BusinessMagazin

Blog

  • Inteligenţa artificială generativă, mai mult decât o simplă actualizare tehnologică

    Andrei Ionescu, Consulting Market Leader DELOITTE ROMÂNIA

    Andrei Paraschiv, Director Consultanţă, Deloitte România

    Fie că vorbim despre preocupările precursorilor noştri care au trăit în epoca primei revoluţii industriale, fie că ne raportăm la provocările cu care se confruntă societatea contemporană, determinate de cea de-a patra revoluţie industrială sau chiar de a cincea, despre care se vorbeşte tot mai mult, surmontarea acestora a presupus adaptabilitate în faţa schimbărilor. În astfel de momente, rolul liderilor este esenţial, deoarece schimbarea poate fi o sabie cu două tăişuri – poate genera progres, dacă întregul proces este abordat şi implementat în mod responsabil şi cu atenţie la etapa de tranziţie, sau poate genera haos.

    În prezent, unul dintre factorii cu potenţial mare de a genera schimbare este avansul tehnologic, inclusiv avântul inteligenţei artificiale generative (Gen AI) în ultimul an. Generarea de rapoarte pentru a înrola clienţii noi (onboarding), crearea de schiţe detaliate a unor piese sau produse pentru a optimiza lanţul de aprovizionare şi prelucrarea eficientă a unor materiale video de supraveghere pentru sporirea eficienţei sunt doar câteva dintre modalităţile prin care organizaţiile pot adopta noi moduri de lucru, inova sau amplifica alte tehnologii folosind Gen AI. Impactul acestor soluţii se va răsfrânge rapid asupra multor domenii, studiile Deloitte estimând că aproape toate companiile care oferă soluţii de tip software pentru organizaţii vor integra Gen AI măcar în unele dintre ofertele lor până la sfârşitul anului 2024.

    Pentru a naviga prin aceste ape noi, liderii de business trebuie să analizeze tehnologia Gen AI în toată complexitatea ei şi să-şi recalibreze strategia. Potrivit raportului Deloitte „Generative AI and the future of work”, această recalibrare presupune, pe de o parte, acordarea unei atenţii sporite modului în care sunt redefinite rolurile angajaţilor şi prioritizate rezultatele înregistrate de aceştia. Pe de altă parte, un alt aspect de luat în considerare în momentul recalibrării este atitudinea liderilor. O mentalitate de cercetător (researcher’s mindset), potrivit căreia integrarea soluţiilor Gen AI în cadrul organizaţiei nu trebuie tratată ca o simplă actualizare tehnologică, ci ca un experiment care ancorează întreaga organizaţie, poate reprezenta cheia succesului întregului proces.

    Activarea curiozităţii, motorul oricărui cercetător, este o metodă prin care liderii pot valida sau respinge anumite ipoteze cu privire la procesul de integrare a Gen AI în interiorul organizaţiei. Cum se aliniază adoptarea soluţiilor de Gen AI cu strategia companiei, cum pot avea acestea un impact pozitiv asupra performanţei organizaţiei, care sunt metodele potrivite de a demonstra angajaţilor că aceste soluţii vin în ajutorul lor? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care trebuie avute în vedere la începutul oricărui experiment cu ramificaţii în întreaga organizaţie.

    În sprijinul testării anumitor ipoteze, liderii se pot baza pe date, aspect care ar implica realizarea unei radiografii în profunzime a fiecărui departament, cu scopul de a capta nuanţele fiecărui proces şi rol din cadrul echipelor şi de a anticipa potenţialul impact al Gen AI asupra acestora.

    Testarea în sine este un proces al încercărilor repetate, al erorilor, care trebuie privite ca oportunităţi de învăţare, şi al analizelor rapide şi constructive, deoarece, similar unei cercetări, integrarea Gen AI în organizaţie implică facilitarea şi încurajarea unui mediu al inovaţiei şi al experimentării. Folosirea unui spaţiu controlat de testare (sandbox), deşi acesta nu reprezintă o noutate pentru domeniul tehnologiei, ar putea ajuta la maximizarea capacităţilor soluţiilor Gen AI. De asemenea, sesiunilor de testare în siguranţă li se adaugă şi canalele destinate exprimării părerilor angajaţilor, aceştia luând astfel parte în mod activ la implementarea soluţiilor Gen AI în organizaţie.

    Într-o etapă ulterioară colectării datelor şi feedbackului, liderii vor putea trage concluzii care să-i ajute la confirmarea sau infirmarea ipotezelor pe care le-au avansat în debutul demersului de integrare a Gen AI în organizaţie, astfel încât mai departe să ia decizii aliniate cu strategia de business, centrate pe recunoaşterea calităţilor umane ale angajaţilor şi a rezultatelor lor.

    În concluzie, integrarea soluţiilor Gen AI în cadrul organizaţiilor este mai mult decât o simplă actualizare de tehnologie. Ea presupune un demers concertat la nivelul întregii organizaţii, în care abordarea liderilor trebuie să fie similară cu cea a unui cercetător, fără să piardă din vedere că viitorul organizaţiilor, deşi construit cu ajutorul maşinilor, se află în mâinile oamenilor.

  • Mafia siciliană trece la un nou nivel: Legendara organizaţie Cosa Nostra îşi extinde afacerile dincolo de străzile Siciliei si intra pe un domeniu nou unde îşi infiltrează spioni

    Sicilia se bucură de o perioadă de boom economic, mai ales  datorită unor seriale precum „The White Lotus” de la HBO, care prezintă priveliştile uluitoare ale insulei şi atrage turiştii. Însă mare parte din idilica insulă rămâne neatinsă de banii veniţi din afară, pentru că aceştia au intrat sub controlul organizaţiilor mafiote, care au reuşit să-şi diversifice activităţile  şi să se intre tot mai mult în economia legală, scrie Bloomberg.

    Sicilia şi gruparea de crimă organizată Cosa Nostra au fost sinonime cel puţin din secolul al XIX-lea. Atrocităţile au scăzut în ultimii ani, în urma unei campanii agresive a poliţiei ca răspuns la atentatele cu bombă de lângă Palermo din 1992, în urma cărora au fost ucişi procurorii Paolo Borsellino şi Giovanni Falcone.

    Magistraţii spun că acest lucru se datorează şi faptului că mafia siciliană şi alte organizaţii similare au devenit mai sofisticate, intrând în contact cu angajaţi white collars, care le dau acces la economia legală, de unde direcţionează banii către droguri, prostituţie şi trafic de persoane, evitând conflictul deschis cu autorităţile.

    După pandemie, s-a dezvoltat o nouă tendinţă care reprezintă un avertisment pentru întreaga Europă. În timp ce mafioţii continuă meargă după banii în marile oraşe, ei se hrănesc, de asemenea, cu inegalitatea şi polarizarea tot mai mari pentru a submina statul italian în declin şi puternic îndatorat.

    Michele Ricciardi, director adjunct şi cercetător principal la Transcrime, un institut de cercetare din Milano, spune că la diviziunea tradiţională a Italiei între nordul bogat şi sudul sărac se adaugă se adaugă o nouă problemă: discrepanţa mare între cele mai mari şi prospere oraşe şi restul.

     În Sicilia, acest lucru se traduce printr-o revenire economică a oraşelor turistice pitoreşti, unde super-bogaţii care caută să beneficieze de sistemul fiscal generos din Italia. Pe fondul acestui scenariu, oraşele idilice sunt ţinta unor investiţii imobiliare importante, dar în afara lor degradarea pe toate palierele oferă materia primă perfectă pentru ca familiile şi reţelele de crimă organizată din Cosa Nostra să intre în joc.

    Un proces în curs de desfăşurare la Palermo oferă o perspectivă asupra modului în care influenţa gangsterilor se extinde tot mai subtil şi mai pătrunzător în ţesutul social şi economic. În acest caz, 31 de proprietari de afaceri dintr-o zonă sud-estică degradată din Brancaccio din Palermo, sunt acuzaţi de complicitate cu mafioţii.

    Acuzaţii sunt judecaţi pentru că au negat că ar fi plătit taxă de protecţie către Cosa Nostra, deşi au fost surprinşi pe înregistrările telefonice ale poliţiei vorbind despre acest lucru. Procurorii locali spun că procesul este atât de crucial deoarece – susţin ei – nu frica îi împiedică pe proprietarii de afaceri să recunoască plata, ci complicitatea. În schimbul cooperării, ei primesc oferte preferenţiale pentru mărfuri, sau servicii juridice, sau împrumuturi, chiar şi servicii sociale.

    Fenomenul nu vizează doar Sicilia. Alessandra Dolci, unul dintre cei mai importanţi procurori anti-mafie din Italia, se luptă cu o problemă similară în Milano.

    Ea vede aceeaşi discrepanţă tot mai mare între centrul oraşului şi periferia celui de-al doilea oraş al Italiei. Dolci insistă că „pentru a lupta împotriva crimei organizate trebuie să combatem şi evaziunea fiscală”

    Înapoi în Palermo, Maurizio de Lucia este procurorul şef care a condus investigaţiile care au dus la arestarea şefului mafiot Matteo Messina Denaro anul trecut, după 30 de ani de fugă. Un ucigaş care se lăuda că victimele sale ar putea „umple un cimitir”, Denaro era văzut ca un şef de mafie desprins parcă dintr-un film, o relicvă a mafiei tradiţionale italiene a atrocităţilor şi terorismului.

    Astăzi organizaţiile mafiote au abandonat căile tradiţionale şi au optat pentru afaceri mai inteligente, care face lupta procurorilor mult mai dificilă.

    „Activităţile mafiei sunt acum mai subtile , mai puţin violente şi mai stabile din punct de vedere economic. Organizaţiile se bazează pe ajutorul politicienilor şi al afaceriştilor. La această problemă se adaugă şi evaziunea fiscală. Denstistul care nu emite o factură pentru serviciile sale e la fel de periculos ca un traficant de droguri, din punct de evedere economic. Amandoi lucrează pe acelaşi teren”, a declarat de Lucia.

     

  • Sfârşitul unei ere: Arctic, cel mai mare producător de electrocasnice din România, îşi schimbă numele după mai bine de 60 de ani. Ce se întâmplă cu brandul?

