Este vorba despre maşinile concept, desenate de companii din domeniul auto şi expuse ostentativ pe la târgurile renumite din industrie, dar care nu au ajuns niciodată în producţie, scrie Cnbc.com. Foarte rar, aceste modele concept au ajuns în garajul vreunui colecţionar.
Karl Brauer, directorul executiv al TotalCarScore.com, a întocmit o listă cu zece astfel de concepte de automobile, unele complet nepractice, dar cel puţin spectaculoare din punctul de vedere al designului.
Pralinele Crispello au cremă de vanilie sau ciocolată, umplutură cremoasă, înveliş crocant şi sunt acoperite cu ciocolată Milka.
Conform reprezentanţilor companiei, Milka se plasează în topul preferinţelor consumatorilor, fiind marca numărul 1 de ciocolată în România ca voluum şi valoare, conform Nielsen Retail. Conform Ad Tracker IPSOS, ianuarie 2013, Milka este cunoscută de 100% dintre consumatorii români şi a fost încercată de 76% dintre aceştia în ultimul an.
În topul ”Cele mai puternice mărci din Romania B&P Brandivia şi GFK România”, din 2010, Milka ocupa locul 2.
Kraft Foods România este parte a Mondelez International. Kraft Foods este prezentă pe piaţa din România din 1994, în portofoliul său aflându-se mărci ca Jacobs, Nova Brazilia, Milka, Poiana, Africana, LU Pepito, LU Pimas, Barni, Oreo, Tuc, Belvita.
“Comisia Europeană are o mecanică internă. Cred că media în soluţionarea notificărilor privind ajutoarele de stat nu este foarte încurajatoare, nu este pe termen scurt. Acesta este motivul pentru care noi vedem ajutorul de stat pe termen mediu, care înseamnă până la jumătatea acestui an, asta e dorinţa noastră”, a afirmat Vosganian.
El a arătat că ministerul nu poate presa Comisia Europeană să soluţioneze mai repede notificarea pe care autorităţile române au trimis-o cu privire la aprobarea acordării ajutorului de stat la Oltchim, însă a prezentat în notificare urgenţa situaţiei.
“Evaluarea Comisiei este să vadă dacă nu cumva în toamna anului trecut Oltchim a beneficiat de ajutor de stat. Un exemplu de întrebare de la Comisia Europeană a fost: «Care sunt furnizorii publici ai Oltchim faţă de care combinatul nu a plătit sau şi-a amânat plăţile?» Apoi, dacă creditorii de stat au folosit toate mijloacele legale pentru a-şi recupera banii? Şi dacă vom lua bani de la bancă dacă nu îi vom da pe salarii. Banii pentru salarii trebuie să vină din producţie”, a mai spus Vosganian.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Profitul operaţional (EBITDA) al companiei a înregistrat însă o creştere de 19,4%, de la 100 milioane euro la 119,5 milioane euro, marja de câştig urcând cu 4,4 puncte procentuale, de la 21,4% la 25,8%, potrivit datelor prezentate joi într-un raport al grupului elen OTE, acţionarul companiei.
Cota de piaţă a Cosmote România la sfârşitul anului era de 24,5%, potrivit operatorului de telefonie mobilă. Cosmote a încheiat anul 2012 cu aproximativ 6,3 de milioane de clienţi, faţă de 6,49 milioane la finele lui 2011.
“În 2012 ne-am consolidat amprenta pe piaţă, crescând susţinut EBITDA şi baza de clienţi business. Furnizând conectivitate şi servicii pentru societatea informaţională, contribuim activ la trecerea României către economia digitală. în această privinţă, păstrând întotdeauna în centrul atenţiei experienţa clienţilor, ne îndreptăm gradual către 4G, următorul nivel în tehnologie”, a declarat în comunicat Stefanos Theocharopoulos, Chief Executive Officer Cosmote România.
Aproape un sfert din baza de clienţi a companiei reprezintă abonaţi, restul fiind utilizatori de cartele pre-plătite. Venitul mediu pe utilizator (ARPU) pentru 2012 s-a menţinut în linie cu cel din anul 2011, notează Cosmote, fără a preciza valoarea indicatorului. Baza de clienţi business ai companiei a crescut cu 32% în trimestrul al patrulea, iar numărul clienţilor 3G a avansat cu 7%, datorită evoluţiei în zona serviciilor de date.
