BusinessMagazin

Blog

  • Peste 70% dintre maşinile înmatriculate în România în al treilea trimestru sunt la mâna a doua

    Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 4,7% în trimestrul III 2024 faţă de trimestrul III 2023, conform datelor publicate luni de către Institutul Naţional de Statistică.

    În trimestrul III 2024, înmatriculările noi de vehicule pentru transportul mărfurilor au crescut cu 6,0% comparativ cu trimestrul III din anul 2023.

    În trimestrul III 2024, ponderea înmatriculărilor noi de autoturisme second hand importate în total înmatriculări noi de autoturisme a crescut cu 5,3 puncte procentuale faţă de acelaşi trimestru al anului 2023, ajungând la 73,2%.

    În trimestrul III 2024, comparativ cu trimestrul III al anului 2023, înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au înregistrat creṣteri la categoria mopede ṣi motociclete cu 33,3% ṣi la categoria autoturisme cu 3,5% ṣi scădere la categoria autobuze şi microbuze cu 22,7%. În ceea ce priveşte înmatriculările noi de vehicule rutiere noi pentru transportul pasagerilor au fost înregistrate creṣtere la categoria mopede ṣi motociclete cu 46,0% ṣi scăderi la categoria autobuze ṣi microbuze cu 22,5% ṣi la categoria autoturisme cu 13,7%.

    Referitor la înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor au fost înregistrate creṣteri la categoria autocamioane (inclusiv vehicule rutiere pentru scopuri speciale) cu 8,8% ṣi la categoria remorci ṣi semiremorci cu 5,1% ṣi scădere la categoria autotractoare cu 1,5%. Înmatriculările noi de vehicule rutiere noi pentru transportul mărfurilor au înregistrat creṣtere la categoria remorci ṣi semiremorci cu 7,1% ṣi scăderi la categoria autotractoare cu 22,2% ṣi la categoria autocamioane (inclusiv vehicule rutiere pentru scopuri speciale) cu 2,7%.

    Faţă de trimestrul II 2024, în trimestrul III 2024, înmatriculările noi de vehicule rutiere au înregistrat scădere cu 7,0% la vehiculele pentru transportul pasagerilor ṣi cu 8,6% la vehiculele pentru transportul mărfurilor.

    Vehiculele rutiere clasificate în conformitate cu Normele europene de poluare, înmatriculate în circulaţie, cuprindeau, la sfârşitul trimestrului III 2024, în proporţie de 63,4%, vehicule cu normele de poluare Euro 4, Euro 5 sau Euro 6 şi în proporţie de 10,3%, vehicule cu norma de poluare Non-Euro.

    Pentru categoria autoturisme, cea mai însemnată pondere a fost deţinută de vehicule conforme cu norma europeană Euro 4, respectiv 33,6%; pentru categoria autobuze ṣi microbuze cele mai multe vehicule, respectiv 23,0% au fost clasificate în norma Euro 3, iar pentru categoria mopede ṣi motociclete, cele mai multe vehicule, respectiv 24,4% au fost clasificate Non-Euro.

    Vehiculele conforme cu norma europeană Euro 3 au predominat pentru categoria autocamioane în proporṭie de 27,6%, cele conforme cu norma Euro 6 au fost preponderente pentru categoria autotractoare în proporṭie de 43,1%, în timp ce pentru categoria vehicule rutiere pentru scopuri speciale cele mai multe vehicule, respectiv 22,9% au fost clasificate în norma Non-Euro.

  • Nemţii şi italienii îşi fac vacanţele în România. Care sunt cele mai populare destinaţii

    Datele oficiale arată o creştere în turismul românesc în primele nouă luni ale anului 2024. Peste 11153,2 mii de turişti au ales să se cazeze în hotelurile şi pensiunile din România, cu 4,2% mai mulţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În luna septembrie 2024, comparativ cu luna septembrie 2023, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare inclusiv apartamente şi camere de închiriat au crescut cu 0,1%, iar înnoptările au scăzut cu 2,1%, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică

    În luna septembrie 2024, la punctele de frontieră, sosirile au înregistrat 1136,6 mii vizitatori străini, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români au fost de 1340,5 mii.

    Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în luna septembrie 2024 au însumat 1313,8 mii persoane, în creştere cu 0,1% faţă de cele din luna septembrie 2023.

    Din numărul total de sosiri, în luna septembrie 2024, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 81,3%, iar sosirile turiştilor străini 18,7%.

    Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în luna septembrie 2024 au însumat 2777,6 mii, în scădere cu 2,1% faţă de cele din luna septembrie 2023.

    Din numărul total de înnoptări, în luna septembrie 2024, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 82,4%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 17,6%.

    Durata medie a şederii în luna septembrie 2024 a fost de 2,1 zile la turiştii români iar la turiştii străini de 2,0 zile.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna septembrie 2024 a fost de 31,8% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de luna septembrie 2023.

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, în luna septembrie 2024 au însumat 1136,6 mii persoane. Utilizarea mijloacelor de transport rutier a reprezentat 82,9% din totalul sosirilor lunii septembrie 2024.

    Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, în luna septembrie 2024 au însumat 1340,5 mii persoane, 77,4% dintre aceştia preferând utilizarea mijloacelor de transport rutiere şi 21,8% a mijloacelor de transport aeriene.

    Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, au însumat 11153,2 mii persoane, în creştere cu
    4,2% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023.

    Din numărul total de sosiri, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 83,5%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 16,5%.

    Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în perioada 01.01.- 30.09.2024 au însumat 24099,7 mii, în creştere cu 3,3% faţă de
    cele din perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023.

    Din numărul total de înnoptări, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 84,3%, în timp ce
    înnoptările turiştilor străini au reprezentat 15,7%.

    Durata medie a şederii în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, a fost de 2,2 zile la turiştii români şi de 2,1 zile la turiştii străini.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024 a fost de 31,8% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023.

    Pe judeţe, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), a înregistrat valori mai mari în: Constanţa (1690,0 mii persoane), municipiul Bucureşti (1470,7 mii persoane)şi Braşov (1123,7 mii persoane) iar înnoptările turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), au înregistrat valori mai mari în: Constanţa (5384,3 mii persoane), Municipiul Bucureşti (2900,8 mii persoane) şi Braşov (2127,8 mii persoane).

    Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024 au provenit din: Germania (193,0 mii persoane), Italia (156,9 mii persoane) şi Israel (120,9 mii persoane).

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024 de 10533,4 mii persoane. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai folosite de vizitatorii străini (81,4% din totalul sosirilor perioadei).

    Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024 de 12770,2 mii persoane, 72,8% dintre aceştia folosind mijloacele de transport rutiere şi 26,4% mijoacele de transport aeriene.

  • Cegedim: Valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în perioada octombrie 2023 – septembrie 2024 s-a ridicat la 33 miliarde lei, în creştere cu 15%, în timp ce volumul s-a redus cu 1,5%

    Valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în România în perioada octombrie 2023 – septembrie 2024 s-a ridicat la 33 miliarde lei (6,6 mld.euro), la pret de distributie, cu 15% mai mult decât în perioada anterioară similară, în timp ce volumul s-a redus cu 1,5%, la un total de 708,3 milioane cutii, arată datele Cegedim publicate luni.

    Volumul medicamentelor pe bază de reţetă (Rx) din farmacii s-a ridicat la 413,5milioane cutii, în scădere cu 1,8%, iar cel al produselor OTC din farmacii la 264,3 milioane cutii, în scădere cu 1,4%. Volumul medicamentelor din spitale a atins 30,5 milioane cutii, canalul de spital crescând în volum cu 2,5%.

    Numărul total de zile de tratament a crescut cu mai puţin de 1%. Pentru medicamentele pe baza de prescripţie din retail şi spital, numărul de zile de tratament a rămas aproximativ acelaşi (-0,4%), fără a lua în calcul medicamentele aferente programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV).

    Medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au atins 20,2 miliarde lei (+16,4%), produsele fără prescripţie medicală din farmacii au însumat 7,8 miliarde lei (+8,3%) iar segmentul de spital 5,0 miliarde lei (+21,1%).

    Izolând impactul semnificativ al programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV) din retail, ce totalizează cca. 3,0 miliarde lei, piaţa de medicamente Rx fără contract, din farmacii a crescut faţă de perioada de referinţă cu 17,6%, la valoarea de 17,1 miliarde lei.

    Topul companiilor din domeniu este condus de AstraZeneca, cu vânzări de 1,63 mld.lei, urmată de Sanofi cu 1,506 mld. lei şi de Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu 1,500 mld lei.

    Clasamentul primilor 10 jucători este completat de Zentiva (inclusiv Labormed şi Alvogen) cu 1,44 mld.lei, Johnson&Jonhnson cu 1,21 mld.lei, Servier (inclusiv Egis) cu 1,20 mld.lei, Pfizer cu 1,13 mld.lei, Novartis cu 962,2 mil. lei, Hoffmann La Roche (949,4 mil. lei) urmată de Novo Nordisk (933,6 mil. lei).

    În privinţa evoluţiei principalelor grupe terapeutice, în ultimele 12 luni, cantitatea a crescut numai în cazul antineoplazicelor şi imunomodulatoarelor (+7.8%), toate celelalte grupe înregistînd scăderi cuprinse între -0,7% în cazul medicamentelor destinate sistemului musculo-scheletic şi -7,9% în cazul anti-infecţioaselor sistemice.

    În valoare, în ultimele 12 luni se evidenţiază creşteri peste media pieţei de +15,1% în cazul antineoplazicelor şi imunomodulatoarelor (+23,7%) şi al medicamentelor destinate sistemului respirator (+ 15,6%). Toate celelalte grupe terapeutice au avut creşteri semnificative, dar s-au situat sub media pieţei. Astfel medicamentele destinate sistemului cardiovascular au crescut 14,3%, cele pentru sistemul musculo-scheletic cu 13,7%, cele pentru afectiuni ale sistemului nervos cu 13,3%, cele pentru sistemul digestiv şi metabolism au crescut cu 11,6%, iar anti-infecţioasele sistemice cu 7.8%.

  • Irina Pencea, General Manager eMAG România şi Senior VP eMAG Bulgaria, Ungaria, România: Vrem să trecem de vânzări de 800 mil. lei de Black Friday anul acesta şi să livrăm produsele până pe 23 noiembrie

    Grupul eMAG, unul dintre cei mai mari retaileri din regiune, începe Black Friday pe data de 8 noimebrie anul acesta şi îşi propune să livreze toate comenzile înregistrate în campanie până pe data de 23 noiembrie, au spus reprezentanţii eMAG în cadrul unei conferinţe de presă organizată de companie.

    „Vrem să trecem de vânzări de 800 mil. lei de Black Friday anul acesta şi să livrăm produsele până pe 23 noiembrie. Avem 25 mil. de produse pe eMAG. Ne am dat seama că e momentul să ne uităm la altă cifră, ce contează este oferta la cel mai bun preţ din an. Pentru că oamenii aşteaptă un an de zile pentru a cumpăra produsul pe care şi-l doreau. Numărăm mai mult oferetele la cel mai bun preţ din an, iar anul acesta avem 1,5 milioane de oferte la cel mai bun preţ din an”, a spus în cadrul conferinţei de presă Irina Pencea, General Manager eMAG România şi Senior VP eMAG Bulgaria, Ungaria, România.

    Tudor Meanea, CEO al grupului eMAG, a spus în cadrul conferinţei că Black Friday a crescut de la 8 milioane lei în 2008 la 731 mil. lei în 2023.

    „Black Friday ziua din an în care comerţul online emai mare decât cel offline”, a spus Tudor Manea.

    El a adăugat că piaţa de e-commerce va avea o creştere de 10% în 2024 şi va ajunge la o valoare de 11,7 miliarde de euro.

    „E commerce va ajunge la 11,7 mld euro în 2024, o creştere de 10%. 11,7 miliarde de euro care înseamnă şi bunuri şi servicii, adică toată piaţa de ecommerce. Procentul oamenilor care cumpără din online va ajunge la 55% din totalul populaţiei. eMAG în primele 6 luni (aprilie începem anul şi terminăm în martie), a crescut cu 20% (aprilie – septembrie). Am avut cu 6% mai mulţi clienţi care au plasat cu 20% mai multe comenzi. Au fost mulţi clienţi care au încpeut să comande din cell puţin 3 categorii (cu 22,5%). Genius a ajutat la această creştere. Un client are diverse nevoi î funcţie de zi, el poate să intre pe by now pay later, să testeze, apoi intră la patru rate şi apoi îşi doreşte să cumpere un TV şi apelează la 24 de rate”, a spus Tudor Manea.

     

  • Coreea de Nord primeşte bani, alimente şi tehnologie spaţială din Rusia în schimbul soldaţilor

    Coreea de Nord ar primi bani, hrană şi tehnologie spaţială din partea Rusiei pentru implicarea în război cu aproximativ 10.000 de soldaţi, susţine un parlamentar sud-coreean, informează The Kyiv Independent.

