BusinessMagazin

Blog

  • România este ţara din care provin cei mai mulţi pacienţi internaţionali ai Wiener Privatklinik (WPK), unul dintre cele mai mari spitale private din Austria

    Spitalul privat austriac a tratat anul trecut peste 1.000 de pacienţi români, peste jumătate dintre ei apelând la serviciile medicale de oncologie.

    Spitalul privat Wiener Privatklinik (WPK), fondat la Viena în urmă cu mai bine de 150 de ani, a tratat în 2023 peste 1.000 de pacienţi români, iar peste 60% dintre aceştia au apelat la serviciile medicale de oncologie.

    România, spune Thomas P. Ebm, CEO al Wiener Privatklinik, este ţara din care provin cei mai mulţi pacienţi internaţionali, întrucât aproximativ 26% din totalul pacienţilor trataţi la WPK sunt români.

    „România este ţara din care provin cei mai mulţi pacienţi internaţionali, repre­zen­tând 26% din total. În 2023 au fost tra­taţi la Wiener Privatklinik peste 1.000 de pacienţi români, iar cele mai solicitate ser­vi­cii medicale au fost de oncologie, peste ju­­mă­tate dintre aceştia venind la Viena pen­­tru această specialitate. De asemenea, pa­ci­enţii români au avut nevoie de inter­ven­ţii chirurgicale complexe în specialită­ţi­le or­to­pedie-traumatologie, chirurgie car­dio­­vas­­cu­lară, chirurgie reconstructivă şi a nervilor periferici sau chirurgie pediatrică. În plus, mulţi dintre ei ajung la WPK pentru consultaţii de second opinion“, a spus Thomas P. Ebm, CEO al Wiener Privatklinik, în timpul unui eveniment ce a avut loc la Viena săptămâna trecută.

    O altă piaţă importantă pentru Wiener Privatklinik, după România, spun reprezentanţii WPK, este Bulgaria. În ultimii ani, detaliază aceştia, au fost trataţi peste 250 de pacienţi bulgari în spitalul privat de la Viena.

    Spitalul WPK este condus de dr. Walter Ebm şi Thomas Ebm, care ocupă poziţia de CEO şi directori generali şi de prof. univ. dr. Christoph Zielinski, directorul medical.

    Spitalul privat din Viena are peste 300 de medici colaboratori, majoritatea austrieci, însă în cadrul lui lucrează şi asistente şi medici din România. Printre aceştia se numără dr. Alina Sturdza, specialist în radio-oncologie, dar şi prof. univ. dr. Dan Rujescu, specialist în psihiatrie, psihosomatică, psihoterapie şi demenţă.

    „Pacienţii din România şi Bulgaria pot beneficia aici de programări rapide care îi ajută să ajungă mai repede la un diagnostic şi, ulterior, la un tratament. Cei mai mulţi dintre ei aleg să se trateze la Viena datorită chirurgiei de ultimă generaţie şi terapiei sistemice şi prin radiaţii“, a spus dr. Alina Sturdza, specialist în radio-oncologie.

    WPK are peste 30 de specialităţi medicale şi zece centre de competenţă, printre care se numără medicina sportivă şi traumatologia, chirurgia tumorilor osoase sau radiologia intervenţională, dar şi altele.

    Spitalul privat de la Viena are şapte secţii cu 145 de paturi, un bloc operator cu patru săli de operaţie şi terapie intensivă, o clinică ambulatorie cu două săli de operaţii pentru intervenţiile care nu necesită internare, un centru de radiologie dotat cu PET – CT şi medicină nucleară, dar şi un centru propriu de radioterapie.

    „Spitalul are o rată de ocupare anuală de 85%. Într-un an sunt peste 12.000 de internări, iar aproximativ 45% dintre acestea sunt pentru pacienţi internaţionali din peste 20 de ţări, cu precădere din Europa Centrală şi de Est“, au mai adăugat oficialii WPK.

    Conducerea Wiener Privatklinik are în plan investiţii de 70 mil. euro pentru extinderea spitalului cu 22.000 mp, dublându-i astfel capacitatea existentă.

    Wiener Privatklinik are două reprezentanţe în România, una la Bucureşti, deschisă în 2016, şi una în Timişoara, deschisă în 2019.

     

     

  • Paralela 45, unul dintre cei mai mari turoperatori de pe piaţa locală, a încheiat anul trecut cu un volum de vânzări de 300 de milioane de lei. Chicco, brandul de produse pentru copii, trece pe o altă firmă

    ♦ La finalul anului trecut, segmentul de comerţ, reprezentat de brandul Chicco, a fost divizat de businessul de turism al Paralela 45. Înainte, cele două businessuri funcţionau pe aceeaşi companie.

    Paralela 45, unul dintre cei mai mari turoperatori de pe piaţa locală, a încheiat anul 2023 cu un volum de vânzări de 300 mil. lei, potrivit datelor fur­ni­zate de reprezetanţii compa­niei. La finalul anului trecut, brandul Chicco a trecut pe o altă firmă, fiind până la acel moment operat pe aceeaşi companie ca agenţia de turism – Paralela 45 Turism.