Veniturile din servicii au coborât cu 8,9%, în urma reducerii tarifelor de interconectare în două rânduri, în martie şi septembrie, prin decizia autorităţii de reglementare, notează grupul elen.
“Aseară am primit şi noi acel comunicat de presă pe care l-aţi văzut şi dumneavoastră. Pornind de la informaţiile din presă am luat legătura şi cu ambasada şi cu autoritatea veterinară de la Atena. Ne-au informat că în cursul zilei de astăzi vor introduce în sistemul rapid de alertă al Uniunii Europene. Nu avem identificate loturile la care fac referire. Din ceea ce ne-au spus în discuţiile de astăzi este vorba de o societate din România, alta decât cele două care au fost luate anterior în discuţie, o societate care a exportat de data aceasta direct în Grecia, nu prin acel intermediar pe care l-am avut în toate cazurile de până acum”, a declarat joi Constantin la finalul unei conferinţe de presă pe teme de dezvoltare rurală.
El a spus că autorităţile române vor analiza imediat ce vor avea la dispoziţie lotul la care fac referire serviciile alimentare elene.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Din poziţia de Country Manager Philips România şi Commercial Leader South East Europe pentru Philips Consumer Lifestyle, Robin van Rozen va coordona sectorul Consumer Lifestyle, care include produsele electrocasnice şi espressoarele automate Saeco, produsele de îngrijire personală şi pentru îngrijirea mamei şi copilului AVENT, produse audio-video şi accesorii”, se arată într-un comunicat al companiei.
Olandezul Robin van Rozen are o experienţă de 10 ani în compania Philips, în poziţii de conducere în departamentele de marketing şi vânzari, din Amsterdam şi Londra. Din 2010 a coordonat activităţile de marketing derulate în cele 17 ţări ale Europei Centrale şi de Est de producătorul de electrocasnice şi produse IT.
În România, Philips are activităţi în trei domenii – produse pentru domeniul sănătăţii, soluţii de iluminat şi sectorul produselor Consumer Lifestyle. Bilanţul pe 2011 indică pentru Philips România SRL afaceri de 240,3 milioane lei şi pierderi de 9,6 milioane lei.
“Încetinirea scăderii veniturilor reflectă în principal îmbunătăţirea trendului încasărilor de la clienţii retail, care au coborât cu numai 3% în anul 2012 (faţă de -10,1% în 2011), în timp ce veniturile wholesale au scăzut cu 11,2% în principal din cauza reducerii tarifelor de interconectare”, se arată într-un comunicat al grupului elen OTE, acţionarul majoritar al Romtelecom.
Astfel, veniturile Romtelecom au coborât anul trecut la 619,6 milioane euro, de la 655,1 milioane euro în 2011. Profitul EBITDA (înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) a crescut însă cu 39,5% în 2012, de la 119,1 milioane euro la 166,1 milioane euro, datorită scăderii costurilor.
“Suntem mulţumiţi că am obţinut performanţe financiare şi operaţionale semnificative prin iniţiativele noastre de reducere a costurilor şi prin continua dezvoltare a liniilor de afaceri non-tradiţionale. Compania şi-a continuat direcţia strategică de a oferi pachete personalizate, cu rezultate de succes reflectate în venituri şi profitabilitate, precum şi în faptul că peste 50% din baza de clienţi foloseşte cel puţin două servicii de la Romtelecom. O altă prioritate strategică a companiei a fost reprezentată de serviciile TV, rezultând în creşterea veniturilor pe acest segment cu aproximativ 17%, precum şi în creşterea numărului de clienţi, reflectând tendinţa acestora de a migra către servicii cu valoare adăugată mai mare”, a declarat directorul general al Romtelecom, Stefanos Theocharopoulos, într-un comunicat transmis de companie.
Cheltuielile operaţionale totale ale Romtelecom au scăzut cu 9,5% în 2012, în contextul unei reduceri cu 7% a costurilor cu personalul. Cheltuielile operaţionale nu includ costuri legate de depreciere, amortizare sau costuri nerecurente.