    Compania Arctic SA, cel mai mare producător de electrocasnice din România, ce operează local două fabrici în judeţul Dâmboviţa, îşi schimbă numele în Beko România. Este vorba doar de numele firmei, al entităţii juridice care operează businessul cu o istorie de peste 60 de ani.

    Schimbarea vine ca urmare a tranzacţiei dintre grupul turc Arçelik şi grupul american Whirlpool, ce vizează operaţiunile din Europa ale celor doi giganţi. Tranzacţia a fost finalizată, rezultatul fiind crearea unei noi entităţi – Beko Europe. Aceasta din urmă adună businessul din sectorul electroctrocasnicelor al Whirlpool din Europa şi pe cel de electrocasnice, electronice de consum, aer condiţionat şi electrocasnice mici al Arçelik tot din Europa.

    Astfel, Arçelik îşi va redenumi toate operaţiunile globale sub un singur brand corporativ: „Beko”. În România, businessul Arctic era deţinut din 2002 de grupul Arcelik din Turcia, pentru ca acum structura acţionariatului să se schimbe. Turcii păstrează 75% din business, iar Whirlpool 25%.

    Chiar şi înainte de tranzacţie, businessul local avea în portofoliu mai multe branduri, dintre care două principale – Arctic şi Beko. Primul era folosit doar în România, pe când al doilea e o marcă globală. În continuare, cele două nume vor continua să existe, doar că firma care le va opera va avea numele de Beko România începând cu aprilie 2024.

    Decizia a fost luată astăzi, 9 aprilie 2024, de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor.

    „Suntem entuziasmaţi de această nouă etapă şi de direcţia pe care Beko o conturează pentru următorii ani. Rămânem fideli obiectivelor noastre (…). Sunt mândru să mă aflu la conducerea companiei într-un moment atât de important pentru echipa noastră. De-a lungul anilor petrecuţi aici am dezvoltat o legătură specială cu România, iar decizia de astăzi reprezintă un nou pas în angajamentul meu faţă de această ţară care mi-a devenit acasă”, a declarat Murat Büyükerk, Chief Executive Officer al Arctic.

    Grupul turc Arcelik a preluat Arctic în urmă cu mai bine de două decenii, iar din 2002 până astăzi a investit peste 391 mil. euro în România, inclusiv în construcţia de la zero a unei noi fabrici (de maşini de spălat, de la Ulmi) şi în extinderea cele existente (de frigidere, de la Găeşti).

    “România îşi păstrează rolul strategic în cadrul Beko, ţara noastră fiind o piaţă importantă de producţie, datorită celor două fabrici – cea de frigidere de la Găeşti şi cea de maşini de spălat rufe de la Ulmi”, spun oficialii companiei.

    În prezent, 84% din producţia totală din fabricile de la Găeşti şi de la Ulmi este exportată în peste 80 de ţări. În România se produc produse sub trei branduri – Arctic, Beko şi Grundig.

    „Această schimbare (de nume al companiei – n.red.) este o oportunitate majoră pentru România şi un moment definitoriu în istoria companiei noastre. Prin asocierea cu un brand corporativ puternic cum este Beko, avem acum şansa să ne consolidăm poziţia pe piaţa internaţională şi să contribuim la promovarea şi dezvoltarea industriei electrocasnicelor din ţara noastră (…)”, a adăugat Gabriel Eremia, Director de Marketing & Product Management, Arctic.

    Rezultatul tranzacţiei dintre Arcelik şi Whirlpool este o companie cu peste 20.000 de angajaţi şi 11 unităţi de producţie cu o capacitate cumulată de aproximativ 24 de milioane de electrocasnice pe an.

    Dintre cele 11 unităţi de producţie, două sunt în România, e vorba de fabricile Arctic din Găeşti şi Ulmi, judeţul Dâmboviţa. Celelalte sunt în Cassinetta, Melano, Comunanza şi Siena în Italia, Wroclaw, Radomsko şi Lodz în Polonia, Poprad în Slovacia şi Yate în Marea Britanie.

  • Trei investitori de retail străini despre trei lucruri la care se uită în 2024

    Au înţeles în ultimul an cât de importante sunt menţinerea investiţiilor şi răbdarea în piaţa de capital şi că investitorii activi pot beneficia de oportunităţi de pe urma comportamentelor iraţionale de pe piaţa bursieră. Ce ar mai putea învăţa trei investitori de retail străini în 2024 şi la ce aspecte sunt atenţi în acest an profund electoral? Am face bine să rămânem vigilenţi, consideră unul dintre ei.

     

    Cristià Calle Mercado:

    Născut şi crescut în Spania, Cristià a studiat dreptul şi business management la Madrid, înainte de a călători prin lume pentru a-şi găsi un loc de muncă, stabilindu-se în cele din urmă în Sydney. El şi-a descoperit adevărata pasiune pentru investiţii abia în ultimii ani, după ce dorinţa sa de a studia companiile şi de a citi despre modul în care acestea funcţionează a devenit tot mai evidentă. Cristià foloseşte analiza cantitativă şi calitativă pentru a determina valoarea intrinsecă a unei companii şi a produce propria sa valoare estimată. Dacă nu poate determina singur acest lucru, este simplu: nu investeşte.