    Brandul Chicco trece astfel pe compania Paralela 45 Kids. Businessul cu produse pentru copii a avut anul trecut venituri de 17 mil. lei. Chicco este un producător italian de îmbrăcă­minte şi diverse produse pentru copii, iar în România brandul a fost adus de Alin Burcea şi soţia sa, Ruxandra, la începutul anilor ’90. Astăzi, Chicco are şapte magazine fizice şi o platformă online în România.

    Pentru divizia de turism, care va rămâne pe compania Paralale 45 Turism, Alin Burcea, proprietarul Paralela 45, estimează o creştere a volu­mului de vânzări de circa 7% în acest an, până la 320 mil. lei. Totuşi, antreprenorul este de părere că economia va funcţiona în acest an cu frâna de mână trasă.

    „În 2023, am observat că multe companii au ales să îşi pregătească afacerile pentru vremuri de criză, să îşi reducă expunerile şi să caute soluţii financiare de rezervă. Pentru noi, aceasta fost o veste bună, mai ales din perspectiva limi­tării unei potenţiale expuneri negative a României la efectele unei potenţiale crize internaţionale în 2024, însă este o veste destul de proastă pentru dinamica business-urilor din România, în general“, spune Alin Burcea.

    „După un start destul de rezervat, credem că România va funcţiona cu frâna de mână trasă în acest an, mai ales în contextul incertitudinii fiscale asociate anului 2025.“

    Antreprenorul este de părere că vor exista mai multe provocări anul acesta, date atât de schimbările climatice care afectează turismul, cât şi de creşterea competiţiei pe piaţă.

    În ultimii doi ani, turoperatori străini au intrat pe piaţa locală, precum ucrainenii de la Join Up, turcii de la Coral Travel şi nemţii de la RTK.

    „Într-un mediu deja aglomerat şi competitiv, companiile nou prezente pe piaţă vor trebui să-şi dovedească valoarea şi să-şi câştige încrederea călătorilor. Creşterea competiţiei necesită eforturi susţinute şi coerente pe termen mediu-lung ale tur-operatorilor naţionali, în opinia noastră concentrate pe trei planuri: finanţarea investiţiilor, marketing şi eficientizare, instruire continuă a resursei umane”, adaugă Alin Burcea.

    Pe termen lung, una dintre provocările cu care se va confrunta sectorul turistic va ţine de schimbările climatice, care vor afecta multe din destinaţiile europene.

    „În timp ce schimbările climatice încălzesc sudul Europei, turismul se mută încet către nord sau către destinaţii mai îndepărtate a căror vegetaţie încetineşte tendinţa de încălzire la nivel global. Astfel, ţările UE şi nu numai se străduiesc să aibă sectoare ale turismului mai verzi, mai digitalizate şi mai sustenabile, unele dintre ele începând să promoveze destinaţii mai puţin tradiţionale. În acelaşi timp, altele caută modalităţi pentru a uşura povara supraturismului din destinaţiile populare”, explică el.

  • Christina Verchere, CEO al OMV Petrom: Tranziţia nu se va produce peste noapte, aşa că până în 2030 vom vedea în continuare o cerere solidă pentru combustibili tradiţionali. Gazele naturale vor continua să joace un rol semnificativ

    ♦ OMV Petrom intră în cea mai intensă fază de investiţii din istoria sa, cu un buget estimat pentru următorii trei ani de zile la circa 8 mld. lei, o dublare faţă de fondurile alocate anual în perioada 2017-2021 ♦ De la gazul din Marea Neagră, proiecte de energie verde, mobilitate electrică până la hidrogen, totate sunt pe radarul OMV Petrom în contextul în care tranziţia energetică nu mai este o temă de dezbatere, ci o certitudine. Singurul lucru care poate varia este ritmul acestei schimbări, dar ca potenţial, în acest nou context, România pare a avea toate cărţile în mână. Cum le va juca? Aceasta poate fi singura necunoscută şi provocare.

    OMV Petrom a anunţat recent un profit net de 1,4 mld. lei pentru T1/2024, în scădere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, şi afaceri de 8,5 mld. lei, mai mici cu 10%.

    Într-un interviu realizat special pentru noua ediţie a anuarului ZF Energie, Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, vorbeşte despre strategia de dezvoltare a companiei în perioada în care investiţiile grupului ajung la un nivel istoric, odată cu lansarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră.

     

    Vedem în ultimele luni o scădere puternică a preţului energiei şi gazului. Este ceva de durată? Cum poate afecta acest trend investiţiile?

    „Preţurile mărfurilor pot fi foarte volatile, fiind influenţate de dinamica cererii şi ofertei, geopolitică, progrese tehnologice, politici guvernamentale etc. În ceea ce priveşte România, în ultimele luni, am intrat într-o iarnă blândă cu niveluri foarte ridicate de gaz în depozite, poziţie bună de aprovizionare cu gaze şi, de asemenea, disponibilitate bună a capacităţilor de generare de electricitate. Toate acestea au dus la scăderea preţurilor spot. Mergând mai departe, este dificil de prezis nivelul preţurilor, totuşi estimăm ca tendinţa descendentă pe care am observat-o la sfârşitul anului 2022 şi pe tot parcursul anului 2023 să continue şi în 2024. În ceea ce priveşte cererea de gaze şi energie electrică în România, ne aşteptăm ca aceasta să fie mai mare în 2024 faţă de anii precedenţi. Pentru următorii ani, vedem o cerere solidă pentru aceste produse, aceasta fiind baza strategiei şi investiţiilor noastre.“

     

    Care sunt proiectele majore pe care le are OMV Petrom pe agendă anul acesta? Cu câţi MW în energie verde credeţi ca veţi termina anul?

    „Conform Strategiei noastre 2030, noi, la OMV Petrom, suntem pe un parcurs de transformare şi, pentru a sprijini această transformare, am intrat în cea mai intensă perioadă de investiţii din istoria companiei. Pentru perioada următoare de 3 ani, am planificat investiţii medii anuale de aproximativ 8 miliarde lei. Este mai mult decât dublu faţă de media de 3,5 miliarde de lei pentru perioada 2017-2021, înainte de a lansa Strategia 2030. Anul trecut a fost unul decisiv în ceea ce priveşte execuţia strategiei. Neptun Deep a intrat în faza de dezvoltare şi am înregistrat progrese semnificative în construirea unui portofoliu de proiecte de energie regenerabilă. Anul acesta, continuăm să implementăm strategia noastră. La Neptun Deep ne concentrăm pe activităţile de autorizare şi începerea construcţiilor în pregătirea forării primei sonde în 2025. Aşteptăm prima producţie de gaz în 2027. În ceea ce priveşte sursele regenerabile de energie, ne aşteptăm să finalizam tranzacţiile de fuziuni şi achiziţii anunţate şi să începem treptat producţia. în ceea ce priveşte mobilitatea electrică, ambiţia noastră este de a multiplica de patru ori numărul de puncte de încărcare si sa ajungem la 1.000. Pe hidrogen verde am anunţat semnarea a două contracte de finanţare prin Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă pentru a construi la rafinăria Petrobrazi două unităţi de producţie de hidrogen verde, cu o capacitate totală de 55 MW. Este un plan ambiţios şi foarte captivant, va fi un 2024 încărcat şi aşteptăm cu nerăbdare să dezvoltăm toate aceste proiecte.“

     

    Anul trecut a fost primul în care la nivel de grup numărul de angajaţi a rămas relativ constant. Ţinând cont de multiplele proiecte pe care le aveţi în dezvoltare, dar şi de bugetul de investiţii record pentru următorii ani, este posibil să reluaţi recrutările?

    „Există un flux constant de nou-veniţi şi persoane care se pensionează sau urmăresc oportunităţi în afara companiei, nu avem nicio ţintă în ceea ce priveşte numărul de angajaţi. Acesta depinde de nevoile afacerii. Cu toate acestea, contextul în schimbare, evoluţiile tehnologice şi noile domenii de activitate necesită forţă de muncă calificată şi noi abilităţi de conducere.“

    „Prin urmare, avem o strategie de dezvoltare a oamenilor care acoperă domenii de la funcţional/tehnic, la afaceri, leadership, precum şi abilităţi personale. Digitalizarea joacă un rol important în călătoria noastră de dezvoltare. De asemenea, ne concentrăm pe dezvoltarea abilităţilor necesare cu liderii noştri, datorită factorului de multiplicare.“

     

    Unde vedeţi oportunităţile de consum pentru gazul care va fi extras din Marea Neagră? Pentru OMV Petrom este interesantă dezvoltarea portofoliului în direcţia identificării de consumatori (achiziţia de companii de distribuţie şi furnizare a gazului, de exemplu) sau o investiţie comună cu Romgaz pe zona de chimie?

    Neptun Deep are rezerve estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi care, odată produse, vor transforma România în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeana. Anul trecut am luat decizia de investiţie, împreună cu partenerul nostru Romgaz, şi ne aşteptăm la prima producţie de gaze naturale în 2027. Vom investi împreună până la 4 miliarde de euro pentru dezvoltare, iar producţia va fi împărţită în mod egal. Totuşi, comercializarea gazelor se va face separat, fiecare dintre parteneri având propria strategie de comercializare a gazelor. Când vine vorba de cererea de gaze, va continua să reprezinte o pondere robustă în consumul de energie primară şi va începe să scadă în următorul deceniu. Odată cu scăderea producţiei actuale, în absenţa gazelor din Marea Neagră, importurile ar putea creşte la 50% până în 2030. UE rămâne un importator net de gaze cu un deficit din cauza scăderii puternice a producţiei locale şi a întreruperii furnizării de gaze ruseşti. Pentru noi, la OMV Petrom, România este o piaţă atractivă datorită proximităţii, totuşi, deoarece piaţa de gaze operează la scară europeană, explorăm activ toate opţiunile disponibile în Uniunea Europeană.

     

    Până în 2030 care sunt cele mai mari provocări pentru România, dar şi pentru regiune pe calea tranziţiei energetice?

    Procesul de tranziţie energetică a început cu ani în urmă, traiectoria lui nu mai poate fi dezbătută. Ritmul acestuia însă va depinde de dezvoltarea tehnologică, disponibilitatea finanţării, voinţa politică şi dorinţa clienţilor de a adopta noile tehnologii. Provocările vin cu oportunităţi, iar acest lucru este valabil şi pentru tranziţia energetică. Trecerea la un sistem energetic cu emisii scăzute de carbon implică implementarea pe scară largă a noilor tehnologii, modernizarea infrastructurii energetice actuale pentru a permite o pondere mai mare a surselor de energie regenerabilă şi integrarea acestora în reţea, precum şi o interconectare îmbunătăţită între statele UE. Pe lângă transformarea sectorului energetic, trebuie să luăm în considerare măsurile de utilizare a energiei în cel mai eficient mod. Banca Mondială a estimat că pentru perioada 2022– 2050 investiţiile necesare pentru ajustarea sistemului energetic, transporturilor şi clădirilor reprezintă 3% din PIB.

    România se află într-o poziţie bună pentru a valorifica tranziţia energetică, datorită mixului său energetic divers şi a rezervelor de gaze naturale. În acest context, maximizarea utilizării finanţării UE va stimula creşterea şi va decarboniza ţara. La OMV Petrom avem un plan de investiţii foarte ambiţios de 11 miliarde de euro până în 2030 şi suntem hotărâţi să ne jucăm rolul în tranziţia energetică a ţării. Pentru a permite acest lucru, este important ca România să rămână competitivă din punct de vedere normativ şi fiscal, astfel încât investitorii precum noi să poată furniza energia de care avem nevoie pentru azi şi pentru mâine.

     

    Cum poate arăta România din punct de vedere energetic la finalul anului 2030?

    Evoluţiile sunt determinate de cerere şi vedem că oamenii doresc acces neîntrerupt la surse de energie cu emisii mai mici la preţuri accesibile. Tranziţia nu se va produce peste noapte, aşa că până în 2030 vom vedea în continuare o cerere solidă pentru combustibili tradiţionali, combinată cu o cerere în creştere pentru energie regenerabilă, precum şi pentru mobilitatea electrică. Gazele naturale vor continua să joace un rol semnificativ. Cu multiple oportunităţi de utilizare, de la încălzire şi generarea de electricitate până la mobilitate, gazele naturale reprezinta o soluţie de reducere a emisiilor de carbon ale României prin trecerea de la cărbune la gaze naturale şi de a sprijini ţara în atingerea obiectivelor de mediu.

    Se aşteaptă ca sursele de energie regenerabilă, cum ar fi solară, eoliană şi hidro, să îşi continue creşterea rapidă. Progresele în tehnologie şi scăderea costurilor fac sursele regenerabile din ce în ce mai competitive.

    Mixul de generare a energiei este de aşteptat să se schimbe, determinat de o scădere a utilizării cărbunelui şi de o creştere a capacităţilor eoliene, solare şi de biomasă. Gazele naturale vor fi importante în acest mix, jucând un rol critic în compensarea volatilităţii capacităţilor regenerabile. Această energie disponibilă ar putea fi folosită în continuare în lanţul valoric al hidrogenului, având în vedere că estimăm că cererea de hidrogen va creşte semnificativ în România, mai ales în următorul deceniu, hidrogenul jucând rolul de pilon cheie al decarbonizării industriei. Eficienţa energetică merită, de asemenea, o atenţie continuă şi aici România are un potenţial mare care ar putea duce la moduri mai sustenabile de utilizare a energiei. în general, până în 2030, peisajul energetic din România ar trebui să fie mai sustenabil, mai curat, mai rezilient şi mai susţinut de inovaţie. Atingerea acestor obiective va necesita eforturi concertate din partea factorilor de decizie, a părţilor interesate din industrie şi a societăţii în ansamblu.

  • Tendinţe. Ce soluţie a găsit dm drogerie markt în vremuri de inflaţie: în dreptul fiecărui produs, la raft, apare nu doar preţul, ci şi momentul ultimei scumpiri

    ♦ „Nemajorat din 27 decembrie 2023“ apare în dreptul unui plic cu mâncare pentru pisici ♦ Pe aceeaşi etichetă sunt trecute numele produsului, gramajul, preţul per unitate şi cel per kilogram.

    Într-o perioadă în care românii sunt tot mai atenţi la modul în care îşi cheltuie bani, pe fondul unei inflaţii ridicate care le-a mâncat din puterea de cumpărare, retailerul dm drogerie markt a decis să marcheze la raft, în dreptul fiecărui produs, când a avut loc ultima scumpire.

    Începând cu 2022, preţurile au crescut la toate sau aproape toate bunurile de larg consum, unele articole suferind dublări sau chiar triplări de preţ, iar asta într-o perioadă în care salariile nu au avut aceeaşi viteză de reacţie.

    Astfel, în ultimii doi ani, dar mai ales în a doua jumătate din 2022 şi în 2023, producătorii şi retailerii au decla­rat că au trebuit să facă faţă unor modi­ficări de preţuri pe bandă rulantă, unii vorbind chiar de scumpiri săptămânale ori lunare. În acest context, românii au fost cei care, în final, au trebuit să scoată tot mai mulţi bani din buzunar.

    De multe ori, preţurile s-au schimbat atât de des sau de mult încât a devenit dificil pentru oameni să ţină minte ce şi cât costa anterior.

    În aceste condiţii, lanţul german de drogherii dm drogerie markt a decis să marcheze la raft acest lucru. „Nemajorat din 27 decembrie 2023“ apare în dreptul unui plic cu mân­care pentru pisici. Pe aceeaşi eti­chetă sunt trecute numele produsului, gra­m­ajul, preţul per unitate şi cel per kilo­gram.

    Similar, în dreptul unui gel de duş pentru copii apare că preţul e neschimbat din 27 februarie 2024, pe când la o cremă de faţă ultima scumpire datează din 28 decembrie 2022. Pezenţa la raft a unor informaţii privind cele mai recente scumpiri îi poate ajuta pe oameni să decidă ce cumpără şi îi poate ajuta să urmărească mai uşor ceea ce fac actorii din industriile de FMCG şi retail.

    Magazinele dm drogerie markt vând, în special, bunuri de larg consum nealimentare, adică produse cosmetice, de îngrijire personală şi a locuinţei.

    Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că în aprilie 2024 (cele mai recente date), inflaţia totală (bunuri şi servicii) a fost de 5,9%, cu deflaţie la unele alimente şi inflaţie la majoritatea celorlalte produse. La articole de igienă şi cosmetice se înregistrează una dintre cele mai mari inflaţii, 13,17% (aprilie 2024 vs aprilie 2023). La detergenţi ea urcă la 25,64%, în timp ce la articole de menaj e 6,3%.

    Dm drogerie markt a încheiat anul financiar 2022-2023 (1 octombrie – 30 septembrie) cu o cifră de afaceri de peste 1,3 miliarde de lei, în creştere cu 58% faţă de anul precedent, potrivit reprezentanţilor companiei. La 30 septembrie 2023, retailerul avea aproape 140 de magazine în România.

  • Piaţa asigurărilor după un deceniu. Asigurările generale, de viaţă şi Casco s-au dublat, RCA-ul s-a triplat, asigurările de sănătate au crescut de peste 10 ori, iar cele property au crescut cu 75% în 10 ani. Care este trendul la care ne aşteptăm în viitor?

    Piaţa asigurărilor a crescut substanţial în ultimul deceniu, ajungând la un nivel mai mult decât dublu, în timp ce principalele segmente de asigurări au cunoscut fie evoluţii similare cu cea de la nivelul întregii pieţe, fie triplări sau chiar creşteri de 10 ori, ca în cazul asigurărilor de sănătate. Pe de altă parte, există şi segmente care au avut un ritm mai lent faţă de restul segmentelor, precum asigurările property, dar şi acestea au făcut un salt semnificativ de 75% în ultimii 10 ani.

    ♦ Pe total, piaţa asigurărilor a depăşit borna de 18 mld. lei la final de 2023, adică mai mult decât dublul subscrierilor de acum un deceniu ♦ Pe acelaşi trend au mers şi principalele linii de business ale asigurătorilor, respectiv asigurările generale, de viaţă, Casco, în timp ce alte segmente s-au triplat sau au avut evoluţii spectaculoase, precum asigurările de sănătate.

    Piaţa asigurărilor a crescut substanţial în ultimul deceniu, ajungând la un nivel mai mult decât dublu, în timp ce principalele segmente de asigurări au cunoscut fie evoluţii similare cu cea de la nivelul întregii pieţe, fie triplări sau chiar creşteri de 10 ori, ca în cazul asigurărilor de sănătate. Pe de altă parte, există şi segmente care au avut un ritm mai lent faţă de restul segmentelor, precum asigurările property, dar şi acestea au făcut un salt semnificativ de 75% în ultimii 10 ani.

    În ceea ce priveşte întreaga piaţă a asigurărilor, până în anul 2021, evoluţia primelor brute subscrise a fost una destul de lentă, cu suişuri şi coborâşuri. Pragul de 10 mld. lei a fost spart în anul 2018, cu o creştere de 4,5%, în timp ce până atunci, în perioada 2013-2018,  piaţa a consemnat chiar şi o scădere uşoară de 0,3%. Mergând înainte pe scara evoluţiei, se observă cum anul 2019 a însemnat un pas puţin mai accentuat spre pragul de un volum al subscrierilor de 11 mld. lei, urmând ca apoi în 2020, la momentul pandemiei de COVD-19, piaţa să aibă un avans de doar 4,6%. Pe de altă parte, aşteptările erau chiar de scădere având în vedere perioada de inactivitate pe toate zonele economiei în perioada pandemică. Cu toate acestea industria de asigurări a fost rezilientă, făcând chiar un salt uşor către un volum al subscrierilor de peste 11,5 mld. lei. Odată cu prăbuşirea City Insurance – care deşi nu a fost primul şi singurul caz al unei companii de asigurări care intră în faliment, a fost cu siguranţă unul răsunător-, piaţa a explodat, atât în ceea ce priveşte preţul poliţelor RCA, segment preferat al falimentarei City, cât şi la nivelul întregii pieţe, consemnându-se un avans semnificativ de 24%, până la peste 14 mld. lei.

    Influenţa pe care City Insurance o avea asupra întregii pieţe se poate observa începând cu anul 2021, mai ales că RCA-ul reprezintă proape 50% din piaţa asigurărilor din România, însemnând că orice mişcare semnificativă poate avea un impact răsunător.

    ZF organizează astăzi împreună cu Omniasig, în Timişoara conferinţa cu tema Asigurările, instrument de protecţie, dar şi de dezvoltare economică. Situaţia pieţei asigurărilor din regiunea Banat.