Numărul abonaţilor la serviciile de internet broadband ale Romtelecom a crescut cu 5,3% în 2012, de la 1,136 milioane la 1,196 milioane. Totodată, numărul clienţilor de servicii TV (televiziune prin satelit, IPTV şi cablu) a crescut cu 7,3%, de la 1,179 milioane la 1,265 milioane, în timp ce pentru serviciile de voce, operatorul a înregistrat o scădere cu 6,5% a utilizatorilor, de la 2,49 milioane la 2,329 milioane.
Rezultatul practicilor descrise de Bărtâneanu drept dezastruoase şi abuzive ale Netcity Telecom afectează deja concurenţa, lucru care pentru consumatori se va traduce în tarife mai mari de acces la internet, potrivit oficialului ANISP.
“La început, tariful de acces al unui operator la reţeaua Netcity, operată de Netcity Telecom, se ridica la 85 de euro/kilometru pe lună. Ulterior, prin impunerea mai multor taxe abuzive precum cea de branşament, de racord, de supraveghere sau de intervenţii, s-a ajuns la un tarif de 185 de euro/kilometru”, a explicat Bătrâneanu.
Acest tarif asigură practic operatorilor de servicii de internet închirierea tubetei de canalizaţie prin care trec cablurile, dar în calcul trebuie luate şi alte costuri care, potrivit ANISP, dincolo de faptul că sunt abuzive şi halucinante, sunt aplicate diferenţiat furnizorilor. De pildă, în cazul operatorilor mari, cum ar fi RCS&RDS sau UPC România, Netcity Telecom aplică un tarif de racord pentru fiecare client de 7,5 euro, în condiţiile în care taxele standard sunt de 10 euro dacă racordul se face pe o distanţă mai mică de 20 de metri sau 20 de euro pentru distanţe între 20 şi 40 de metri.
“Netcity Telecom nu este echidistant şi transparent. Operatorul reţelei metropolitane favorizează unii operatori, iar pe alţii, prin tarifele mari practicate, îi falimentează. După 10 ani de la liberalizarea pieţei telecomunicaţiilor, asistăm la instalarea unui monopol în Capitală”, a spus Mihai Bătrîneanu.
Şeful ANISP a mai spus că, prin libralizarea pieţei telecom, România a devenit una dintre ţările cu cele mai joase tarife la serviciile de telecomunicaţii, iar calitatea şi viteza de acces la Internet este superioară multor ţări dezvoltate din Europa. “Aşa se întâmplă în Romania când un domeniu ajunge în top, trebuie să apară cineva să demoleze”, a afirmat şeful ANISP. Operatorii de internet nu au însă alternativă, fapt care a dus la decimarea reţelelor de cartier puternic afectate de aceste politici practicate de Netcity şi chiar la falimentul a trei dintre ele, în mare parte din acest motiv.
ANISP a sesizat aceste nereguli la Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). “Din păcate, ANCOM, care, potrivit Legii 154/2012 are obligaţia să intervină în astfel de situaţii, ne-a trimis la Consiliul Concurenţei. ANISP a cerut autorităţii de reglementare din domeniu să prezinte tarifele pe care Netcity Telecom le aplică altor operatori, dar am fost refuzaţi. În urmă cu 10 zile, opt membri ai asociaţiei au deschis un litigiu la ANCOM. Potrivit legislaţiei, ANCOM este obligată să realizeze o analiză tehnico-economică a proiectului Netcity pentru a-i da avizul de conformitate”, a spus preşedintele ANISP.
Cei opt operatori, parte din totalul de 38 de membri ai ANISP, sunt GTS Telecom România, Ines Grup, Mediasat, Allnet, Digicom Systems, Asociaţia Interlan Internet Exchange (care reprezintă interesele reţelelor de cartier), Prime Telecom şi Idilis.
“În cazul în care decizia ANCOM nu va respecta legea şi ne vom considera nedreptăţi, ne vom adresa justiţiei şi Consiliului Concurenţei. De asemenea, în luna aprilie ne vom întâlni cu Neelie Kroes, vicepreşedintele Comisiei Europene şi comisarul european pentru Agenda Digitală, căreia îi vom prezenta situaţia Netcity”, a mai spus şeful Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor.