     

    Ce a învăţat în 2023:

    Menţinerea investiţiilor s-a dovedit, încă o dată, a fi un comportament foarte important pe piaţa bursieră. Poate că titlurile din media abundă în motive pentru a vinde, dar există o mulţime de alte motive pentru a menţine investiţiile, pe care nu le veţi vedea vehiculate de media la fel de des. Comportamentele iraţionale de pe piaţa bursieră generează mari oportunităţi pentru investitorii activi. Acesta este cazul unor companii precum Meta. În 2022, naraţiunea era că Meta pierdea cotă de piaţă în favoarea TikTok şi că îşi irosea banii în Metaverse. Acest lucru a dus la scăderea acţiunilor cu 64% în 2022. La aproximativ un an după aceea, oamenii au uitat de asta, iar acţiunile au crescut cu peste 180%. Dacă puteţi vedea dincolo de zgomotul creat de media, randamentele dvs. pot fi îmbunătăţite remarcabil datorită reacţiilor iraţionale ale pieţei.

     

    Trei lucruri la care se uită în 2024:

    Relaţiile dintre SUA şi China

    Companii precum NVDIA ar trebui să beneficieze de pe urma îmbunătăţirii relaţiilor dintre cele două superputeri, având în vedere că sunt afectate de interdicţiile de export impuse de SUA. Companiile chinezeşti precum Alibaba ar putea beneficia, de asemenea, de un ecosistem comercial mai bun între cele două ţări.

    Ratele dobânzilor şi nivelurile de îndatorare ale ţărilor

    Ratele dobânzilor sunt aşteptate să scadă în cursul anului 2024, dar va trebui să urmărim cu atenţie. Dacă acestea continuă să crească sau îşi menţin nivelurile actuale, bugetele naţionale pot fi afectate puternic din cauza plăţilor mai mari ale dobânzilor, afectând negativ pieţele.

    Fondurile de investiţii imobiliare

    Fondurile de investiţii imobiliare au fost afectate în cursul anului 2023 din cauza dobânzilor mai mari la împrumuturile lor. Dacă ratele dobânzilor scad, vor scădea şi plăţile de dobânzi ale acestora, ceea ce s-ar putea traduce prin dividende mai mari plătite acţionarilor – sau prin mai multe investiţii care să crească.

     

    Zech Zheng:

    Este un expert în finanţe din Melbourne, cu experienţă în domeniul bancar de investiţii şi cu mai mult de un deceniu de experienţă în tranzacţionare. Este al şaselea cel mai copiat trader de pe platforma eToro, peste 11.000 de investitori individuali fiind atenţi la mişcările sale de pe piaţă. Cu un masterat în finanţe, o licenţă în contabilitate şi o diplomă în domeniul bancar şi financiar, Zech este, de asemenea, membru al societăţii Mensa, o organizaţie a persoanelor cu IQ ridicat, fiind un mare susţinător al lecturării cărţilor de finanţe de renume şi al utilizării resurselor online credibile.

     

    Ce a învăţat în 2023:

    Având ca exemplu achiziţia Twitter de către Elon Musk anul trecut, piaţa de arbitraj de fuziuni pare foarte subevaluată. Pentru context, comercianţii de arbitraj de fuziuni investesc, în esenţă, în rezultatele probabile ale tranzacţiilor între companiile listate la burse. Tranzacţia Microsoft-Activision din octombrie a reprezentat, de asemenea, o oportunitate ratată pentru mulţi din domeniul arbitrajului. În general, SUA au continuat să domine, depăşind restul lumii şi cred că acest lucru va continua şi în 2024.

    Trei lucruri la care se uită în 2024:

    China şi SUA

    Alegerile din SUA vor fi interesante. China încearcă o redresare economică cu un succes limitat, iar o schimbare a preşedintelui SUA ar putea avea un impact masiv asupra actualului impas comercial şi de export dintre cele două ţări. Ratele dobânzilor. La nivel global, oamenii se întreabă dacă şi când vor reduce băncile centrale ratele dobânzilor anul acesta. Piaţa preconizează reduceri de 100 de puncte de bază (1%) în SUA, dar Fed semnalează rate mari pe termen mai lung, ceea ce înseamnă că pieţele vor acţiona probabil cu o anumită prudenţă.

    Acţiunile „verzi”

    Acţiunile din domeniul energiei regenerabile au fost lovite din cauza percepţiei tot mai mari a investitorilor că este o tehnologie neprofitabilă. Există o fărâmă de speranţă în 2024 pentru investiţiile verzi, care ar putea să se redreseze dacă vor avea loc reduceri semnificative ale ratelor dobânzilor în cursul anului.

     

    Heloise Greeff:

    În prezent stabilită în Marea Britanie, Heloise este un inginer pasionat de date şi a obţinut în mod constant rezultate extraordinare în portofoliu datorită utilizării sofisticate a tehnologiei de ultimă oră. Heloise este în mod special pasionată de instrumentele de investiţii bazate pe inteligenţa artificială. Ea crede că IA poate facilita o analiză sofisticată a modelelor financiare care ar putea să nu fie uşor de perceput de investitorii umani sau de instrumentele analitice existente. Acest lucru poate egaliza condiţiile de concurenţă şi poate face ca investiţiile să fie mai accesibile pentru o gamă mai largă de persoane.

