Sony este prima companie importanta care dezvaluie salariul
executivilor dupa ce a fost data o noua regula prin care companiile
japoneze sunt obligate sa dezvaluie salariile executivilor care
primesc mai mult de 100 de milioane de yeni.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Documentul, pregatit in decembrie 2008, arata ca bulgarul
Ventislav Stoikov, care controla furnizorii externi ai ONU in
calitate de membru al Comisiei Economice pentru Africa, si
cetateanul filipinez Edgar Castles au comis mai multe
infractiuni.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Elena Udrea a mai spus ca, prin acordul cu FMI, Guvernul si-a
asumat responsabilitatea de a scoate din sistemul bugetar 70.000 de
angajati, dar pentru a asigura nivelul de salarii actual, ar trebui
ca pana la sfarsitul anului sa iasa din sistemul bugetar 100.000 de
angajati.
“Ii vom da afara pe cei care nu sunt competenti, nu au treaba in
sectorul bugetar”, a precizat Elena Udrea, care, intrebata pe ce
criterii vor fi facute disponibilizarile, a dat ca exemplu
ministerul pe care-l conduce, de unde au fost dati afara 158 de
oameni.
Detalii pe
www.mediafax.ro.
Conform publicatiei, Trichet a negat orice posibilitate ca
Grecia, Spania sau Portugalia sa intre in incapacitate de plata:
“Nu vom permite ca acest lucru sa se intample. Nu am creat Tratatul
de la Maastricht pentru a ne intoarce inapoi”, a spus seful BCE,
citat de Reuters.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Pentru anul acesta, banca isi pastreaza deocamdata estimarea
optimista privind o crestere economica de 1%.
Explicatia analistilor este ca din cauza cererii interne scazute
in Europa Centrala de Est (cu exceptia Poloniei), redresarea
depinde in masura decisiva de ceea ce se intampla in principalele
piete din zona euro si deci va fi influentata direct de evolutiile
de acolo. Cel mai bine sunt pozitionate Polonia, cu o piata interna
solida si mai putin dependenta de exporturi, si Cehia; pentru
ambele tari sunt previzibile in 2011 masuri de austeritate mai
putin pronuntate decat in restul Europei, deci cu risc mai redus de
a afecta cresterea economica.
La polul opus, conform JP Morgan, sunt Romania si Ungaria, care
vor fi lovite mai mult de conjunctura (o redresare care va pierde
suflu in zona euro si masuri de austeritate mai intense). Pentru
Romania si Ungaria, in plus, banca americana nu mai intrevede
posibilitatea unor reduceri ale dobanzilor, avand in vedere nevoia
de a proteja monedele nationale de presiunile in directia
deprecierii, nevoie evidenta din moment ce ambele tari au o
proportie mare de credite in valuta.
Raportul de saptamana trecuta al JP Morgan estimeaza pentru
Bulgaria o scadere a PIB de 0,5%, urmata de o crestere de 4% la
anul (comparativ cu estimarea din luna mai – 1,5% in 2010 si 4,5%
in 2011). Pentru Ungaria, prognoza este de 0,8%, respectiv 3% (in
mai, banca estimase 4% in 2011), pentru Cehia de 2%, respectiv 3,2%
(revizuit de la 4%), iar pentru Polonia are in vedere o crestere de
3,2% anul acesta si de 3,7% (revizuit de la 4,2%) in 2011.
In ce priveste perspectiva zonei euro, JP Morgan considera ca in
trimestrele II si III se face simtita o revenire ciclica, asociata
cu reinnoirea stocurilor, cu ultimele efecte ale pachetelor de
stimulare economica si fiscala aplicate de guverne si cu influenta
deprecierii euro. Acesti factori vor face ca zona euro sa reuseasca
o crestere a PIB de 3% in trimestrul II si de 2% in trimestrul III,
insa influenta lor va pali spre sfarsitul anului, astfel incat
cresterea va incetini la 1%, ritm care se va pastra si in primele
doua trimestre din 2011.