    Dovada acestui aspect vine şi dacă ne uităm punctual la zona asigurărilor RCA în ultimul deceniu. De unde în 2013 punctul de pornire al volumului de prime brute subscrise RCA este de 2,46 mld. lei, finalul anului 2023 depăşeşte pragul de 9 mld. lei, ceea ce înseamnă că asigurările RCA au crescut de aproape 4 ori în ultimii 10 ani. Deşi, comparativ cu asigurările de sănătate care au crescut de peste 10 ori în ultimul deceniu, evoluţia nu pare mai semnificativă, volumul mare al subscrierilor face diferenţa.

    Astfel, pe zona asigurărilor de sănătate, subscrierile, în ciuda unui ritm de creştere colosal de-a lungul timpului, au rămas la un nivel încă sub 1 mld. lei, în timp ce pe zona asigurărilor RCA încă din 2023 vorbim de subscrieri de peste 2 mld. lei. Pe de altă parte, chiar dacă volumul este mai mare pe zona asigurărilor RCA decât pe zona asigurărilor de sănătate, există o diferenţă clară între cele două, un tip de asigurare este obligatoriu, celălalt este facultativ. Prin urmare, faptul că un anumit segment de asigurare facultativă a putut să crească de peste 10 ori în ultimul deceniu, acest lucru vine la pachet cu mai multe semnale referitoare la piaţă, economie, educaţia populaţiei, a companiilor şi a maturizării atât individual, cât şi în linie cu trendul european, global.

    În ciuda acestui aspect pozitiv, în partea celalaltă avem problemele care au devenit şi devin tot mai accentuate din zona RCA. De-a lungul timpului asigurătorii şi diferiţi specialişti din piaţa asigurărilor au semnalat faptul că există o dependenţă de acest segment RCA care este toxică, iar deviza a fost întotdeauna o orientare către zona asigurărilor facultative. Cea mai bună măsurare a gradului de asigurare, a educaţiei şi a trendului privind asigurările este prin creşterea numărului de contracte noi de asigurări facultative. Acest lucru ar însemna că populaţia începe să conştientizeze importanţa asigurărilor şi încep să includă protecţiile financiare oferite de asigurători în categoria nevoilor.

    Din perspectiva asigurărilor generale, această zonă include şi zona asigurărilor RCA, fapt pentru care evoluţia este una aproape la fel de spectaculoasă ca cea din zona RCA.

    Astfel, în ultimul deceniu asigurările generale au ajuns la 15,2 mld. lei, însemnând mai mult de o dublare a volumului subscrierilor în ultimii 10 ani. În schimb, asigurările de viaţă, în ciuda unei dublări a subscrierilor în ultimul deceniu, a fost mereu segmentul care a dat semne de stagnare în ultimii ani. Această creştere a subscrierilor cu peste 12% în 2023, faţă de anul precedent, dar şi creşterea semnificativă din 2021, au propulsat un pic piaţa spre borna de 3 mld. lei. Pe de altă parte, odată cu evoluţia semnificativă a întregii pieţe, ponderea asigurărilor de viaţă a înregistrat o scădere de-a lungul ultimilor trei ani de la circa 21%, la 17%.

    Din punctul de vedere al asigurărilor Casco, poliţele facultative care de regulă completează poliţele RCA, acestea au înregistrat o dublare a subscrierilor în ultimii 10 ani. Având în vedere că piaţa asigurărilor este dominată de asigurările auto, aşteptarea ar fi fost ca şi segmentul Casco să prindă o tracţiune mai pronunţată. În schimb, evoluţia a fost una relativ lentă, exceptând ultimii trei ani, moment în care şi preţul poliţelor a început să crească. Prin urmare, abia în următorii ani, după ce piaţa se va stabiliza având în vedere că în prezent asigurătorii se confruntă şi cu o formă de plafonare, vom putea vedea avansul real şi evoluţia corectă a pieţei, pe toate palierele.

    În ceea ce priveşte ultimul segment al asigurărilor analizat, asigurările Property, creşterea din ultimii 10 ani a fost de 75%, cel mai redus dintre liniile de business analizate şi raportat şi la evoluţia întregii pieţe. Astfel, asigurările property au depăşit pragul de 1,7 mld. lei în 2023, dar, în acelaşi timp, de-a lungul anilor segmentul asigurărilor property a cunoscut şi scăderi a volumului ede prime brute subscrise, iar nivelul primelor subscrise a răma ssub 2 mld. lei, abia în 2017 ajungând la peste 1 mld. lei subscrieri, după ce trei ani a stat chiar sub un volum al primelor subscrise de 1 mld. lei.

     În perioada 17-18-19 iunie va fi ZF Bankers Summit 24, cea de-a treia zi fiind dedicată pieţei asigurărilor.

  • Elit, unul dintre cei mai mari producători de mezeluri din România, are un nou CEO: Cristian Orădan, de 14 ani în companie, a preluat conducerea de la Voicu Vuşcan

    Cristian Orădan, un executiv crescut de Elit, cu 14 ani de experienţă în cadrul producătorului de mezeluri, a devenit CEO al companiei începând cu 1 aprilie 2024. El îl înlocuieşte pe Voicu Vuşcan, care a ocupat poziţia mai bine de un deceniu, iar acum s-a despărţit de companie pentru a se dedica unor proiecte personale.