     

    Ce a învăţat în 2023:

    Anul 2023 mi-a reamintit din nou cât de importantă este răbdarea pe pieţele de capital. Este o mantră de lungă durată a mea în materie de investiţii: „răbdare şi disciplină”. Cu un an în urmă, majoritatea prognozelor se aşteptau la o recesiune în 2023, având în vedere înăsprirea agresivă a politicii monetare a Fed. Cu toate acestea, a fost o piaţă foarte agitată. Pentru mine, asumarea şi consecvenţa în ceea ce priveşte deciziile mele de investiţii dă întotdeauna roade.

    Trei lucruri la care se uită în 2024:

    Încetinirea creşterii pieţei

    Ajustaţi aşteptările privind randamentele, deoarece vremurile nefavorabile ar trebui să ducă la o creştere mai lentă şi la o încetinire a pieţei forţei de muncă, dar, în mod ideal, nu ar trebui să se ajungă la o recesiune.

    Inteligenţa artificială

    Mă aştept la o potenţială creştere a productivităţii cauzată de utilizarea inteligenţei artificiale în multe sectoare, cu jucători inteligenţi care să o ia inaintea reglementărilor.

    Inflaţia

    Răcirea continuă a inflaţiei nu va fi lipsită de puncte de presiune. Investitorii ar face bine să rămână vigilenţi pe măsură ce pieţele se adaptează la răcirea preţurilor.

  • ANAF va CONTROLA românii! TAXELE se vor PLĂTI cu FORŢA

    ANAF a pus ochii pe persoanele fizice! Românii luaţi cu binişorul şi obligaţi să îşi plătească dările la stat

    ANAF a pus ochii pe persoanele fizice care nu îşi plătesc dările la stat. Astfel, românii sunt luaţi cu binişorul, dar obligaţi să îşi plătească dările la stat. ANAF derulează un program de conformare voluntară în domeniul serviciilor de înfrumuseţare, vizate fiind practic coafezele sau cele care fac manichiura ori pedichiura.

    ANAF a pus ochii pe persoanele fizice! Românii luaţi cu binişorul şi obligaţi să îşi plătească dările la stat
    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) derulează, la nivel naţional, începând cu luna martie a.c., un program de conformare referitor la veniturile realizate de persoanele fizice care prestează activităţi de înfrumuseţare/întreţinere corporală, continuând astfel iniţiativa, demarată în 2022, de a sprijini contribuabilii din acest domeniu în vederea îndeplinirii obligaţiilor fiscale ce le revin (înregistrare, declarare, plată), arată un comunicat oficial.

    Program de conformare al acestor persoane fizice
    „Programul de conformare îşi propune să crească gradul de informare a contribuabililor care realizează sau care vor realiza venituri din activităţi de înfrumuseţare şi întreţinere corporală. O informare adecvată va conduce la creşterea nivelului de conştientizare a obligaţiilor fiscale ce derivă din obţinerea unor astfel de venituri şi va reduce riscul penalizărilor/amenzilor în cazul unor controale sau inspecţii fiscale.

    Grupurile ţintă ale acestui program de conformare sunt, pe de-o parte, persoane fizice care obţin venituri din acest gen de activităţi (PFA, ÎI, ÎF, persoane care au absolvit cursurile unor şcoli de profil, alte persoane fizice identificate din surse deschise) şi, pe de altă parte, angajatori care activează în domeniu, furnizori de formare profesională etc”, arată ANAF.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Cel mai URÂT oraş din România! Votul a fost DISTRUGĂTOR: „Să se cheme EPAVA!”

    A fost desemnat cel mai „urât” oraş din România pe platforma de socializare Reddit.

    Potrivit localnicilor, oraşul lor de baştină ar fi trebuit să se numească „Epava”.

    Sondaj pentru cel mai urât oraş din România

    Pe Reddit a fost efectuat un sondaj cu cele mai urâte oraşe din ţară.

    Pentru a fi înscris în sondaj, oraşul respectiv trebuia să îndeplinească următoarele criterii:

    să aibă drumuri proaste;
    clădiri în paragină;
    străzi pustii;
    atmosferă cenuşie;
    calitatea slabă a aerului;
    lipsa de activităţi culturale şi sociale;
    drumuri sparte;
    locuinţe vechi;
    trafic neorganizat.
    Cele mai votate au fost:

    Giurgiu, un oraş sudic care se confruntă cu sărăcie şi şomaj;
    Vaslui – oraş din Moldova care este vestit pentru criminalitatea ridicată;
    Buzău – poluare, lipsit de activităţi culturale şi sociale;
    Borşa – oraş din Maramureş, nominalizat pentru estetică.
    Şi oraşul cel mai urât din România este….
    Participanţii la sondaj au votat şi au decis că oraşul Corabia, amplasat pe malul stâng al Dunării, în judeţul Olt, este cea mai urâtă aşezare urbană. Acolo se află un monument al Războiului de Independenţă din anii 1877-1878.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Până când ne mai putem aştepta la creşteri la BVB? Corecţia, pe buzele participanţilor la piaţă

    În vreme ce indicele BET – de referinţă pentru BVB – continuă să crească şi să marcheze noi maxime istorice, participanţii bursieri se întreabă acum cât mai poate dura raliul pieţei. Un indiciu în acest sens poate fi oferit de lichiditate, care a scăzut constant în ultimele săptă­mâni, media rulajului zilnic din 2024 ajungând la circa 98 mil. lei, de la aproximativ 105 mil. lei luna trecută.

    „Semnale pot veni şi din înrăutăţirea fluxurilor de capital sau a lichidităţii din piaţă, fie că este vorba de apetitul investitorilor locali, dar mai ales al celor internaţionali. Scăderea nivelului lichidităţii zilnice poate fi un semnal în acest sens, dar el trebuie corelat şi cu altele, cum ar fi «lărgimea» raliului, respectiv cât de multe companii din piaţă participă la raliu“, spune Horia Braun, CEO al Erste AM.

  • Se apropie deadline-ul. Candidaţii pentru boardul Exim Banca Românească mai pot să depună documentele necesare până luni, 15 aprilie, după prelungirea decisă de Ministerul Finanţelor, care este acţionar majoritar al băncii. Termenul anterior de depunere a candidaturilor a fost 1 aprilie

    ♦ În octombrie 2023, Exim Banca Românească a rămas în numai doi conducători executivi din cei cinci, Traian Halalai şi Cristian Şaitariu, aceştia primind din partea Ministerului Finanţelor un mandat provizoriu de doar 5 luni, până în martie, mandat prelungit apoi până în luna mai.

    Ministerul Finanţelor, în calitate de acţionar majoritar al Exim Banca Românească, a decis să prelungească până la data de 15 aprilie perioada de depunere a candidaturilor pentru cele nouă poziţii în boardul băncii de stat, respectiv patru poziţii de administrator executiv şi cinci poziţii de administrator neexecutiv.

    În luna martie, Ministerul Finanţelor luase decizia de a declanşa procedura de recrutare şi selecţie a preşedintelui executiv al Exim Banca Românească şi a celorlalţi opt membri ai Consiliului de Administraţie al băncii de stat, termenul stabilit atunci pentru depunerea candidaturilor fiind 1 aprilie. Din boardul Exim Banca Românească ar urma să facă parte nouă membri, dintre care cinci administratori neexecutivi şi patru administratori executivi, respectiv un preşedinte executiv şi trei vicepreşedinţi executivi ai băncii. Iar mandatul membrilor Consiliului de Administraţie este de 4 ani.

    Actualul Consiliu de Administraţie al Exim Banca Românească (fosta EximBank), bancă aflată pe locul opt în topul după active, are mandatul prelungit cu încă două luni, până în luna mai.

    Traian Halalai conduce de peste un deceniu EximBank, fiind numit în perioada guvernului Ponta. În timpul mandatului lui Halalai, EximBank a reuşit să cumpere Banca Româ­nească ajungând astfel de pe poziţia 8 în piaţă.

    Printre criteriile speciifice de participare impuse de Ministerul Finanţelor pentru poziţiile de administratori executivi la Exim Banca Românească în cazul preşedintelui executiv se regăseşte experienţa cumulată de 7 ani în ultimii 12 ani, cu relevanţă pentru funcţia pentru care candidează, dobândită în domeniul financiar-bancar, dintre care cel puţin 6 ani în funcţii de conducere executivă/neexecutivă sau în funcţii de conducere de nivel mediu. Pentru vicepreşedinţii executivi ai băncii acţionarul majoritar cere experienţă cumulată de 7 ani în ultimii 12 ani, cu relevanţă pentru funcţia pentru care candidează, dobândită în domeniul financiar-bancar, dintre care cel puţin 5 ani în funcţii de conducere executivă/neexecutivă sau în funcţii de conducere de nivel mediu.

    Candidaţii pentru posturile de membri executivi trebuie să prezinte experienţă dobândită în funcţii de conducere executive/neexecutive, sau de nivel mediu, în cel puţin unul dintre următoarele domenii: control intern şi administrarea riscurilor, conformitatea şi implementarea politicilor şi procedurilor interne în domeniul AML/CFT/KYC, activităţi de gestionare corporate, trezorerie şi pieţe financiare, retail bancar, financiar- contabil, audit.

    În octombrie 2023, Exim Banca Românească a rămas în numai doi conducători executivi din cei cinci, Traian Halalai şi Cristian Şaitariu, aceştia primind din partea acţionarului principal, Ministerul Finanţelor, un mandat provizoriu de doar 5 luni, până în martie. La nivelul Consiliului de Administraţie al băncii au primit în octombrie 2023 mandate provizorii de 5 luni doar 5 din 9 membri, respectiv Traian Halalai, Cristian Şaitariu, Andrei Micu, Nina Puiu şi Cristi Spulbar.

    Ulterior, mandatul boardului băncii de stat Exim Banca Românească, care urma să expire în luna martie, a fost prelungit până în luna mai.

     

    Care sunt criteriile specifice de participare impuse de Ministerul Finanţelor pentru poziţiile de administratori executivi la Exim Banca Românească:

    ► În cazul preşedintelui executiv – experienţă cumulată de 7 ani în ultimii 12 ani, cu relevanţă pentru funcţia pentru care candidează, dobândită în domeniul financiar-bancar, dintre care cel puţin 6 ani în funcţii de conducere executivă/neexecutivă sau în funcţii de conducere de nivel mediu.

    ► În cazul vicepreşedinţilor executivi – experienţă cumulată de 7 ani în ultimii 12 ani, cu relevanţă pentru funcţia pentru care candidează, dobândită în domeniul financiar-bancar, dintre care cel puţin 5 ani în funcţii de conducere executivă/neexecutivă sau în funcţii de conducere de nivel mediu.

    ► Conform art.67 din Regulamentul BNR nr.5/2013, poate fi avută în vedere şi experienţă cumulată de 7 ani în ultimii 12 ani într-un domeniu specializat, cu relevanţă pentru funcţia pentru care candideaza persoanele în cauză, dintre care cel puţin 6 ani în funcţii de conducere în cazul preşedintului executiv, respectiv 5 ani în cazul vicepreşedinţilor executivi.

    ► Prin sintagma domeniu specializat se înţelege domeniul IT, audit, contabilitate şi juridic.

    ► Candidaţii pentru posturile de membri executivi trebuie să prezinte experienţă dobândită în funcţii de conducere executive/neexecutive, sau de nivel mediu, în cel puţin unul dintre următoarele domenii: control intern şi administrarea riscurilor, conformitatea şi implementarea politicilor şi procedurilor interne în domeniul AML/CFT/KYC, activităţi de gestionare corporate, trezorerie şi pieţe financiare, retail bancar, financiar- contabil, audit.

     

    Care sunt criteriile şi condiţiile generale obligatorii de participare (comune pentru administratorii executivi şi neexecutivi) stabilite de Ministerul Finanţelor pentru viitorul board al Exim Banca Românească

    ► Absolvent(ă) de studii superioare, cu diplomă de licenţă în domenii relevante pentru activitatea financiar-bancară (de ex. administrarea afacerilor, contabilitate, economie, finante, cibernetică statistică şi informatică economică, drept);

    ► Studii/certificări (de ex. masterat/doctorat/MBA/CFA) în domenii relevante pentru activitatea financiar-bancară;

    ►  Să cunoască limba română;

    ► Să dispună de o bună reputaţie;

    ►  Să dispună de cunoştinţe, aptitudini şi experienţă suficiente pentru exercitarea responsabilităţilor aferente poziţiei pentru care candidează;

    ►  Să aibă capacitatea să-şi exercite responsabilităţile cu onestitate, integritate şi gândire independentă;

    ►  Să aibă capacitatea de a aloca timp suficient pentru îndeplinirea funcţiilor ce le revin şi să respecte cerinţele referitoare la limitarea mandatelor.

    ►  Să facă dovada unei bune cunoaşteri a legislaţiei incidente Exim Banca Românească .

    ► Cunoştinţe/experienţă profesională în domenii relevante pentru activitatea instituţilor de credit, de ex: administrarea riscului, audit, managementul proiectelor, managementul resurselor umane, contabilitate, fiscal, analiză financiară, managementul activelor etc.;

    ► Să înţeleagă activitatea unei instituţii de credit, cadrul de administrare al acesteia, rolul şi responsabilităţile ce îi revin potrivit poziţiei pentru care candidează;

    ► Să aibă capacitatea de a contribui la implementarea unei culturi şi a unor valori corporative în cadrul organului de conducere;

    Constituie avantaj cunoaşterea limbii engleze la nivel avansat, precum şi experienţa profesională la nivel decizional în administrarea relaţiilor cu entităţi din ţară şi străinătate (instituţii de credit, instituţii publice, autorităţi de reglementare din domeniul financiar bancar/nebancar, organizaţii internaţionale).

     

  • Românii au câştigat, în medie, 10,4 euro brut pe oră în anul 2023, a doua cea mai mică valoare din Uniunea Europeană

    ♦ Raportat în moneda naţională, această valoare înseamnă puţin peste 50 de lei brut pe oră ♦ Cele mai mari salarii medii orare din UE au fost în Luxemburg, Danemarca şi Belgia, iar cele mai mici în Letonia, România şi Bulgaria ♦ Media Uniunii Europene a fost de 24 euro brut pe oră.

    Românii au câştigat, în medie, 10,4 euro brut pe oră în anul 2023, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Cu această valoare, România se poziţionează pe penultimul loc în UE, întrecând doar Bulgaria.

    Dacă înmulţim această valoare de 10,4 euro la un număr de 8 ore muncite timp de 21 de zile pe lună, rezultă un salariu mediu brut de circa 1.740 de euro, adică un salariu mediu net de puţin peste 1.000 de euro net pe lună.

    Cele mai mari salarii medii orare din UE au fost în Luxemburg, de 47,2 euro brut pe oră, Danemarca, 42 de euro brut pe oră, şi Belgia, cu 36,3 euro brut pe oră. Cele mai mici în Letonia, România şi Bulgaria. Media Uniunii Europene a fost de 24 euro brut pe oră în anul 2023.

