Operatorul portuar Socep Constanţa (SOCP), controlat de oamenii de afaceri Niculae Duşu şi Ioan Duşu, a raportat pentru 2012 un profit de 2,25 milioane de lei (500.000 de euro), în scădere cu 62% faţă de rezultatul obţinut în 2011, care s-a cifrat la 5,9 mil. lei (1,35 mil. euro), potrivit datelor financiare pe standarde internaţionale întocmite de companie. Veniturile Socep au scăzut de asemenea cu 6,6%, până la 55,2 milioane de lei (12,5 mil. euro). Scăderea profitului s-a datorat în principal creşterii cu aproape 4 mil. lei a costurilor cu serviciile prestate de terţi, în condiţiile în care veniturile au fost mai mici. Compania este controlată de Niculae Duşu şi Ioan Duşu prin intermediul producătorului de BCA Celco Constanţa şi prin firma DD din Constanţa, care deţine participaţii de 23% şi respectiv 31,8% din acţiunile Socep. Compania are o capitalizare de 75,5 mil. lei (17,3 mil. euro).
Blog
-
Un exemplu de ineficienţă: Oil Terminal lucrează în continuare cu o marjă de 0,5%
Oil Terminal Constanţa (OIL), principalul terminal petrolier de la Marea Neagră, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 111,5 mil. lei (25 mil. euro), în scădere cu 3,6% faţă de nivelul din precedentul exerciţiu financiar, de 115,7 mil. lei, potrivit rezultatelor financiare preliminate transmise de companie Bursei de Valori Bucureşti. Profitul net a stagnat în jurul valorii de 540.000 de lei (121.000 de euro). Compania are o importanţă strategică, fiind una dintre porţile de intrare a ţiţeiului din import în România. Cu toate astea, societatea are o marjă de profit nesemnificativă, de doar 0,5%, fiind un exemplu al managementului defectuos al statului. Ministerul Economiei deţine 60% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea are un pachet de 8,4%. Anul trecut, ministrul de atunci al economiei Daniel Chiţoiu a prezentat rezultatele unui audit derulat la Oil Terminal care scotea la iveală cheltuieli nejustificate de zeci de mii de euro pe bijuterii, ace de cravată, butoni de aur, un ceas de aur şi vinuri de colecţie.
-
Scandalul cărnii de cal se reîntoarce în România: în vizor, „o companie mare din sud”
O companie mare din România intră în vârtejul bănuielilor privind exportul de carne de cal etichetată drept carne de vită după ce Autoritatea pentru alimentaţie publică din Grecia a anunţat miercuri că a descoperit ADN de carne de cal în mostre prelevate din pachete de carne congelată importate din România sub eticheta “vită”. Ministrul agriculturii Daniel Constantin a precizat ieri că firma bănuită că ar fi exportat carne de cal etichetată ca fiind de vită în Grecia este o unitate mare de producţie din sudul României, dar nu a dat detalii. El a mai spus că Ministerul Agriculturii are deja toate informaţiile cu ieşirile din ţară pentru acea firmă şi toate loturile, aşteptând de la autorităţile elene date despre lotul respectiv, pentru a vedea dacă informaţiile se suprapun şi dacă într-adevăr carnea respectivă a plecat din România etichetată greşit.
-
Mai puţin de 20 de companii româneşti investesc în China
Lipsa informaţiilor despre piaţă, a resurselor financiare şi legislaţia sunt principalele motive pentru care numărul de companii româneşti care aleg să investească în China, una dintre cele mai mari economii ale lumii, este de numai 20, consideră Zsolt Takacs, expert al Centrului European pentru IMM-uri (EU SME Centre). “Cred că companiile româneşti au mari şanse, dar şi provocări în China. Şansele sunt bune, dar cu condiţia ca acele companii care au un nivel al tehnologiei şi inovaţiei foarte bun să păstreze secretul acestui lucru. Ele trebuie să menţină îmbunătăţirea continuă a tehnologiilor pentru că în China copierea se poate face foarte repede”, a declarat Zsolt Takacs, prezent la un seminar organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României în parteneriat cu EU SME Centre China şi China IPR SME Helpdesk. El spune că nu are disponibile date despre valoarea investiţiilor companiilor româneşti sau europene în China, dar menţionează că firmele se îndreaptă cu precădere către producţie, în special a maşinilor şi a componentelor auto.
