BusinessMagazin

Blog

  • Pariu pe comunitate: micii producători de carne şi lapte s-au dezvoltat ocolind hipermarketurile

    ♦ Branduri mici româneşti de produse lactate şi carne au reuşit să cucerească ţara prin intermediul băcăniilor, magazinelor tradiţionale şi târgurilor.

    Dacă retailul nu este calea, au găsit alte modalităţi de a ajunge la consumatori. Brandurile mici româneşti de produse lactate şi carne au reuşit să se impună în ţară prin intermediul băcăniilor, magazinelor tradiţionale şi târgurilor.

    Iniţial, primii clienţii au fost familia şi prietenii, apoi s-au bazat pe comunitate, concentrându-se pe un grup de consumatori locali şi au vândut produsele fie în magazinele lor proprii, atât fizice cât şi online, fie prin intermediul băcăniilor, magazinelor mici tradiţionale sau la târguri şi evenimente unde consumatorii interacţio­nează direct cu producătorii. Acestea reprezintă doar câ­teva din strategiile adoptate de producătorii mici de lactate şi carne pentru a-şi dezvolta afacerile. Deşi nu au intrat în marile reţele internaţionale de hipermarketuri şi supermarketuri, pe motiv că nu pot asigura constanţă şi cantitate, au reuşit să se menţină pe piaţă şi să crească organic.

  • Un antreprenor care avea o companie de software si calatorea in toata tara a gasit solutia pentru infrastructura deficitara din Romania. Solutia gasita l-a ajutat chiar sa isi faca un nou business

    Vulturaşul este prima şcoală de zbor declarată din România, fapt care se vede în însuşi numărul de înregistrare – DTO0001. Este un proiect născut în 2019, din pasiunea lui Ionuţ Dorel Motoi pentru avioane şi din nesaţul senzaţiei de libertate pe care doar zborul poate s-o ofere.

    Acum şase ani, am terminat cursurile de PPL (licenţă de pilot privat), avându-l ca instructor pe domnul Ioan Postolache, capul de formaţie al iacărilor acrobaţi, prima formaţie privată de zbor acrobatic din România. Împreună cu el am fondat acest business.”

    Ionuţ Dorel Motoi avea o companie de dezvoltare de software şi avea nevoie să călătorească frecvent în România. Cum variantele de deplasare rutieră nu erau în cele mai bune condiţii, s-a gândit că ar fi mult mai eficient să circule pe cale aeriană, dar fără să depindă de orarele de zbor. Aşa că s-a înscris la şcoala de zbor de la Tuzla, iar când a absolvit-o şi-a pus în gând să-şi cumpere propriul avion. „Domnul Postolache mi-a zis: «Păi, Dorele, de ce nu îţi iei tu un avion de acrobaţie care să zboare şi repede?» M-am uitat la el şi mi-am dat seama că era o superidee, mai ales că tocmai ce zburasem cu el în YAK-ul dansului acrobatic şi mi s-a părut ceva senzaţional, de vis, ceva ce nu avea nicio treabă cu zborul clasic!”

    A început aşadar căutările şi a găsit, într-un sat din Germania, un avion cu puţine ore de zbor la activ, în stare bună, pe care l-a testat şi l-a cumpărat. Următorul pas a fost înfiinţarea şcolii de zbor Vulturaşul, lecţiile de acrobaţie primindu-le tot de la Ioan Postolache. Investiţiile au depăşit
    250.000 de euro.

    „Mi-am dat seama repede că ceea ce învaţă un pilot în şcoala de pilotaj este exact ceea ce învăţăm cu toţii la şcoala de condus maşina, adică să conduci în condiţii normale. Ce ne facem însă când ajungem din greşeală într-o situaţie riscantă în care avionul nu mai zboară aşa cum ar trebui? Atunci ne trebuie pregătire, iar cea mai bună pregătire mi-am dat seama că este cea făcută pentru zborul acrobatic, care conţine toate elementele şi situaţiile prin care poate trece un avion.”

    Dobândirea ratingului de acrobaţie costă 2.200 de euro, iar preţul unei experienţe de zbor pentru nonpiloţi este 1.800 de lei.

    Cei doi fondatori se asigură că fiecare cursant care trece pe la Vulturaşul şi devine pilot acrobat are toate cunoştinţele necesare pentru a fi pregătit în orice situaţie. Pentru cei care nu au experienţa pilotajului, şcoala oferă experienţe în cadrul zborurilor cadou, iar cei care sunt deja piloţi se pot califica pentru zborul acrobatic, obţinând ratingul necesar.

    „Nu avem angajaţi, noi suntem propriii angajaţi. De curând, mi-am luat şi eu licenţa de pilot instructor de clasă în acrobaţie.”