    De altfel, România a avut şi printre cele mai mari creşteri ale costului salarial cu forţa de muncă în ultimul trimestru din anul trecut. Aşadar, în trimestrul IV din  2023 comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cele mai mari creşteri ale costurilor salariale orare pentru întreaga economie s-au înregistrat în România (plus 16,9%), Ungaria (plus 16,3%), Croaţia (plus 16,0%), Polonia (plus 13,1%) şi Slovenia (plus 12,5%).

    La nivelul Uniunii Europene, costul salarial orar al companiilor a crescut cu 3,8%. În spatele acestei creşteri a costului cu forţa de muncă stă decizia autorităţilor de a creşte salariul minim pe economie cu circa 10% în luna octombrie a anului trecut. Aşadar, guvernul a aprobat creşterea salariului minim pe economie la 3.300 lei (660 euro) brut lunar începând cu data de 1 octombrie 2023, faţă de 3.000 lei, cât era anterior. Datele transmise de Inspecţia Muncii la solicitarea Ziarului Financiar arată că numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim ajunsese la 1,89 milioane la data aplicării noii valori a salariului minim.

    Cele două componente principale ale costurilor cu forţa de muncă sunt cele salariile şi costurile nesalariale.

    La nivel general, România a rămas şi anul trecut una dintre ţările europene cu cel mai mic cost orar al forţei de muncă, estimat de Eurostat la 11 euro, un nivel mai mic fiind înregistrat doar de Bulgaria, de 9,3 euro, potrivit celor mai recente statistici publicate de biroul european.

     

     

     

  • Producătorul de carne şi preparate din carne în sistem integrat Ferma Zootehnică, controlat de familia Lazăr din Baia Mare, şi-a bugetat afaceri de peste 54 mil. euro în 2024

    Producătorul de carne şi preparate din carne în sistem integrat Ferma Zootehnică, controlat de familia Lazăr, mizează în acest an pe o cifră de afaceri de aproximativ 54,4 mil. euro, în creştere cu 5% faţă de anul trecut, când compania a avut afaceri de 51,8 mil. euro. La nivel de grup, afacerile prognozate pentru 2023 erau de 66-68 mil. euro, potrivit unor informaţii anterioare furnizate de oficialii companiei Ferma Zootehnică.

    „Pentru 2024 estimăm o creştere cu 4-5% a volumului de vânzări, ceea ce înseamnă un avans cu cel puţin 5% a cifrei de afaceri. În 2024 mărim capacitatea de creştere a porcinelor în fermele noastre cu aproximativ 3.200 capete/serie. În ceea ce priveşte grupa carne de pasăre, estimăm şi aici o creştere cu cel puţin 5% faţă de anul 2023, ca urmare a folosirii la capacitate maximă a halelor de creştere păsări date în folosinţă anul trecut“, au declarat pentru ZF Transilvania oficialii companiei Ferma Zootehnică.

    Ferma Zootehnică a investit în 2023 aproximativ 3 mil. euro în echipamente şi utilaje performante, precum şi în modernizarea fermelor. La începutul acestui an, producătorul de carne a dat în folosinţă 4 noi hale de creştere a păsărilor. Pentru 2024 compania a bugetat investiţii de 3-4 mil. euro în modernizarea fabricilor de prelucrare a cărnii din Baia Mare. Tot în 2024, compania va construi şi da în folosinţă 3 hale de creştere a suinelor, pentru ca materia primă să provină în proporţie de aproximativ 90% din fermele proprii.

    Grupul de firme cuprinde companiile Ferma Zootehnică, Cow Center, Pig Center, Chicken Center şi Bioagro Bovine FZO. Afacerea dezvoltată de familia Lazăr în nord-vestul ţării constă în creşterea animalelor, abatorizarea şi producţia de carne şi preparate din carne. Pe lângă fermele proprii de animale, un abator şi trei unităţi specializate de producţie, familia Lazăr deţine şi 26 de magazine proprii de desfacere, potrivit unor informaţii furnizate anterior de companie.

    Proprietarii Fermei Zootehnice controlează întreg lanţul, de la producţia materiei prime până la fabricarea preparatelor din carne şi distribuţia acestora către consumatorul final. Compania are magazine de desfacere în toată ţara, aprovizionate prin intermediul propriei flote de distribuţie. Brandurile deţinute sunt Ferma Zootehnică, Pui de Moroşan şi Mara-Muu.

    „Creşterea taxelor în 2024 afectează în principal firmele mari, printre care ne numărăm şi noi. Influenţa cea mai mare o are impunerea plăţii impozitului minim de 1% la cifra de afaceri, urmată de creşterea costurilor salariale/anularea facilităţii privind plata contribuţiei de sănătate“, au transmis oficialii companiei Ferma Zootehnică.

    La nivel de grup, numărul de salariaţi este de aproximativ 650 de oameni, menţinându-se relativ constant în ultimii ani. Peste jumătate din salariaţii Fermei Zootehnice au o vechime de peste 8 ani. Ferma Zootehnică este o companie cu capital 100% românesc, care a fost înfiinţată în anul 1993 de soţii Rodica şi Florin Lazăr, cei doi acţionari ai companiei. Printre competitorii Fermei Zootehnice se numără producătorii de mezeluri Unicarm, Cris-Tim, Agricola şi alţii.