Din calculele ANISP, Netcity Telecom ar trebui să practice un tarif de acces la reţeaua metropolitană de cel mult 30 de euro/kilometru pe lună, nu 185 de euro cât este acum. “Cu acest tarif mai mult decât acceptabil, Netcity Telecom, care în urmă cu două luni a devenit şi furnizor de servicii telecom, îşi va recupera banii investiţi în acest proiect în cel mult zece ani şi, până la finalul contractului de concesiune, încheiat pe 49 de ani, va obţine un profit mai mult decât rezonabil”, a spus reprezentantul asociaţiei.
El a arătat majorarea tarifelor de acces la reţeaua Netcity va avea ca efect creşterea preţurilor pentru utilizatorii finali. “De asemenea, competiţia este afectată grav, pe de o parte din cauza monopolului, care a impus taxe abuzive, iar pe de alta parte din cauza politicilor comerciale aplicate diferenţiat operatorilor”, a spus Bătrîneanu.
În replică, ANCOM spune că, încă dinaintea apariţiei Legii 154/2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii, autoritatea a urmărit cu “maximă atenţie” evoluţiile legate de implementarea proiectelor de acest gen şi a transmis Primăriei Capitalei, în februarie 2009, un set de observaţii şi comentarii cu privire la unele măsuri de implementare a proiectului.
“Conform Legii 154/2012, ANCOM îi revine atribuţia de a acorda avizul conform proiectelor de instalare de infrastructură realizate cu participarea/sprijinul autorităţilor administraţiei publice, cum este şi Netcity. ANCOM a primit în data de 29 noiembrie 2012 din partea Primăriei Capitalei o cerere de emitere a avizului conform pentru condiţiile tehnice şi economice în care se realizează accesul la infrastructura Netcity al furnizorilor de reţele de comunicaţii. La solicitarea ANCOM, în data de 15 ianuarie 2013, Primăria a completat cererea iniţială cu o serie de documente esenţiale”, se arată într-un răspuns al biroului de relaţii publice al ANCOM pentru Mediafax.
De asemenea, se mai spune în răspuns, ANCOM a primit, în data de 18 februarie, o solicitare din partea ANISP prin care asociaţia a solicitat intervenţia autorităţii în sensul reglementării anumitor aspecte ale relaţiilor contractuale dintre Netcity Telecom şi ceilalţi furnizori de reţele de comunicaţii.
“În acest moment, ANCOM analizează cu responsabilitate, ca întotdeauna, solicitările, documentele depuse de părţi şi prevederile legale aplicabile, urmând a identifica soluţiile legale adecvate în cel mai scurt timp posibil. (…) Oricând însă, de la semnarea contractelor cu Netcity, ANISP ar fi putut sesiza Consiliul Concurenţei dacă a considerat comportamentul Netcity ca fiind abuziv pentru că singura autoritate care poate interveni pentru a sancţiona posibile abuzuri de poziţie dominantă de piaţă este Consiliul Concurenţei”, se mai spune în răspuns.
Contractul pentru realizarea reţelei NetCity a fost semnat în iunie 2008, pe o perioadă de 49 de ani, între Primăria Bucureşti şi UTI Systems, alături de Netcity Telecom, obiectul fiind realizarea infrastructurii pentru telecomunicaţii din surse private. Lucrările au fost estimate la peste 200 milioane euro şi ar fi trebuit să se încheie în 2012. În decembrie 2008 Primăria Capitalei anunţa finalizarea primului tronson, de 12 kilometri, din reţeaua Netcity, în zona Unirii. Acţionarii Netcity Telecom sunt eUTI Netcity Investement BV (Olanda) – 99,99% şi UTI Grup – 0,01%, controlată de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu. În 2011, afacerile societăţii s-au triplat, la 13,8 milioane de lei, iar pierderile au crescut de la 0,7 milioane de lei la 3,12 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice.
“Va fi nevoie de departamente de dezvoltare de tehnologii şi în România, proiectul din Marea Neagră se va întinde pe 20-30 de ani”, a declarat Hanea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro