă superioară.
    Una dintre piesele de rezistenţă ale celor trei designeri este Muzikia, o creaţie compusă din trei esenţe de lemn – stejar, nuc american şi carpen, pe cadru metalic tratat doar cu lac transparent pentru a scoate în evidenţă textura neprelucrată a metalului. Piesa este folosită ca suport pentru boxe, pentru pick-up ori pentru discuri.

    Movi Design
    Mirela Florea, de profesie inginer, a început în urmă cu 16 ani producţia de mobilă într-un mic atelier din Bucureşti, sub numele Movi Design. Astăzi, mobilierul este realizat într-o fabrică de 1.000 de metri pătraţi din Bucureşti.
    Totul a pornit cu o investiţie de 5.000 de euro, după o perioadă în care antreprenoarea a lucrat pentru un institut de proiectare a podurilor. La început, avea doar o bormaşină şi doi băieţi care nici nu se pricepeau prea bine la mobilă, dar au învăţat împreună pe parcurs, îşi aminteşte Mirela Florea. Mai bine de cincisprezece ani mai târziu, proiectarea şi prelucrarea mobilierului se face cu maşini cu comandă computerizată. Utilajele noi scurtează timpii de producţie pentru elementele de mobilier, astfel că şi numărul de proiecte realizate a crescut. Proiectele vin nu doar din Bucureşti, ci şi din provincie – din oraşe ca Tulcea, Timişoara, Sibiu, Braşov, Sighetu Marmaţiei, iar uneori chiar din afara ţării. Din fabrica Mirelei Florea au plecat piese de mobilier către Germania şi Italia, însă, în cazul comenzilor pentru străinătate, mai dificilă este asigurarea montajului.

    Şezi Brand
    Şezi Brand, afacerea construită de doi arhitecţi – Octavia şi Lucian Loiş, într-un mic atelier din comuna Ciugud, judeţul Alba, a pornit în urmă cu cinci ani de la două scaune sculptate pentru un cuplu care urma să se căsătorească. Ulterior, la îndemnul familiei, cei doi antreprenori au lăsat oraşul pentru liniştea din atelier şi realizează circa 400 de produse de mobilier sculptat manual.
    Deşi nu aveau experienţă în arta lemnului, Constantin Donisan, unchiul lui Lucian Loiş, le-a ghidat paşii la început celor doi antreprenori. După ce şi-au achiziţionat câteva utilaje de tâmplărie de mici dimensiuni, antreprenorii au trecut la construcţia unui mic atelier în curtea casei de vacanţă a părinţilor din judeţul Alba.
    Motivele tradiţionale sunt specifice pentru Şezi Brand, cei doi fondatori găsindu-şi inspiraţia în cărţi, vizitele la muzee, dar şi în jurul lor. Octavia Loiş spune că viaţa retrasă din comuna din Alba îi ajută să creeze modelele.
    Dacă la început clienţii comandau doar scaune, acum portofoliul Şezi Brand s-a diversificat, iar oamenii îşi îndreaptă atenţia şi spre mese, băncuţe, paturi, dulapuri, amenajarea camerelor pentru copii.

    Kenosis
    Andreas Samuelsson, un suedez mutat de un deceniu şi jumătate în România, a început în urmă cu patru ani să sculpteze în lemn tocătoare, mese şi rafturi rustice, într-un atelier de 400 de metri pătraţi din Giarmata, localitate aflată la 17 kilometri de Timişoara.
    Antreprenorul a pornit afacerea din pasiunea pentru natură, moştenită de la tatăl său şi din plăcerea de a modela lemnul. Finanţarea iniţială a fost de 100.000 de euro şi a venit de la o fundaţie suedeză, cu scopul de a sprijini comunitatea de rromi din România. Astăzi, Kenosis are o echipă care reuneşte 11 persoane, cinci de etnie rromă şi şase de etnie română.
    Echipa Kenosis a început cu produse mici, cu tocătoare şi stative pentru telefoane, iar în prezent realizează chiar şi mese şi rafturi, paturi sau alte obiecte mari de mobilier.

    Pătuţul lui Eric

    Soţii Alin şi Diana Mindu au lăsat joburile din corporaţii pentru a se dedica propriului business, Pătuţul lui Eric, o afacere în producţia de mobilă pentru copii, inspirată de la numele copilului celor doi, care a fost şi primul care a încercat produsele. După o investiţie iniţială mică, de 5.000 de euro, cei doi antreprenori au ajuns să dezvolte 20 de modele de pătuţuri pentru copii.
    Pătuţul lui Eric se bazează pe conceptul Montessori, prin care se promovează dezvoltarea naturală a copiilor. Părinţii şi bunicii sunt publicul-ţintă pentru business, iar produsele sunt adaptate în funcţie de vârsta copilului şi camera în care urmează să fie amplasat produsul.
    Forma de casă pe care o are patul îl ajută pe copil să simtă că are propria casă, devenind astfel mai uşor pentru părinţi să-l mute în propria cameră sau propriul pătuţ.

    Solid Atelier
    Ideea lui Adrian Holerga de a deschide un atelier de mobilă luase naştere cu mult timp în urmă şi a început să prindă contur în iarna lui 2019. Chiar şi în condiţii de pandemie, Solid Atelier – proiectul său – nu s-a dat înapoi de la lansare, astfel că, la sfârşitul lunii aprilie 2020, mobilierul şi corpurile de iluminat făcute într-un mic atelier de lângă Capitală au ieşit în lume.
    La final de aprilie, în plină stare de urgenţă, Solid Atelier exista deja printr-un site, cu o gamă de 44 de produse diferite, fiecare având între şapte şi 56 de variaţii de culori.
    Adrian are în spate o experienţă de câţiva ani în zona creativă, astfel că tot ceea ce înseamnă strategie, marketing, creaţie, fotografie de produs şi crearea site-ului a fost rezultatul propriilor eforturi. Solid Atelier este, în acest moment, un business la nivelul de atelier şi aşa ar vrea să-l păstreze, fără pretenţii de a ajunge la stadiul de mare fabrică de mobilă.
    Stilul pe care şi l-a asumat Adrian Holerga este unul industrial, cu ţevi galbene de gaz sau roşii de hidrant şi lemn masiv care să te transpună într-un spaţiu ca de producţie industrială, tipic mediului urban. Solid Atelier are două categorii de clienţi în vizor: pe de o parte, sunt cei care vor să-şi personalizeze casele după sufletul lor, iar pe de alta sunt jucătorii din HoReCa, astfel încât mobila din atelierul aflat în Bălăceanca, lângă Bucureşti, să ajungă în cât mai multe hoteluri, cafenele, baruri şi restaurante.

    Durbane urbane
    Pentru cei mai puţin conformişti, mobilă poate deveni oricând o combinaţie de lădiţe din lemn, aşezate astfel încât să poată primi în gazdă cărţile preferate sau orice alte decoraţiuni. Durbane urbane este un brand numai bun pentru astfel de improvizaţii. Născut în Braşov, sub „bagheta” lui Mădălin Pop, businessul şi-a început existenţa în urmă cu aproape trei ani.
    Numele de „Durbane urbane”, unde „durbană” este un termen arhaic pentru „lădiţă”, a fost ales pentru a sugera că astfel de obiecte pot fi integrate în zilele noastre. Durbanele urbane poartă nume care amintesc de personaje din poveştile şi legendele româneşti, printre care Cosânzeana, Dochia, Neghiniţă şi Făt-Frumos.
    Familia lui Mădălin Pop avea deja atelierul din 1995 în Braşov şi producea iniţial acolo mobilier de grădină pentru export. După 2008, s-a reprofilat pe piaţa internă şi a început să facă elemente de mobilier urban, scaune şi măsuţe pentru copii. Bucăţile mici de lemn care rămâneau după prelucrarea obiectelor de mobilier au tot fost păstrate de-a lungul timpului, cu scopul de a fi refolosite pentru alte produse. Astfel, materia primă vine, în mare parte, din bucăţile de lemn care rămân în atelier.

    O piaţă a exportatorilor
    Volumul producţiei de mobilă şi a ajuns la 2,32 mld. euro în 2019, în scădere faţă de 2,49 mld. euro în 2018, arată datele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Lipsa forţei de muncă, majorarea preţului lemnului autohton – lemn masiv, stejar, fag – şi creşterea costurilor cu utilităţile sunt factorii care au generat acest declin. Totuşi, producătorii de mobilă continuă să exporte peste 90% din producţia anuală, cei mai „avizi” consumatori de mobilă „made in Ro” fiind Germania, Slovacia, Marea Britanie, Spania şi Polonia. În 2019, lucrau 56.200 de angajaţi în industria mobilei, un domeniu care continuă să crească şi să se diversifice, susţinut şi de brandurile mici care apar an de an.

    Ziarul Financiar şi Business Magazin au spus, din mai 2019 până acum, poveştile mai multor afaceri de la zero în producţia de mobilă. Pe câteva dintre ele, le regăsiţi în aceste pagini.

  • Cât de sofisticată şi complexă e economia României? România are o economie mai complexă ca a Spaniei şi este aproape de cea a Poloniei

    Piaţa locală ocupă locul 25 în lume şi a câştigat 13 poziţii faţă de 2005. România este o ţară cu o economie mai complexă decât părea la o primă vedere şi depăşeşte ţări precum Bulgaria sau chiar Spania.

  • Arsis, cel mai mare retailer de telefoane mobile controlat de un român, a făcut un profit de 5,4 mil. lei în 2019. Cifra de afaceri a companiei a stagnat în 2019 la 153,2 mil. lei

    Arsis Trading, cel mai mare retailer GSM controlat de un antreprenor local, a înregistrat în 2019 un profit net de 5,4 mil. lei, în creştere cu 21% faţă de anul anterior, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Marja câştigului net pentru 2019 a fost de 4% din cifra de afaceri.

    Arsis Trading, care este deţinut integral de antreprenorul Radu Mirea, este unul dintre cei mai vechi jucători de pe piaţa de retail GSM, care a intrat în business în 1998 ca partener al Connex (actualul Vodafone), cu care are o relaţie exclusivă şi în prezent. Arsis obţine venituri de la Vodafone sub forma unor comisioane pentru vânzarea serviciilor furnizate de operator şi din comercializarea de telefoane, tablete şi accesorii.

    Cifra de afaceri a companiei a stagnat în 2019 la 153,2 mil. lei (32,3 mil. euro). Numărul mediu de angajaţi ai companiei a crescut cu 18 persoane, la 748 de persoane. La finalul anului 2019 compania avea datorii totale de 51,6 mil. lei, în creştere cu 6 % faţă de anul anterior.

    Odată cu absorbţia reţelei GSM Germanos de către Telekom România Mobile Communications şi renunţarea de către operator la acest brand în favoarea T, Arsis a devenit practic cea mai mare reţea de magazine de retail de telecom de pe piaţa locală.

     

  • Noul an şcolar, fără arme. Există foarte puţini medici de medicină şcolară

    În România există foarte puţini medici de medicină şcolară, inegal repartizaţi. Cei mai mulţi medici de medicină şcolară sunt la oraşe, deşi 65% din şcoli se află în mediul rural, astfel că prevenţia rămâne cel mai bun tratament.

    Ministrul Sănătăţii spune că, la şcoală, copiii ar trebui să treacă printr-un triaj epidemiologic făcut de personal medical calificat. Planul pe hârtie sună bine, însă, în realitate, medicii de medicină şcolară, cei care ar putea face aceste triaje şi s-ar putea ocupa în şcoli de prevenţie, sunt foarte puţini.

    Medicul Claudia Strâmbeanu, membru al Societăţii Medicilor din colectivităţile de copii, spune că anul trecut erau în sistem numai 1.300 de medici de medicină şcolară. Practic, 1 medic ar fi trebuit să aibă în grijă, teoretic, peste 2000 de copii.

    Mai este o problemă. Medicul spune că, din 3.400 de cabinete şcolare şi studenţeşti, numai 100 sunt în mediul rural, deşi cele mai multe şcoli sunt aici, 65% dintre ele.

    E greu de crezut aşadar că şcolarii vor putea fi văzuţi de medic în fiecare şcoală, mai ales că, anul acesta, foarte mulţi dintre medicii şcolari au primit misiunea de a ajuta DSP-urile la anchetele epidemiologice legate de infectările cu SARS-CoV 2.

    „În contextul pandemiei COVID-19 este poate mai importantă decât oricând prevenţia, şi accentul în sistemul de sănătate ar fi trebuit pus demult pe prevenţie, şi nu neapărat pe partea curativă. Medicina şcolară realizează această prevenţie într-un grup populaţional cu risc, şi anume colectivităţile de copii şi tineri din unităţile de învăţământ. Pentru preşcolarii, elevii şi studenţii din mediul rural care studiază în mediul urban medicina şcolară este singura care le asigură asistenţa medicală primară a stării lor de sănătate”, spune dr. Claudia Strâmbeanu.