    Coreea de Nord ar beneficia de sprijin financiar, alimentar şi tehnologic din partea Rusiei în schimbul trimiterii de soldaţi pentru a sprijini operaţiunile militare ruse, relatează ziarul The Korea Herald, care citează un parlamentar sud-coreean.

    Potrivit lui Wi Sung-lac, membru al comisiei de informaţii a parlamentului sud-coreean, Coreea de Nord a trimis între 10.000 şi 12.000 de soldaţi în Rusia, iar unii dintre aceştia ar fi deja implicaţi în lupte în regiunea Kursk. Fiecare soldat nord-coreean ar primi aproximativ 2.000 de dolari pe lună, ceea ce ar duce la un ajutor de cel puţin 200 de milioane de dolari anual, dacă numărul soldaţilor rămâne constant.

    Pe lângă sprijinul financiar, Rusia ar contribui la acoperirea deficitului alimentar al Coreei de Nord, oferind aproximativ 600.000 – 700.000 de tone de orez, cantitate suficientă pentru a acoperi mai mult de jumătate din necesarul anual, conform declaraţiilor oficialului sud-coreean.

    În plus, se crede că Moscova oferă sprijin tehnologic avansat pentru programele spaţiale ale Coreei de Nord, facilitând lansarea de sateliţi de recunoaştere militară.

    Ambasadorul Ucrainei la ONU, Sergiy Kyslytsya, a declarat miercuri că Rusia intenţionează să formeze unităţi de 2.000 – 3.000 de soldaţi nord-coreeni, echipaţi cu uniforme şi arme ruseşti, pentru a fi integraţi în formaţiuni militare alături de minorităţi etnice din regiunile estice ale Rusiei, ceea ce ar contribui la ascunderea prezenţei acestora.

    Pe 31 octombrie, secretarul de stat american Antony Blinken a confirmat că aproximativ 8.000 de soldaţi nord-coreeni sunt deja desfăşuraţi în regiunea Kursk, implicându-se în conflictul dintre Rusia şi Ucraina.

  • Vreme neobişnuită în Bucureşti

    Bucureştenii se vor bucura luni de o zi cu adevărat frumoasă, cu temperaturi peste media acestei perioade. Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) anunţă că termometrele vor urca până la 16 grade Celsius în Capitală între orele 12.00 şi 20.00.

    Vremea va fi frumoasă şi se va încălzi.

    Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat.

    Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 16 grade, conform prognozei speciale emisă pentru luni, intervalul 12.00 – 20.00.

  • Maia Sandu: Moldova, eşti o învingătoare. Azi, voi aţi salvat Moldova

    Azi, dragi moldoveni, aţi oferit o lecţie de democraţie demnă de a fi scrisă în manualele de istorie. Azi, voi aţi salvat Moldova. În alegerea noastră pentru un viitor demn nu a pierdut nimeni, a spus, luni dimineaţă, Maia Sandu.

    „(…) Moldova eştii o învingătoare”, a declarat preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la aflarea primelor rezultate oficiale ale alegerilor prezidenţiale di

    „(…) Libertatea, adevărul şi dreptatea au învins. Moldova a reuşit să îşi arate voinţa şi puterea prin votul fiecăruia dintre noi. (…) Am dovedit că uniţi reuşim să învingem pe cei care voiau să ne îngenuncheze. Dragi moldoveni, vă mulţumesc fiecăruia în parte pentru că aţi ieşit la vot indiferent de opţiunea voastră. Asta înseamnă că în sufletele voastre purtaţi dragostea de ţară”, a mai Sandu.

    Ea le-a mulţumit, de asemenea, „tuturor moldovenilor de la sate şi de la oraşe, din localităţile mici, din localităţile mari. Astăzi aţi arătat că noi suntem Moldova, cu bune şi cu rele, cu etnii care îşi poartă grijă şi sănătate, cu multe nevoi, cu istorii zbuciumate, dar peste toate acestea aţi arătat că Moldova este o familie, lucru de care aveam nevoie cu toţii ca să devenim mai buni în ceea ce facem, de la actul de guvernare până la ultima sămânţă pe care o sădim în pământul nostru”.

    Maia Sandu a mulţumit, în egală măsură, Diasporei, cea a căror voturi au făcut diferenţa în cursa strânsă. „Diaspora, eşti uimitoare! Diaspora noastră ne-a mai dat astăzi o lecţie din care fiecare dintre noi trebuie să tragem învăţăminte. Moldovenii noştri de departe au arătat din nou că Moldova bate în piepturile lor la fel de puternic ca în piepturile noastre, a celor de acasă. Chişinăul a dat dovadă de o mobilizare extraordinară. Tinerii au impresionat o mobilizare istorică la vot”.

    Preşedinta Republicii Moldova a anunţat că „peste 1.690.000 de oameni au mers la secţiile de votare la această oră. Înţeleg foarte bine că a fost un vot de schimbare, schimbare aşteptată în societate. Vreau să ştiţi că am auzit toate vocile, inclusiv cele de critica”.

    „Şi vă mulţumesc că am trecut despre supărări, nemulţumiri ca să ne protejăm ţara. Moldova a fost sub un atac fără precedent pentru istoria întregii Europe. Bani murdari, cumpărarea ilegală de voturi, implicarea în procesele electorale a unor forţe ostile din afara ţării şi a unor grupări criminale, minciuni, inducerea a urii şi a fricii în societatea noastră. Poporul nostru s-a unit, iar libertatea şi cetăţenii au câştigat. Pacea şi speranţa într-o viaţă mai bună au îndins. Voi aţi arătat că nimic nu poate sta în calea puterii poporului care alege să-şi spună cuvântul prin vot. Azi Moldova a îndins datorită fiecăruia. Celor care au mers la vot, celor care au făcut îndemnuri la vot, care au distribuit zeare, care au mers prin sate şi oraşe, au vorbit cu un om sau poate cu doi. Dragi cetăţeni, indiferent cum aţi votat, indiferent pentru cine aţi votat, vă mulţumesc”, a subliniat Sandu.

    Până luni, la ora 5:30, au fost numărate 99,19% dintre voturile exprimate în Republica Moldova. Potrivit datelor, Maia Sandu conduce cu 55.10%%. Alexandr Stoianoglu a obţinut 44.90%.

  • Iohannis: Felicitări Maia Sandu pentru victoria istorică înregistrată

    „Felicitări Maia Sandu pentru victoria istorică înregistrată! Poporul român este alături de cetăţenii Republicii Moldova în această reuşită, care ancorează ireversibil destinul ţării în familia europeană”, scrie pe platforma X Klaus Iohannis.

    Maia Sandu a câştigat un al doilea mandat de preşedinte al Republicii Moldova, arată rezultatele preliminare după numărarea a peste 99,6% dintre voturi.

    Ea a obţinut cu peste 176.000 de voturi peste contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo.

  • Maia Sandu, aproape 200.000 de voturi mai mult decât Alexandr Stoianoglo

    Maia Sandu are un avans de aproape 10% din voturi faţă de Alexandr Stoianoglo în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, arată datele Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova.

    După numărarea a 99,59% din voturi, Maia Sandu avea 55,26%, iar Alexandr Stoianoglo a scăzut la 44,74%.

    Astfel, Sandu are un plus de 176.088 voturi faţă de Stoianoglo.

    Iniţial, la publicarea primelor rezultate parţiale, la numărarea a 77% dintre voturi, Stoianoglo avea 51.98%, iar Maia Sandu 48.03%.

    Rezultatele finale vor fi anunţate luni, la ora 10.00.

  • Ciolacu: Felicit din toată inima poporul moldovean şi o felicit şi pe Maia Sandu

    „Moldovenii din întreaga lume au scris azi istorie. Şi-au reconfirmat în faţa întregii lumi nu doar curajul, ci şi încrederea deplină în viitorul lor european”, este de părere premierul.

    Marcel Ciolacu a mai spus că moldovenii s-au luptat „cu determinare contra unui mecanism infernal pus la punct de Rusia, care a încercat să submineze masiv democraţia prin cumpărarea voturilor la scară largă. Victoria Maiei Sandu în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale este o dovadă clară a voinţei poporului moldovean de a-şi apăra democraţia şi de a-şi asigura drumul către aderarea la Uniunea Europeană”.

    „Este un moment de mare mândrie şi speranţă pentru toţi cei care cred în valorile democratice şi în dreptul fiecărei naţiuni de a-şi decide propriul destin.Voi continua să susţin din toate puterile Republica Moldova să ajungă acolo unde îi este locul – alături de România în Uniunea Europeană. Împreună, vom construi un viitor prosper şi sigur pentru toţi cetăţenii noştri”, a încheiat Marcel Ciolacu, pe reţeaua de socializare menţionată anterior.