In schimb, contra tendintei de crestere actioneaza criza
datoriilor suverane, care din toamna se va face din nou simtita pe
pietele financiare si pe piata bancara, iar incepand din 2011,
politica fiscala va deveni restrictiva in toata zona euro, ceea ce
va frana cresterea. Totusi, sustin analistii bancii, din a doua
parte a lui 2011 este de asteptat ca revenirea ciclica sa se reia,
pe masura ce o parte din tensiunile asociate cu criza datoriilor
suverane vor disparea.
Redresarea va ramane insa foarte asimetrica intre nordul si
sudul zonei euro: in Germania, PIB va creste in medie cu 2,1% pana
la jumatatea anului viitor; in schimb, pentru Grecia si Portugalia
este de anticipat o “recesiune adanca”, pentru Spania o “recesiune
moderata”, iar pentru Italia stagnare. JP Morgan prevede pentru
zona euro o crestere de 1,3% anul acesta si de 1,4% la anul.
In privinta inflatiei in Romania, JP Morgan considera ca rata
anuala a acesteia va ajunge la sfarsitul trimestrului al doilea la
4,4% in raport cu aceeasi perioada a anului trecut (cifra
inferioara fata de 4,6% in estimarea din 14 mai), respectiv la 4,7%
la sfarsitul lui decembrie si 4,5% la sfarsitul lui iunie 2011.
Tinta de inflatie asumata de BNR este de 3,7% pentru 2010, ceea ce
inseamna ca orice inflatie intre 4,7% si 5,7% s-ar situa in
limitele tintite de banca centrala.
“Numarul bancilor europene afectate de criza creditului nu e
clar inca, dar este de asteptat ca in principal cateva banci
spaniole de economii si banci grecesti sa aiba nevoie de ajutor de
stat”, a declarat Almunia
pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, fara a face nominalizari,
dar precizand ca e vorba de institutii care nu au avut pana acum
nevoie de salvare cu bani publici.
Almunia a pledat pentru cresterea eficientei in sistemul bancar
european, prin eliminarea institutiilor cu o sanatate financiara
precara. “N-ar trebui sa mai tinem in viata cu sprijinul statului
niste banci care nu sunt capabile sa supravietuiasca”, spune
el.
In privinta Greciei, comisarul nu a exclus posibilitatea ca tara
sa solicite de la Bruxelles aprobarea pentru un nou pachet de
salvare financiara pentru banci, in timp ce Spania cel mai probabil
nu va avea nevoie sa apeleze la sustinerea UE, intrucat bancile de
economii (cajas) cu probleme au deja la dispozitie fondul
guvernamental special creat pentru astfel de situatii.
Fondul de Restructurare Controlata a Bancilor (FROB) din Spania
a intervenit deja cu 550 de milioane de euro in in urma cu cateva
saptamani in sprijinul CajaSur, una dintre aceste “cajas”, pentru
ca aceasta sa poata indeplini cerintele minime de solvabilitate.
Ministrul spaniol al economiei, Elena Salgado, a declarat deja ca
pentru a face fata problemelor din sistem, guvernul va avea nevoie
doar de mai putin de o treime din resursele de 99 de miliarde de
euro ale FROB.
Din septembrie 2008, Comisia Europeana a aprobat planuri de
recapitalizare si alte masuri initiate de guvernele europene in
sprijinul bancilor in valoare totala de peste 4,13 miliarde de
euro. “Acum am putea avea iarasi de lucru”, a spus Almunia.
Initial, Comisia Europeana avea in vedere ca pana in decembrie
toate planurile de ajutor de stat pentru banci sa se incheie si sa
nu mai fie solicitate prelungiri, insa situatia de pe piata
interbancara ar putea duce la amanarea termenului.
Si Germania va avea nevoie de o prelungire, dat fiind
progresul lent al restructurarii in cazul creditorului
imobiliar Hypo Real Estate, care a avut nevoie de mai bine de 100
de miliarde de euro in garantii de stat pentru a supravietui.