  • Şeful Poliţiei Române, Liviu Vasilescu, anunţă că se retrage din funcţie, decizia fiind luată în urma scandalului legat de întâlnirea cu lideri ai clanului Duduianu.

    .Şeful Poliţiei Române, Liviu Vasilescu, anunţă că se retrage din funcţie, decizia fiind luată în urma scandalului legat de întâlnirea cu lideri ai clanului Duduianu.

    Vă rog să-mi permiteţi ca de azi să mă retrag din funcţia de inspector general al Poliţiei Române, să rămân ofiţer de poliţie şi să-,i îndeplinesc sarcinile care-mi vor fi încredinţate”, anunţă Liviu Vasilescu.

    El spune că şi-a făcut datoria cu bunăcredinţă şi integritate profesională

    „Atât ca ofiţer de execuţie, cât şi ca manager mi-am făcut datoria cu onoare şi bună credinţă, integritate profesională, fiind principiul care m-a ghidat în întreaga carieră. În ultimul timp am constatat un atac mediatic concertat asupra Poliţiei Române şi Ministerului AI într-o per în care ţara are nevoie de linişte şi conjugarea tuturor eforturilor pentru protejarea cetăţenilor”, mai spune Vasilescu.

    Potrivit unor imagini apărute în spaţiul public, Liviu Vasilescu s-a întâlnit cu membri ai clanului Duduianu după moartea lui Emi Pian.

  • Gigantul german Continental, cel mai mare producător de componente auto din România, a anunţat o restructurare care pune în pericol 30.000 de locuri de muncă la nivel global

    Nemţii de la Continental plănuiesc să desfiinţeze sau să transfere circa 30.000 de locuri de muncă pentru a-şi reduce costurile cu 1 miliard de euro pe an, în contextul în care criza coronavirusului pune presiune din ce în ce mai multă pe industria auto, potrivit Bloomberg.

    Circa 90% dintre măsurile de restructurare vor fi implementate treptat până în 2025, a anunţat Continental, marţi.

    Operaţiunile din Germania ale producătorului de componente auto vor fi afectate cel mai puternic, cu circa 13.000 de locuri de muncă în pericol de a fi desfinţate sau mutate în alte ţări.

    Conform datelor disponibile în luna martie, Continental avea peste 20.000 de angajaţi în România, fiind cel mai mare producător de componente auto de pe piaţa locală.

    Industria auto se confruntă cu cea mai puternică criză din ultimii 70 de ani, iar furnizorii de componente auto sunt „loviţi cu atât mai puternic”, a declarat Elmar Degenhart, CEO-ul Continental.

    Industria auto este afectată de pandemia de Covid-19 în acelaşi timp în care simte presiunea de a investi în noi tehnologii, pe măsură ce era motoarelor cu combustie apune încet, iar serviciile de car-sharing în creştere afectează cererea din piaţă.

  • PMB respinge acuzaţiile Transporturilor: M5 poate fi pusă în funcţiune şi fără a întrerupe linia 41

    Din informaţiile comunicate de Metrorex reiese foarte clar că metroul poate fi pus în funcţiune pe noua magistrală şi fără a întrerupe circulaţia tramvaielor pe linia 41, arată un comunicat al Primăriei Capitalei, care respinge ferm afirmaţiile lansate de Ministerul Transporturilor

    „Primăria Capitalei respinge ferm afirmaţiile lansate în spaţiul public de Ministerul Transporturilor, care acuză pe nedrept STB că blochează finalizarea lucrărilor la magistrala Drumul Taberei – Eroilor. Contrar celor prezentate de Ministerul Transporturilor, Societatea are toată deschiderea pentru susţinerea proiectelor de infrastructură, finalizarea acestora fiind în beneficiul tuturor cetăţenilor”, arată un comunicat al Primăriei, care susţine că încercarea de a pasa vina pentru nefinalizarea lucrărilor la M5 de către Metrorex ascunde propria incompetenţă.

    Metrorex a solicitat STB să suspende timp de 10 zile circulaţia tramvaiului pe linia 41, pentru a realiza unele lucrări la suprafaţă. Solicitarea poate fi onorată de STB în luna octombrie, atunci când are loc recepţia pentru un nou lot de autobuze hibrid achiziţionate de Primăria Capitalei. Demersul pentru suspendarea liniei de tramvai presupune alocarea a minim 42 de autobuze, ţinând cont că este vorba despre o linie foarte solicitată, cu o capacitate de transport de aproximativ 200.000 de călători zilnic.