    “Începand luna aprilie, domnul Vuşcan a decis să nu mai facă parte din echipa executivă Elit pentru a se dedica unor proiecte personale“, au răspuns reprezentanţii companiei Elit. Voicu Vuşcan candidează la alegerile locale. El a început să lucreze în cadrul Elit în 2002, imediat după terminarea facultăţii. Până în anul 2013 a fost director comercial, iar apoi a preluat funcţia de CEO, pe care a deţinut-o până la 1 aprilie 2024.

    Cristian Orădan şi-a început activitatea la Vericom 2001, parte  din Elit acum, companie care a fost integrată. Din 2017, Orădan a ocupat poziţia de director general în cadrul Elit, una dintre cele mai importante companii de preparate din carne din România, cu patru fabrici pe plan local, în Alba, Arad şi Bucureşti.

    Elit produce peste 30.000 tone de preparate din carne/an, prin intermediul mai multor mărci propria, Elit, Plin de carne, Premia, Promo şi Veri, conform celor mai recente date ZF. Compania are aproximativ 50 de magazine proprii, dar distribuie produsele şi prin intermediul lanţurilor de tip supermarket şi hipermarket.

    Compania este prezentă pe piaţă de 20 de ani, iar din 2018 face parte a Grupului chinez Smithfield, care, de altfel, este cel mai mare crescător de porci din România, cu efective de peste 1 milion de capete anual.

    Compani Elit a fost fondată de Dorin Mateiu, antreprenor care acum are Cirrus Comexim, companie specilizată în creşterea porcinelor.

    Smithfield, prin intermediul Elit, a achiziţionat recent şi Goodies Meat Production, companie ce operează o unitate de producţie în Ceptura de Jos, Prahova, iar portofoliul său de produse include salam, şuncă, parizer, bacon şi alte specialităţi din carne.

    Elit concurează pe piaţa produselor procesate din carne cu producători cu capital autohton precum Cris-Tim, Unicarm, Agricola Bacău, Meda Prod 98 sau Angst.

  • Cât de jos se mai poate duce industria României, sectorul care înseamnă 20% din PIB?

    ♦ Industria României a continuat să scadă în primele trei luni din an cu 2,7% ♦ Sectorul industrial face aproape 20% din PIB şi scăderea din industria prelucrătoare explică, într-o oarecare măsură, cvasistagnarea economică din primul trimestru din 2024.

    Economia României a crescut cu numai 0,1% în primele trei luni din 2024 prin com­pa­raţie cu aceleaşi trei luni din anul precedent, arată primul set de date de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Primele date detaliate despre evoluţia economiei vor veni la începutul lui iunie, aşadar până la acea dată singurele indicii sunt în seriile de date lunare. Or, pe datele din acest moment, evoluţia sub aşteptări a economiei a venit din zona construcţiilor, care înseamnă 8% din PIB şi din zona industriei, care înseamnă 20% din economie.

    Ce se întâmplă în acest sector, de vreme ce, practic, în 2024 scade pentru al cincilea an la rând?

    „Acest indicator, din punctul meu de vedere, ar trebui corelat cu exporturile de materii prime şi cu importurile de produse finite, pentru că, dacă mă întrebaţi pe mine, acolo situaţia e mult mai tragică. Exportăm materii prime, evident neprelucrate, şi importăm produse finite”, răspunde Marcel Vulpoi, profesor la ASE şi fondatorul companiei de contabilitate Vulpoi & Toader Management.

    În ultimii ani, industria României a fost în recesiune şi a scăzut constant, atât ca pon­dere în PIB, cât şi ca volum de pro­ducţie. Este o problemă de compe­titivitate, mai ales cu companiile din regiune, este de pă­rere Radu Ciobanu,  profesor la Academia de Studii Economice din Bucureşti. De asemenea, adaugă el, sectorul industrial din România are nevoie şi de ajutorul guvernului pentru a fi competitiv. „Diminuarea competitivităţii indus­triilor din România, prin comparaţie cu aceleaşi industrii din Europa Centrală şi de Est, este principala problemă, în opinia mea. Totodată, industriile din România trebuie şi sprijinite de guvern tocmai prin tot ce înseamnă infrastructura care trebuie creată, astfel încât aceste industrii să poată veni în piaţa europeană la preţuri competitive. Aşa industria ar putea fi un motor pentru PIB şi pentru creşterea acestuia în viitorul apropiat şi nu o frână”, spune Radu Ciobanu.

    Industria, un sector care a scăzut de la 25% pondere în PIB în 2017 la sub 20% din PIB la sfârşitul anului trecut, nu poate decât să tragă în jos întreaga economie atunci când nu performează. Cu toate acestea, unele companii industriale au înregistrat an de an creşteri ale afacerilor, ale cotei de piaţă şi ale investiţiilor, în ultimii ani.

    Altele, însă, şi-au încetat activitatea sau au închis unităţi de producţie. În contextul economic general, pierderile din sectorul industrial au fost mai semnificative decât creşterile, astfel încât producţia industrială a ţării a fost în scădere şi a afectat negativ exporturile în sectoarele unde s-a consemnat scădere. 

    ZF va dezbate pe larg subiectul industriei României în cadrul conferinţei anuale ZF Reindustrializarea României, care va avea loc pe 27 mai în Bucureşti. Lideri din industria românească împreună cu reprezentanţi ai guvernului şi ai mediului academic vor dezbate în cadrul discuţiilor evoluţia sectorului industrial şi perspectivele de viitor.