La sfarsitul lunii mai, Banca Centrala Europeana
a anticipat ca bancile europene vor fi nevoite sa admita in
total credite neperformante in valoare de 195 de miliarde de euro
pana in 2011, ceea ce se adauga la totalul de 444 de miliarde
pierdute pana acum. Aceasta ar insemna echivalentul a 762 de
miliarde de dolari, mai putin decat cele 885 de miliarde de dolari
reprezentand credite neperformante care vor fi recunoscute ca atare
pana la sfarsitul lui 2010 de catre bancile americane, conform
FMI.
Cel mai recent raport al Bancii Reglementelor
Internationale releva ca bancile din zona euro aveau la
sfarsitul anului trecut o expunere de 727 miliarde pe Spania, 402
miliarde de dolari pe Irlanda, 244 miliarde pe Portugalia si 206
miliarde pe Grecia. Bancile din zona euro, in frunte cu cele din
Germania si Franta, detineau 62% din totalul datoriei emise de
aceste patru tari, restul fiind detinut de institutii din Asia si
America.
Potrivit unui comunicat de sambata al municipalitatii, “PMB pune
la dispozitia participantilor zone cu terase de unde vor putea
urmari meciurile din campionat”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Vedeti aici cateva din infatisarile “afacerii
vuvuzela”.
FABRICANTUL DIN CAPE TOWN
Neil van Schalkwyk, proprietarul firmei Masincedane Sport din
Cape Town si cel ce detine drepturile de autor pentru termenul
“vuvuzela”, este si cel care a initiat in 2001 productia de masa a
vuvuzelelor de plastic, fara un succes prea mare, inspirat fiind de
ce vedea atunci pe stadioane – fani sufland in goarne ca sa-si
incurajeze echipa. “Mi-am cam pierdut atunci somnul. Imi cer scuze
acum de la cei care isi pierd ei insisi somnul din cauza
zgomotului”, declara tanarul de 37 de ani.
Daca in primul an a vandut numai 500 de vuvuzele, in ultimii ani
a recuperat, mai intai la Cupa Confederatiilor de acum un an, apoi
la Mondialul de acum. Compania lui are 70 de angajati si 120 de
agenti de vanzare pe stadioane si parcuri. O vuvuzela costa 30 de
ranzi (3,15 euro), iar in total pana acum, firma a vandut circa
jumatate de milion de bucati, ceea ce i-a adus incasari de 6-7 milioane de ranzi
(630.000-735.000 de euro).
Dupa estimarea lui van Schalkwyk, firma a vandut pana acum doar
un sfert dintre cele 2 milioane de vuvuzele folosite acum in Africa
de Sud, restul fiind contracte de export in alte tari. De curand,
firma a semnat un contract de distributie in Germania
si are in vedere altele in Brazilia (unde se va tine viitoarea
editie a Mondialului) si Rusia, care candideaza pentru organizarea
competitiei din 2018. Noile trompete vor suna ceva mai bland, vor
fi asamblate (in premiera) din trei parti in loc de doua sau una
singura, vor avea un mustiuc mai fin si se vor vinde impreuna cu
dopuri pentru urechi.
DE PLASTIC CHINEZESC
Restul pietei este insa controlat de chinezi, despre care presa
de la Beijing scrie ca produc 90% dintre enervantele trompete de
stadion.
In primele patru luni din 2010, compania Jiying Plastic Product
Corp. din Zhejiang a vandut peste un milion de vuvuzele turnate
dintr-o bucata, cele mai multe in Africa de Sud, iar pana la
terminarea Cupei Mondiale are in plan sa mai livreze inca jumatate
de milion. Firma produce 37 de tipuri de vuvuzele si le vinde
en-gros, pretul uneia revenind la 2 yuani (23 de eurocenti), iar de
curand a inceput sa vanda si in China, unde a primit comenzi de
150.000 de bucati. Seful companiei, Wu Yijun, a declarat pentru AFP ca incasarile pe 2010 vor fi mai
mult decat duble fata de anul trecut.
Fabricantii de jucarii din Chenghai, un cartier din orasul
Shantou (provincia Guangdong) cunoscut drept centru al productiei
de jucarii din China, sustin ca fabricile lucreaza peste program ca
sa livreze vuvuzele pe masura comenzilor. Pana acum au fost livrate
“cateva milioane” de vuvuzele, conform surselor chinezesti citate
de AFP, iar dupa incheierea Mondialului vor fi incheiate si
contracte cu alte tari.