-
Concefa Sibiu a raportat pierderi de două ori mai mari decât afacerile
Firma de construcţii Concefa Sibiu (COFI), aflată în insolvenţă, a raportat anul trecut o pierdere de 53,2 mil. lei (12 mil. euro), chiar mai ridicată decât în 2011, când rezultatul net s-a cifrat la 51,9 mil. lei (12,2 mil. euro). Evoluţia a venit în contextul în care veniturile companiei s-au contractat de aproape patru ori, la 22,7 mil. lei (5,1 mil. euro). Firma este administrată judiciar de Casa de Insolvenţă Transilvania. Conducerea Concefa spune că declinul afacerilor a fost cauzat de faptul că starea de insolvenţă a făcut imposibilă participarea constructorului la licitaţii pentru lucrări. “Starea de insolvenţă a dus la imposibilitatea participării la licitaţii, având în vedere prevederile din caietele de sarcini privind participarea societăţilor aflate în insolvenţă, dar societatea a înaintat spre analiză oferte de execuţie lucrări în subantrepriză pe Coridorul IV de cale ferată, oferte ce însumează peste 41 mil. lei, oferte prin susţinere financiară şi tehnică şi oferte în calitate de subcontractant la mai multe licitaţii, dintre care două licitaţii sunt încă în desfăşurare”, spun reprezentanţii Concefa.
-
SIF Transilvania şi-a vândut participaţia la Construcţii Sibiu pentru 5 mil. lei
SIF Transilvania (SIF3) a vândut ieri participaţia de 39,5% pe care o deţinea la Construcţii Sibiu (CONR) printr-o tranzacţie specială derulată pe piaţa RASDAQ a cărei valoare s-a ridicat la 5,03 mil. lei (1,14 mil. euro). Tranzacţia evaluează firma de construcţii la 12,7 mil. lei. În primele nouă luni de anul trecut, Construcţii Sibiu a avut afaceri de 24 mil. lei şi un profit nesemnificativ, de 77.000 de lei. Societatea este deţinută de firma Sinecon Sibiu, care avea un pachet de 50% din acţiuni. SIF Transilvania a raportat în ultimii doi ani profituri record, de peste 200 mil. lei, obţinute în principal din vânzarea de active (BCR, Erste, BRD). Societatea va distribui în acest an dividende record de 191 mil. lei, randamentul dividendului fiind de 24%.
-
Băncile vor putea primi de la Fisc date despre clienţi doar dacă se va modifica secretul fiscal
Băncile vor putea primi date de la Fisc privind situaţiile financiare declarate de potenţialii clienţi numai dacă va fi modificat Codul de procedură fiscală în legătură cu definirea secretului fiscal, iar accesul va fi limitat, fără ca băncile să poată urmări în timp evoluţia debitorului. “La discuţiile dintre ARB, BNR şi ANAF s-a cerut acceptul instituţiei pentru a facilita accesul băncilor la bazele de date ale Fiscului. Astfel, băncile ar urma să aibă posibilitatea de a interoga situaţia fiscală a celor care aplică pentru credite sau alte instrumente de finanţare, simplificându-se procedurile existente, ca un avantaj pentru toţi jucătorii. Totuşi, acordul de la Fisc va fi unul condiţionat şi pe un termen definit. Băncile vor putea verifica un client doar când aplică pentru un produs de finanţare, nu şi pe perioada de derulare”, au declarat pentru Mediafax surse apropiate discuţiilor – care sunt mai vechi – despre accesul băncilor la situaţiile financiare ale potenţialilor clienţi.
-
Aproape 8.600 de posturi vacante, la nivel naţional, în perioada 28 februarie – 7 martie
Potrivit datelor centralizate de ANOFM, la nivel naţional sunt înregistrate 8.599 de locuri de muncă, pentru perioada 28 februarie – 7 martie.
Cele mai multe posturi vacante sunt înregistrate în Capitală (394) şi în judeţele Cluj (1.653), Iaşi (603), Prahova (431), Vaslui (402), Sibiu (294), Călăraşi (293) şi Timiş (283).
Judeţele în care sunt înregistrate cele mai puţine locuri de muncă sunt: Caraş-Severin (zece), Mehedinţi (23), Bacău (34), Vrancea (43), Sălaj (49), Giurgiu (51), Suceava (56) şi Dâmboviţa (57).
La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt anunţate 882 locuri de muncă, cele mai multe pentru meseriile de ingineri, subinginer şi asistent medical generalist (60), programator (57), consilier financiar-bancar (25) şi manager de zonă (21).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Maşini fabuloase pe care nu veţi apuca să le conduceţi niciodată (GALERIE FOTO)
Este vorba despre maşinile concept, desenate de companii din domeniul auto şi expuse ostentativ pe la târgurile renumite din industrie, dar care nu au ajuns niciodată în producţie, scrie Cnbc.com. Foarte rar, aceste modele concept au ajuns în garajul vreunui colecţionar.
Karl Brauer, directorul executiv al TotalCarScore.com, a întocmit o listă cu zece astfel de concepte de automobile, unele complet nepractice, dar cel puţin spectaculoare din punctul de vedere al designului.