  • Primăria Timişoara investeşte peste 14 mil. lei în reabilitarea cinematografului Studio, situat în zona centrală a oraşului

    Primăria Timişoara va finaliza în perioada următoare o investiţie de 14,2 mil. lei (aproximativ 2,9 mil. euro), TVA inclus, în reabilitarea cinematografului Studio, situat în zona centrală a municipiului. Cinema Studio este cel de-al treilea cinematograf reabilitat de primăria municipiului Timişoara, după Cinema Victoria, redeschis în septembrie 2022 şi Cinema Timiş, cel mai mare dintre cinematografele de tradiţie ale oraşului, redeschis în octombrie anul trecut. 

    ’’100.000 de pasionaţi de film şi evenimente de bună calitate au trecut deja pragul cinematografelor Timiş şi Victoria, de când le-am redeschis. Este o comunitate pe care continuăm să o dezvoltăm prin deschiderea de noi spaţii pentru film şi evenimente. Cinema Studio este cel de-al treilea cinema complet modernizat pe care îl redeschidem în ultimii doi ani”, a spus Dominic Fritz, primarul muncipiului Timişoara, într-un comunicat de presă.

    Lucrările de reabilitare a Cinema Studio se vor încheia la începutul acestei veri, urmând ca din toamnă să îşi deschidă porţile cu un program constant. Construit în zona centrală a oraşului, în perioada interbelică, în anul 1938, în stil Art Deco, Cinematograful Studio şi-a încetat activitatea în anul 2000. După modernizare, cinematograful îşi va păstra faţada istorică şi va dispune de 2 săli, una cu 190 locuri  şi cea de-a doua cu 64 de locuri. De asemenea, există un spaţiu cu o capacitate 80 locuri pe acoperiş.      

  • Apple pierde teren în China: Gigantul american anunţă reduceri de până la 300 de dolari la unele modele de Iphone-uri

    Apple a lansat o campanie de reduceri pe Tmall, un celebru magazin online chinez, oferind discounturi de până la 300 de dolari, scrie Reuters.

    Gigantul american vrea să îşi păstreze poziţia dominantă în sfera telefoanelor high-end, unde se confruntă cu o competiţie acerbă din partea producătorilor locali precum Huawei. Presiunea pe Apple creşte în timp ce Huawei a lansat un nou model de smartphone luna trecută, Pura 70.

    Apple a mai desfăşurat o campanie similară în februarie care a ajutat la creşterea vânzărilor în China. Livrările de telefoane Iphone în ţară au crescut cu 12% în martie, după ce în primele două luni ale anului au scăzut cu 37%, conform datelor China Academy of Information and Communications Technology (CAICT).

  • Bill Gates recomandă o carte revoluţionară despre inteligenţa artificială şi educaţie

    Celebrul antreprenor Bill Gates a intrat pe reţelele de socializare pentru a promova o nouă lucrare care explorează modul în care inteligenţa artificială va transforma educaţia în anii următori. Este vorba despre o carte semnată de Salman Khan.

    Gates s-a arătat optimist în ceea ce priveşte impactul AI asupra educaţiei, dar spune că vom avea în continuare nevoie de profesori.

    Gates a promovat cartea „Brave New Words: How AI Will Revolutionize Education (and Why That’s a Good Thing)”, scrisă de Salman Khan, fondatorul şi directorul executiv al Khan Academy, o organizaţie educaţională non-profit care îşi propune să ofere resurse de învăţare gratuite, conform Business Insider.

    Cartea prezintă modul în care progresele în domeniul inteligenţei artificiale vor transforma educaţia şi oferă un ghid pentru profesori, părinţi şi elevi pentru a naviga prin schimbările din această „lume nouă”, se arată în descrierea cărţii.

    „Dacă eşti pasionat de educaţie, trebuie să citeşti această carte”, a scris Gates pe X: „Sal oferă o viziune convingătoare pentru a valorifica AI pentru a extinde oportunităţile pentru toţi”.

    Khan este familiarizat cu punctul de întâlnire dintre IA şi educaţie. Compania sa îşi construieşte propriul chatbot educaţional, Khanmigo. Acesta îşi propune să ajute elevii într-o varietate de materii, inclusiv matematică, informatică şi scriere.

    El a vorbit despre acest subiect într-o conferinţă TED de anul trecut. „Cred că ne aflăm în pragul utilizării inteligenţei artificiale pentru, probabil, cea mai mare transformare pozitivă pe care a cunoscut-o vreodată educaţia”, a spus el.

    „Modul în care vom face acest lucru este să oferim fiecărui elev de pe planetă un tutore personal inteligent artificial, dar uimitor”.

    Gates a fost, de asemenea, optimist în ceea ce priveşte rolul AI în educaţie. El a publicat anul trecut o scrisoare plină de previziuni în materie de inteligenţă artificială, dintre care una a fost că în următorii cinci până la zece ani, AI ar putea începe să livreze conţinut educaţional adaptat la stilul de învăţare al unui elev.

    „Aceasta va îmbunătăţi – dar nu va înlocui niciodată – munca pe care elevii şi profesorii o fac împreună în clasă”, a scris el.