    Vulturaşul a adus în 2022 o cifră de afaceri de 300.000 de lei şi un profit net de 100.000 de lei. Dobândirea ratingului de acrobaţie costă 2.200 de euro, iar preţul unei experienţe de zbor pentru nonpiloţi este 1.800 de lei. Cel mai adesea, clienţi sunt oamenii de afaceri din România şi din Europa, dar şi orice persoană fizică ce îşi doreşte să experimenteze senzaţia unui zbor acrobatic.

    „Căutăm să mai achiziţionăm un avion şi apoi să lansăm un program pentru a putea ajuta clienţii să ajungă piloţi de la zero. Programul va fi unul exclusivist şi dedicat doar piloţilor privaţi, care vor să fie pregătiţi să zboare în siguranţă şi cu stil.”

    Parcursul lui Ionuţ Dorel Motoi în antreprenoriat a început în 2005, experienţa lui fiind în principal în industria software. Împreună cu soţia lui, deţine şi o unitate de cazare în Tuzla, înLan, fiind şi fondatorul aplicaţiei de valeţi auto Valetino şi al aplicaţiei destinate spălătoriilor self wash SPLM.

    Din toate încercările de antreprenor de până acum, cofondatorul Vulturaşul a înţeles, printre altele, că cele mai mari dificultăţi le pun gestionarea businessului la nivel financiar, costurile de întreţinere a aeronavei fiind foarte mari.

    „Fonduri europene nu am reuşit să identificăm pentru a ne dezvolta”, spune el.  

    „Căutăm să mai achiziţionăm un avion şi apoi să lansăm un program pentru a putea ajuta clienţii să ajungă piloţi de la zero. Programul va fi unul exclusivist şi dedicat doar piloţilor privaţi, care vor să fie pregătiţi să zboare în siguranţă şi cu stil.“ Ionuţ Dorel Motoi, cofondator, Vulturaşul

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Poufarine – atelier de papetărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Roxana Marghescu

    Investiţii: 10.000 de euro

    Prezenţă: online şi la târguri

    AE Shoes – brand de încălţăminte (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea Enache

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: aproape 300.000 de lei (60.000 de euro)

    Prezenţă: online şi la Urban Hub Bucureşti

    Turbo Cafe – cafenea (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Mihai Matei şi Vlad Florian Andrei

    Investiţii: 80.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 500.000 de lei (100.000 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Smart Key Romania – chei inteligente pentru maşini (Cluj-Napoca)

    Fondator: Marian Ghiliciu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 600.000 de lei (120.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

    ATV Măguri-Răcătău – centru de închiriere de ATV-uri (jud. Cluj)

    Fondator: Marin Pleşa

    Investiţie iniţială: peste 30.000 de euro

    Cifră de afaceri: 4.000 de euro

    Prezenţă: Măguri-Răcătău, jud. Cluj

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Atenţie români: Recomandările Ministerului Afacerilor Interne pentru o minivacanţă fără probleme

    În contextul minivacanţei prilejuite de sărbătorirea Sfântului Andrei şi a Zilei Naţionale a României, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne au fost dispuse o serie de măsuri privind eficientizarea misiunilor de ordine publică, prevenirea şi combaterea faptelor ilegale, fluidizarea traficului rutier, prevenirea accidentelor de circulaţie şi reducerea timpului de aşteptare la punctele de frontier, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.

    Astfel, la nivelul întregii ţări, vor fi la datorie, în medie, zilnic, 24.000 de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră, pompieri şi angajaţi ai altor structuri ale MAI care vor avea ca principală misiune asigurarea climatului de normalitate în întreaga ţară.

    Pentru a petrece în siguranţă această minivacanţă, MAI le recomandă cetăţenilor să manifeste un comportament preventiv, să urmeze indicaţiile autorităţilor şi să respecte următoarele recomandări:

    Înainte de a pleca la drum, conducătorii auto trebuie să verifice starea tehnică a autoturismelor şi să se intereseze din timp asupra condiţiilor meteorologice prognozate pentru zona în care urmează să se deplaseze, astfel încât să nu fie surprinşi de vremea severă. Nu uitaţi, pe drumurile acoperite de zăpadă, gheaţă sau polei, folosirea cauciucurilor de iarnă este obligatorie! Totodată, respectaţi viteza legală şi menţineţi faţă de autovehiculul din faţă o distanţă care să vă permită să frânaţi în siguranţă!

    Având în vedere că în această perioadă se vor înregistra aglomerări de persoane în pieţe, spaţii comerciale, mijloace de transport sau cu ocazia organizării unor manifestări publice, le recomandăm cetăţenilor să acorde o atenţie sporită banilor şi bunurilor de valoare pe care le au asupra lor şi să nu le expună decât dacă este necesar.

    Turiştii care aleg să-şi petreacă aceste zile în staţiunile montane trebuie să manifeste prudenţă sporită, să nu plece în drumeţii dacă nu sunt echipaţi corespunzător şi să nu se aventureze pe traseele montane închise pe timp de iarnă. Dacă vă aflaţi într-o situaţie de pericol, apelaţi la sprijinul jandarmilor montani!

    În această perioadă, mulţi cetăţeni vor tranzita punctele de trecere a frontierei de stat, atât pe sensul de intrare, cât şi pe sensul de ieşire din ţară. Pentru a evita aglomeraţia, recomandăm utilizarea platformei Trafic online a Poliţiei de Frontieră, care afişează timpii de aşteptare pentru fiecare punct de trecere a graniţei – https://www.politiadefrontiera.ro/ro/traficonline/.

    O atenţie sporită trebuie acordată mijloacelor de încălzire a locuinţelor. Pentru a preveni producerea unor incendii, verificaţi mijloacele de încălzire, precum sobe, calorifere sau alte surse de căldură. Nu lăsaţi sobele aprinse sau aparatele electrice de încălzit nesupravegheate. Pentru siguranţa dumneavoastră, nu utilizaţi aparate de încălzit neomologate sau cu defecţiuni!

     

     

  • Cine a fost Henry Kissinger, omul care a avut una dintre cele mai importante influenţe în evoluţia politică a lumii fără să fie împărat, rege sau preşedinte

    Rari sunt oamenii care să fi influenţat evoluţia politică a lumii fără să fie împăraţi, regi sau preşedinţi de ţară. Henry Kissinger, care a decedat astăzi, la vârsta de 100 de ani, a fost una din rarele şi bizarele apariţii în această lume a politicii plină de contradicţii, care nu a dispărut din peisaj nici atunci când şi-a încheiat cariera publică.

    Secretar de stat al Statelor Unite şi consilier pe probleme de securitate naţională în vremea preşedinţilor Nixon şi Ford, între 1968 şi 1977, Kissinger şi-a câştigat o aşa faimă încât se spunea că nici diavolul coborât pe pământ nu ar fi avut îndrăzneala să-l contrazică. Desigur că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-ar fi dat bucuros cu capul de pereţi pe Kissinger când acesta a spus că Occidentul nu trebuie să ajute Ucraina. Doar că, aşa cum este văzut Kissinger, căruia, la 100 de ani împliniţi, i se cere încă părerea despre soarta lumii, Zelenski ar prefera să se ia la trântă cu Satan, decât cu el. Sunt rari oamenii care să fi influenţat evoluţia politică a lumii fără să fie împăraţi, regi sau preşedinţi de ţară. Cu sute de ani în urmă, cardinalul Richelieu, prim-ministrul regelui Ludovic al XIII-lea al Franţei (anii 1600), a fost unul dintre ei, deşi nu venea dintr-o familie care l-ar fi îndreptăţit pentru aşa poziţii înalte.

    Henry Kissinger a fost un Richelieu modern. Richelieu a trăit însă 57 de ani. Kissinger a ajuns la 100 de ani şi la această vârstă încă vorbea şi-i scotea pe unii din minţi prin ce spunea. La fel ca Richelieu, Kissinger era fie puternic contestat, fie considerat un guru. La ultimul forum de la Davos, staţiunea de lux din Elveţia unde se întâlnesc, anual, bogaţii lumii şi presupuşii lideri influenţi din politică şi pun la cale viitorul planetei, Henry Kissinger a vorbit, printr-un sistem de videoconferinţă. Şi, desigur, graţie statutului său de guru al politicii, nu putea rata o analiză a războiului din Ucraina. „Înainte de război m-am opus (aderării Ucrainei la NATO – n. red.), dar acum o Ucraină neutră nu ar avea sens”, a spus el. Ei bine, înainte el spunea taman invers, spunea că Occidentul nu trebuie să ajute Ucraina cu arme, iar  când venea vorba despre aderarea la NATO, Ucraina să-şi ia la revedere pentru multe secole de aici înainte.

    Il Tempo, cotidian italian, îl numea pe Kissinger „Deus ex machina”, adică „Dumnezeul din maşină”. În tragediile greceşti „deus ex machina” era un zeu care, în momentul în care intriga de pe scenă era atât de complicată întât nimeni nu-i mai dădea de capăt, cobora pe o sfoară şi rezolva problema.

    Desigur că spusele sale au provocat furie la Kiev, dar, când eşti un Socrate al timpurilor moderne, toată lumea se uită în gura ta, chiar dacă ai 100 de ani, fie că spusele tale sunt drepte sau aiureli. „Un mare strateg”, îl alintă Wall Street Jurnal, principalul cotidian de busines al Americii, într-un mare articol ce-i este dedicat la împlinirea a 100 de ani şi, desigur, îi trece în revistă previziunile, aşa cum le trece, frecvent, pe cele ale lui Warren Buffett când e vorba de burse. „Lumea va fi un glob spart de competiţia SUA-China şi ameninţată de noi arme îngrozitoare”, spune azi gurul veteran al politicii americane. Nu e de râs? Păi este, pentru că chiar el este strategul apropierii SUA de China. Politica apropierii SUA de China este a lui Kissinger şi, cu siguranţă, aceasta i-a adus faima. Acum, el spune cu totul altceva, la 50 de ani distanţă. Dacă priveşti viaţa de la 100 de ani, 50 de ani, cât aveai atunci când puneai bazele apropierii SUA de China, ţi se pare o vârstă de copil.

    Dar nu este pentru prima dată când aceşti monştri sacri ai politicii se înşală. În 1992, Francis Fukuyama, un sociolog şi politolog american, publica un eseu ce l-a făcut celebru, pe care l-a numit: „Sfârşitul istoriei şi ultimul om”, eseu care a avut o carieră uluitoare. Comunismul în estul Europei căzuse, iar Fukuyama credea că liberalismul de tip occidental va triumfa pe toată planeta. Conflictele ideologice s-au sfârşit şi cum istoria este o suită de conflicte, nemaiexistând conflixte, asta înseamnă sfârşitul istoriei, credea el. Pentru că suntem cu un război la graniţă ce ne loveşte direct, pentru că Kissinger a stârnit atâta patimă cu opiniile sale despre Ucraina, îl amintesc aici pe Zbigniew Brzezinski, un alt renumit politolog american, care vorbeşte în cartea sa „Marea tablă de şah” despre Ucraina ca despre o viitoare putere regională şi despre Rusia ca despre o ţară care nu are perspective în afara concertului european. Or, vedem clar că Rusia se îndepărtează azi de Europa. Pare că puţin îi mai pasă de Europa, deşi tânjeşte după ea încă din istorie. Foştii ţari şi prinţi ai Rusiei şi-au căutat mereu soţii din dinastiile europene, nu din cele ale Chinei.

    Ţarina Ecaterina cea Mare, marea admiraţie a ruşilor de azi, era nemţoaică 100%, nu rusoaică, nici chinezoaică. Il Tempo, cotidian italian, îl numeşte pe Kissinger „Deus ex machina”, adică „Dumnezeul din maşină”. În tragediile greceşti „deus ex machina” era un zeu care, în momentul  în care intriga de pe scenă era atât de complicată întât nimeni nu-i mai dădea de capăt, cobora pe o sfoară şi rezolva problema. Aşa să fie? Kissinger este cel care a organizat întâlnirea dintre preşedintele SUA Richard Nixon şi preşedintele Chinei Mao Tse Dong, întâlnire care a normalizat relaţiile între cele două ţări, după 20 de ani de îngheţ. Se întâmpla în 1972. Această înţelegere a permis Chinei să-şi înceapă parcursul de principală putere mondială spre care tinde azi. După ani de zile, Kissinger şi-a dat cu pumnii în cap: „Este cel mai prostesc lucru pe care l-am făcut în viaţa mea”. Dar, între timp, câştigase Nobelul pentru pace pentru contribuţia lui la încheierea războiului din Vietnam, ajunsese o vedetă  pe care nimeni nu o putea contesta, aşa cum nimeni nu ar îndrăzni să spună că Richard Gere joacă prost într-un film prost.

    La 100 de ani împliniţi, Kissinger a vorbit la Forumul de la Davos, şi-a exprimat opiniile despre mersul lumii, pentru că i se cereau, demonstrând că el a însemnat ceva pentru lumea asta, oricât de controversate ar fi fost opiniile sale.    

  • Un nou colos în asigurări: Cigna este în discuţii pentru a fuziona cu Humana într-o tranzacţie care ar crea un gigant american al asigurărilor de sănătate în valoare de 140 de miliarde de dolari

    Cigna este în discuţii pentru a fuziona cu Humana într-o tranzacţie care ar crea un gigant american al asigurărilor de sănătate în valoare de 140 de miliarde de dolari şi ar reprezenta un test semnificativ pentru autorităţile antitrust, scrie fT.

    Cele două companii au angajat consilieri care discută de mai bine de o lună o tranzacţie în numerar şi acţiuni. Ei speră să ajungă la un acord asupra tranzacţiei înainte de sfârşitul anului.

    O combinaţie între Cigna şi Humana ar ajuta companiile să concureze cu rivali mai mari precum UnitedHealth Group şi Elevance Health, cunoscută anterior sub numele de Anthem. De asemenea, ar marca cea mai mare tranzacţie a anului între două companii cu o valoare de întreprindere combinată de aproximativ 140 de miliarde de dolari, inclusiv datoriile, în ceea ce, de altfel, a fost un mediu de fuziuni şi achiziţii călduţ.

    Acţiunile Cigna au scăzut cu 8,1%, în timp ce cele ale Humana au scăzut cu 5,5%. The Wall Street Journal a raportat pentru prima dată discuţiile miercuri.

    O potenţială tranzacţie ar veni pe fondul unui mediu antitrust dificil, în special pentru tranzacţiile mai mari şi pentru cele din sectorul sănătăţii. Ambele companii au avut anterior tranzacţii blocate. Un judecător federal a decis în 2017 că o fuziune între Humana şi Aetna a fost anticoncurenţială, urmată de o decizie similară, câteva săptămâni mai târziu, în cazul unei asocieri între Anthem şi Cigna.

    Cigna avea în vedere vânzarea unor active existente pentru a preîntâmpina orice împotrivire legală din partea autorităţilor de reglementare din SUA, potrivit surselor FT. 

  • Primăria Oradea investeşte 36 mil. lei în eficentizarea sistemului de iluminat public

    Primăria Oradea derulează un program de investiţii de 36 mil. lei (7,3 mil. euro) în eficientizarea sistemul de iluminat public, cu termen de finalizare anul 2025. În momentul de faţă Oradea are 24.000 de puncte luminoase în oraş, din care 20.000 sunt lămpi de sodiu şi 4.000 sunt puncte de iluminat trecute pe LED, potrivit unui comunicat de presă al municipalităţii.

    ’’Din cele 24.000 de puncte luminoase existente acum, la finalul acestor etape de înlocuire, Oradea va avea 16.000 de puncte trecute din sodiu pe LED, rămânând aproximativ 8.000 de puncte de iluminat pentru care va trebui să găsim finanţări ca să le înlocuim, astfel încât să închidem complet partea de iluminat public în municipiu. În momentul în care vom avea aceste puncte modernizate şi încadrate într-un sistem vom putea regla digital şi automatizat luminile în tot oraşul’’, a declarat Florin Birta, primarul municipiului Oradea, într-un comunicat de presă.

     

     

     

     

     

     

  • Activele celor mai mari zece administratori de fonduri mutuale din România, în creştere cu 10% de la începutul anului, la 19 mld. lei: Patria AM, cel mai mare avans, 53%

    ♦ OTP Asset Management şi Amundi Asset Management, active în scădere ♦ Primii cinci manageri de investiţii controlează 95% din toată piaţa

    La 19,1 miliarde de lei au ajuns activele celor mai mari zece administratori de investiţii din România la finele lunii octombrie, cu 10,2% mai mult decât la 31 decembrie 2022, reprezentând un avans de circa 1,8 miliarde de lei într-o perioadă de zece luni, arată calculele realizate de ZF pe baza celor mai recente date de la Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF).

    Activele s-au majorat pe fondul unui randament de 21,9% livrat în acest interval de BET, indicele de referinţă al Bursei de Valori Bucureşti. Cu tot cu dividende (BET-TR), creşterea a fost de 29,4%, conform BVB. De asemenea, cu aprecierile înregistrate în noiembrie, dinamicile ajung la 26,1%, respectiv 33,9%. BET-BK, indice de referinţă pentru administratorii de investiţii, a crescut cu 21,3% în primele zece luni din 2023 şi cu 25,2% la finele lunii noiembrie.

    Prin comparaţie cu 2022, când scumpirile accelerate din economie au erodat puternic preţurile obligaţiunilor, ducând la pierderi considerabile în portofoliile investitorilor şi la serii întregi de retrageri de bani, evoluţia industriei locale de asset management a fost susţinută anul acesta de dinamica Bursei.

    La rândul ei, performanţa Bursa de la Bucureşti a fost ajutată de rezultatele financiare ale societăţilor listate, cât şi de mult anticipatul debut al Hidroelectrica (H2O), cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român, ajunsă recent la un nou maxim istoric la BVB. Listarea din 12 iulie s-a reflectat inclusiv în creşterea lichidităţii zilnice şi a numărului de investitori din piaţă.

    „Au venit investitori internaţionali care au investit în Hidroelectrica şi, făcându-şi infrastructura pentru a tranzacţiona pe Bursa locală, au cumpărat şi alte acţiuni. Au mai fost investitori de retail cărora le-au mai rămas bani în cont după ce au participat la oferta Hidro. Plus că au mai venit diverse dividende şi au mai cumpărat cu acei bani”, spune Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al asociaţiei analiştilor financiari CFA România, la ZF Deschiderea de Astăzi.

    Cei mai mari zece manageri de fonduri din România deţineau cumulat o cotă de piaţă de 99,7%, de la 99,8% la finele anului trecut, când activele ajungeau, per total, la 17,3 miliarde de lei. Primii cinci aveau active de 18,2 miliarde la 31 octombrie 2023, 95% din piaţă.

    „Fondurile deschise locale au înregistrat în luna octombrie intrări nete de 242 mil. lei (48,7 mil. euro), fiind vizate fondurile reunite sub categoria «alte fonduri» (100,8 mil. lei), cele de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix (86,9 mil. lei), cele diversificate (29,9 mil. lei) şi cele de acţiuni (26 mil. lei) , în vreme ce fondurile de randament absolut (-1,6 mil. lei) au avut ieşiri nete”, scriu reprezentanţii AAF.

    De remarcat însă că ordinea primelor zece administratori este aceeaşi de anul trecut. Astfel, Erste Asset Management a rămas pe locul întâi, cu active de patru miliarde de lei, urma t de BT Asset Management (3,9 miliarde), Raiffeisen AM (3,7 miliarde), BRD AM (3,7 miliarde) şi Goldman Sachs AM (2,8 miliarde).

    Ultimele cinci locuri sunt ocupate de OTP AM (active de 513 milioane de lei), Patria AM (175 de milioane), Amundi AM (97 de milioane), Globinvest (71 de milioane) şi Certinvest (37 de milioane).

    Pe de altă parte, activele nete ale celor 248 de fonduri deschise şi închise, locale şi străine, au crescut în luna octombrie cu 0,7%, până la nivelul de 38,7 miliarde de lei (7,8 miliarde de euro), iar de la începutul anului au coborât cu 15,8%.

    „Scăderea din acest an a fost puternic determinată de reducerea activului net al Fondului Proprietatea ca urmare a acordării unui dividend special acţionarilor săi din încasările rezultate din IPO-ul de vânzare de acţiuni Hidroelectrica; intrările nete ale lunii au totalizat 235 mil. lei”, conform AAF.

    La 31 decembrie 2021, activele primilor zece administratori de fonduri mutuale din România erau de 25,2 miliarde de lei. Totalul de 19,1 miliarde de lei de la finele lui octombrie 2023 este cu 24% mai mic.

     

  • Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, a semnat un acord cu grupul francez Framatome pentru a explora posibilitatea producerii unui izotop folosit în tratarea cancerului

    Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, a semnat un acord cu grupul francez Framatome pentru a explora posibilitatea producerii izotopului medical Lutetium-177, utilizat pentru o varietate de tratamente pentru cancer.

    În prima fază a acordului va fi realizat un studiu tehnic de fezabilitate, bazat pe tehnologia de producţie a izotopilor a companiei Framatome, implementată cu succes în Canada în 2022. Framatome şi Nuclearelectrica vor lucra împreună pentru a analiza cum să maximizeze infrastructura existentă la Cernavodă pentru a produce izotopi medicali, suplimentar faţă de energia curată generată în prezent.

    „Acest parteneriat este un pas semnificativ pentru a ajuta la îmbunătăţirea sănătăţii a milioane de oameni şi pentru a demonstra beneficiile multiple ale centralelor nucleare, care generează energie curată, contribuie la stabilitatea energetică, la decarbonizare şi creştere economică. În lumina evoluţiilor recente pe piaţa de izotopi medicali, nevoia de aprovizionare sigură cu izotopi medicali este în creştere şi, prin urmare, considerăm că acesta este momentul perfect pentru a dezvolta proiecte de producţie de izotopi medicali la CNE Cernavodă.”, a declarat Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica.

    Lutetium-177 este un radioizotop care emite beta utilizat în terapia cu radionuclizi care ţintesc celule canceroase, folosit în tratamentul cancerului de prostată şi în multiple dezvoltări radiofarmaceutice promiţătoare pentru alte tipuri de cancer. Izotopul distruge celulele canceroase, lăsând celulele sănătoase neafectate. Tehnologia proprie de producţie a izotopilor dezvoltată de Framatome a permis prima producţie comercială la scară largă de Lutetium-177 într-un reactor în iunie 2022.

    „Suntem încântaţi de acest proiect cu Nuclearelectrica. Accesul în masă la medicina nucleară este strâns legat de dezvoltarea lanţurilor de aprovizionare pe scară largă, fiabile şi diversificate şi dorim să jucăm un rol în lupta împotriva cancerului, ajutând la construirea acestor lanţuri de aprovizionare”, a declarat François Gauché, Director Framatome Healthcare. „Pentru a ajuta mai bine pacienţii în viitor, vom avea nevoie de centre regionale de producţie de medicină nucleară, iar acest proiect este o oportunitate excelentă de a consolida lanţul de aprovizionare în Europa.”

    Grupul francez are peste 18.000 de angajaţi, fiind deţinut de EDF Group (75,5%), Mitsubishi Heavy Industries (MHI – 19,5%) şi Assystem (5%).

     

  • Mircea Cantor, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români, invitat de Dior să redeseneze iconica geantă Lady Dior

    Mircea Cantor, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români, este unul dintre inovatorii chemaţi de colosul Dior pentru a redesena celebra geantă Dior Lady, în cea de-a opta ediţie a acestui proiect care conectează casa de modă cu artişti internaţionali.

    “Mă simt mândru şi onorat că pot să îmi las amprenta pe geanta Dior Lady. Creaţia mea este denumită Grădina Raiului (Garden of Paradise) şi este inspirată de o haină pe care am găsit-o în regiunea din România de unde vine bunica mea”, scrie Mircea Cantor pe pagina sa de Instagram.

    Colaborarea de acum dintre Mircea Cantor şi Dior trebuie însă pusă într-un context mai amplu. În 2017, cojocul binşenesc, haina tradiţională din Beiuş (Bihor), devenea miezul unui scandal după ce exact casa Dior l-a inclus în colecţia sa de toamnă fără a menţiona sursa. Însă pentru Mircea Cantor, unul dintre cei mai importanţi artişti contemporani, gestul Dior de la acel moment s-a transformat în inspiraţie, cele două cojoace, cel al casei de modă şi cel din Bihor, putând fi admirate, unul lângă altul, într-o compoziţie unică expusă la ediţia din 2018 a Art Safari, cel mai important eveniment de artă local. Gestul artistic al lui Cantor a avut atunci o însemnătate cu totul aparte, mesajul fiind fără echivoc: tezaurul românesc, fără includerea într-o logică economică sănătoasă, se muzeifică. Astfel, indignarea faţă de gestul Dior era puţin justificată în contextul în care patrimoniul cultural românesc stă în paragină, spunea Cantor, într-un interviu cu ZF în 2018.

    Născut în Oradea, Cantor urmează cursurile şcolii de artă din oraş, pentru ca apoi să-şi continue studiile la Academia de Artă Ion Andreescu din Cluj-Napoca, actuala Universitate de Artă şi Design. După doi ani de studii, în urma unei dispute pe tema unei lucrări cu profesorii săi, Cantor se decide să plece din ţară, stabilindu-se la Paris. Odată plecat la Paris, cariera lui Cantor se înscrie pe un traseu internaţional în care identitatea naţională a jucat un rol secundar, dacă a jucat vreunul. Lucrările sale sunt un joc de metafore, Cantor nefiind fidel unui anumit tip de expresie artistică (pictură, sculptură sau video, de exemplu), ci mai degrabă un mixolog în funcţie de mesajul pe care doreşte să-l transmită. Rezultatul a luat însă prin surprindere o lume întreagă, lucrările lui Cantor fiind expuse în muzee precum Centre Pompidou sau MoMA (Muzeul de artă modernă din New York). Mai mult, piesele sale au intrat în colecţii private, cum ar fi cea a Louis Vuitton Moet Henessey (LVMH).

    „Toate casele de modă lucrează cu artizani, iar noi avem în România un tezaur etnografic incredibil care zace în paragină. Dacă mergi la Muzeul din Beiuş, plângi. şarpele Glycon (cea mai valoroasă descoperire arheologică făcută în Constanţa, un şarpe cu cap de oaie, păr şi urechi de om şi coadă de leu – n.red.) zace undeva la Muzeul de Istorie din Constanţa, când un astfel de obiect ar trebui ţinut sub pază, după geamuri de protecţie.“

    Cantor spunea în cadrul discuţiei cu ZF că descentralizarea agresivă a dus la o precaritate în ceea ce priveşte grija faţă de patrimoniul cultural, piese irepetabile intrând în grija unor consilii judeţene fără competenţele necesare acestui domeniu.

    „Este strigător la cer, iar la final noi de indignăm că Dior copiază cojocul nostru (referire la colecţia casei din 2017). Dior! Marea greşeală a politicilor culturale care se fac la noi este faptul că le lipseşte substratul economic. Problema majoră este că acest fond autentic nu este valorificat economic. Nu fac acum comparaţii cu anii de dinaintea Revoluţiei, dar toate acele cooperative aveau un sens. Colectau un savoir faire, un meşteşug, pentru a-l valorifica ulterior.“

    În loc ca acest patrimoniu să fie valorificat economic, autorităţile se uită cum milioane de români au decis să plece din ţară, mai spunea artistul.

    „Nu cred că ne con­fruntăm cu o lipsă a fondurilor, ci cu o lipsă a conştiinţei valorilor. Noi încă mai avem artizani, aceste lucruri nu sunt complet muzeificate la noi. Pe de altă parte, vedem cum toate marile oraşe s-au umplut de bănci şi de farmacii. Nu mai ai altceva. Nu mai ai librării, nu mai sunt restaurante. Centrul oraşului s-a golit, dar ce ai primit la schimb pentru că ai distrus toată această viaţă?“

    Deşi România continuă să fie o sursă de inspiraţie pentru lucrări, Cantor spunea că în logica operei sale internaţionale, specificul naţional devine secundar.

    „Important este să se vorbească despre artă, nu despre artă românească. Eu lucrez într-un mediu internaţional. Obiectivul meu este ca privitorul să poată spune asta m-a atomizat, m-a emoţionat. Eu arunc piatra şi îi las pe alţii să numere cercurile.“

     

     

     

     

  • România începe azi implementarea Sistemului Garanţie-Returnare. Mircea Fechet, ministrul Mediului: „SGR este ca un copil pe care, în primul an, îl vom învăţa să meargă, probabil că la început va mai şchiopăta, dar vom reuşi”

    România începe de astăzi să implementeze Sistemul Garanţie-Returnare, un proiect amplu care are ca scop impulsionarea colectării deşeurilor de ambalaje şi reciclarea lor. Modul în care vom cumpăra băuturi – apă, răcoritoare sau alcoolice – se va schimba odată cu introducerea unei garanţii de 50 de bani la achiziţionarea fiecărui recipient.

    „De multe ori în ultimii ani mi-am imaginat cum va fi să introduc primul PET într-un aparat şi să obţin un voucher la schimb. Am făcut asta în alte ţări şi am crezut mereu că şi România poate face asta. SGR este o moştenire pe care o lăsăm copiilor noştri. Este ca un copil pe care, în primul an, îl vom învăţa să meargă, probabil că la început va mai şchiopăta, dar vom reuşi”, a spus ministrul Mediului, Mircea Fechet, la evenimentul care a marcat lansarea SGR în România. Conferinţa de presă a avut loc în incinta magazinului La Cocoş din zona Vitan din Bucureşti.

    Ministrul a subliniat că România generează 6 milioane de tone de deşeuri anual, iar gradul de colectare separată nu depăşeşte 12-13%.

    „Ne batem pe ultimul sau penultimul loc din Uniunea Europeană la acest capitol. Odată cu Sistemul Garanţie-Returnare însă, ne propunem o ţintă de reciclare de 80% pentru 2025, iar începând cu 2026 speranţa noastră este ca SGR să genereze o rată de colectare de peste 90%, cu ajutorul celor 80.000 de magazine din România unde vom putea aduce aceste ambalaje”, a mai spus Mircea Fechet.

    Concret, după implementarea Sistemului Garanţie-Returnare, orice cumpărător va plăti o garanţie de 50 de bani atunci când va achiziţiona o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant.

    Ulterior, după golire, el poate merge cu recipientul în orice magazin care vinde băuturi în ambalaje de unică folosinţă din plastic, sticlă sau metal sau la orice alt punct de returnare, îl poate returna şi va primi astfel valoarea garanţiei plătite. În acest scop, nu este nevoie de prezentarea bonului fiscal, ambalajele băuturilor urmând să fie inscripţionate cu un cod care garantează înscrierea lor în SGR. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri inclusiv.

    „Va fi foarte uşot pentru fiecare cetăţean al României să recicleze de acum înainte. Vom replica în România succesele înregistrate în alte state”, a spus Gemma Webb, CEO-ul RetuRO, compania desemnată administratorul SGR în România.

    Sistemul Garanţie-Returnare s-a dovedit de succes în alte state în care a fost deja implementat, atingând performanţe de colectare de 80-90% în mai multe ţări europene. Ţintele sunt ambiţioase şi pentru România, scopul fiind realizarea unei rate de colectare de 90% din ambalajele de băuturi în al treilea an de funcţionare a SGR.

    SGR va funcţiona cu 17 centre logistice, distribuite în toată ţara. În vederea operaţionalizării acestora şi a dotării cu echipamentele necesare, RetuRO a obţinut o finanţare în valoare de 426 de milioane de lei de la ING Bank, care a devenit astfel unicul finanţator al SGR. Din cele 17 centre, în care vor lucra în total 500 de angajaţi, şase vor fi de mari dimensiuni, iar unsprezece mai mici.

    RetuRO Sistem Garanţie Returnare S.A., administratorul SGR, a fost creat de un consorţiu de trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu, Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.