    În contextul pandemiei de coronavirus întregul parc circulant al STB SA este scos în traseu, astfel încât să ofere posibilitatea călătorilor să respecte distanţarea fizică.

    „Reamintim faptul că Metrorex nu a dat curs solicitării noastre de a ne sincroniza lucrările ce ar afecta circulaţia tramvaiului pe linia 41, pentru a reduce la maxim disconfortul celor care folosesc acest mijloc de transport. În anul 2019, linia de tramvai 41 a fost suspendată pe o perioada de două luni, timp în care Primăria Capitalei a derulat lucrări de construire a Pasajului Ciurel peste Şos. Virtuţii şi de reabilitare a Pasajului Grant. La acea dată, au fost trimise solicitări către reprezentanţii Metrorex pentru a executa lucrările de suprafaţă de la magistrala M5, în zona Drumul Taberei, în intervalul respectiv. Metrorex nu a dat curs acelei solicitări la momentul respectiv. Reiterăm faptul că interesul STB SA nu este acela de bloca proiectele menite să vină în ajutorul cetăţenilor şi Societatea consideră că prin eforturi conjugate pot fi găsite soluţii fiabile pentru finalizarea lucrărilor de infrastructură”, mai arată comunicatul PMB.

     

     

  • Transporturile acuză PMB de lipsă de înţelegere şi rea-voinţă în cazul lucrărilor la M5

    Şedinţele de lucru organizate la Primăria Bucureşti, căreia antreprenorii executanţi ai liniei de metrou M5 i-au cerut întreruperea circulaţiei liniei 41 pentru 10 zile, s-au lovit de lipsa de înţelegere şi de reaua-voinţă a reprezentanţilor PMB, arată  un comunicat al Ministerului Transporturilor. 

    Comunicatul spune că, dată fiind importanţa finalizării magistralei de metrou M5, antreprenorii Asocierii au solicitat, în nenumărate rânduri, sprijin Primăriei Municipiului Bucureşti, în speţă Societăţii de Transport Bucureşti (STB) pentru finalizarea lucrărilor Pasajului pietonal de la staţia Parc Drumul Taberei. În acest sens Asocierea Astaldi – FCC a cerut întreruperea circulaţiei Liniei 41, pentru 10 zile, la intersecţia strada Braşov cu b-dul Drumul Taberei.

    Deşi, în primă fază Primăria Bucureşti, prin STB, a comunicat antreprenorilor ca şi soluţie trimestrul IV al acestui an, ulterior au revenit asupra termenului pentru ca în final să comunice ca termen tot trimestrul IV.

    Şedinţele de lucru organizate la Primăria Bucureşti la care au participat toţi actorii importanţi ai acestei lucrări (Astaldi – FCC, Metrorex, Societatea de Transport Bucureşti, Direcţia Transporturi din PMB, consultantul şi subantreprenorii executanţi) s-au lovit de lipsa de înţelegere şi de reaua-voinţă a reprezentanţilor Primăriei Generale.

    Ministerul spune că lucrările aferente finalizării Magistralei de Metrou M5 vor continua conform graficelor asumate, atât de antreprenori, cât şi de către beneficiar.

    “Toţi factorii implicaţi în realizarea acestui important obiectiv pentru Bucureşti şi bucureşteni trebuie să înţeleagă necesitatea finalizării acestuia, dar şi beneficiile pe care le va produce noua magistrală de metrou din Drumul Taberei. Doamna Primar General, dacă este primarul întregului Bucureşti, trebuie să participe activ la finalizarea noii magistrale şi nu să meargă pe şantierele obiectivelor de investiţii care nu intră în atribuţiile domniei sale. Ştiu că doamna Primar General se află în plină campanie electorală şi ar fi trebuit ca această lucrare să fie una prioritară pentru administraţia pe care încă o conduce şi să se implice activ pentru locuitorii zonei. Acest obiectiv, deja foarte mult întârziat, reprezintă o prioritatea pentru ministerul pe care îl conduc şi de aceea am şi făcut apel public la dialog. O anunţ, şi pe această cale, pe doamna Firea că lucrările pentru finalizarea acestei magistrale merg înainte, cu sau fără sprijinul dânsei şi că darea în trafic a metroului, cu călători, se va face conform ultimelor termene asumate de către cei implicaţi. Interesul cetăţenilor Bucureştiului sunt pentru mine mult mai importante decât campania electorală în care se află unii sau alţii”, a declarat ministrul Lucian Bode.