Pe site-ul de licitatii Taobao, cel mai mare din China, vuvuzela e la mare
cinste, site-ul fiind folosit de revanzatori care comercializeaza
trompetele en-gros, la preturi in jur de 20 de yuani.
DETESTATUL DOMN VUVUZELA
David Broughton, supranumit “Mr. Vuvuzela”, este importatorul
care a introdus vuvuzelele in Marea Britanie, incepand din iulie
2009, si pana acum a vandut 10.000. De la inceputul Cupei Mondiale,
a socotit cotidianul Daily Mail, intreprinzatorul in varsta de 40 de
ani a vandut trompete de plastic intr-un ritm de una pe minut.
Dupa toata enervarea starnita in randul microbistilor de
zgomotul asurzitor al vuvuzelelor si dupa sutele de plangeri
primite de BBC de la telespectatorii meciurilor, Broughton sustine
insa ca a ajuns cel mai detestat om din tara si chiar a insistat sa
fie fotografiat doar cu ochelari de soare, ca sa nu fie recunoscut
pe strada. “Cred ca sunt multi care ar vrea sa-mi traga un pumn in
fata”, spune el. “Dar eu prefer sa ascult vuvuzela decat sa am de-a
face cu crema fanilor englezi atunci cand isi exprima in
vocabularul lor limitat parerile despre arbitri”, continua
britanicul.
Broughton, proprietarul unei afaceri de distributie de produse
electronice, a vandut pana acum vuvuzele compuse din doua bucati (e
singurul care a adus in Anglia acest tip de trompete) pentru fanii
unor cluburi ca Bury, Sheffied Wednesday sau Coventry City si a
inceput discutii si cu cluburi din prima liga, inclusiv Chelsea.
Speranta lui e ca trompetele de plastic vor fi o prezenta obisnuita
in urmatorul sezon fotbalistic si ca le va putea vinde si
suporterilor de la Olimpiada din 2012.
Pana atunci, la magazinele Sainsbury’s, al treilea lant de
supermarketuri din insula, vanzarile au explodat, cu cate o
trompeta cumparata la fiecare doua secunde. Conducerea Sainsbury’s
declara joi ca se asteapta ca pana vineri (18 iunie) sa epuizeze
stocul de 70.000 de vuvuzele, vandute la un pret de 1,99 lire (2,37
euro) bucata.
SE PREGATESTE KUDUZELA
Pentru cei exasperati de vuietul patrunzator al vuvuzelei, alti
intreprinzatori au pregatit ceva si mai si – kuduzela, o goarna
rasucita in forma coarnelor de antilopa kudu, de 90 cm lungime si
cu mustiuc lateral, al carei sunet e prezentat ca fiind mai bland
si mai melodios (desi cei deja sensibilizati de vacarmul de
la Mondial sustin ca vuvuzela suna ca un stup de viespi furioase,
in timp ce kuduzela suna ca o turma de elefanti deranjati).
Noul instrument este fabricat de Kudu Kudu Manufacturing din
orasul sud-african Vereeniging. Una din sectiile fabricii, care in
mod obisnuit produce componente auto, a fost adaptata pentru
productia de kuduzele din plastic sau metal, in diverse culori si
marimi. Initiativa a fost impartita cu First National Bank din
Africa de Sud, iar un anumit procent din incasarile din vanzari
este donat in beneficiul unui program de educatie ecologista numit
Kids in Parks, care are ca scop familiarizarea
copiilor defavorizati cu parcurile naturale din tara.
“Criza economica si scaderea productiei in industria auto i-au
facut pe proprietarii Kudu Kudu sa caute moduri inovatoare de a
mentine fabrica in functiune si personalul angajat”, a declarat
Michael Jordaan, CEO al First National Bank. Banca a
cumparat deja 150.000 de kuduzele, iar pana acum proiectul Kids in
Parks a strans 600.000 de ranzi (cca 63.000 de euro) din vanzarea
impozantului instrument.
Din pacate pentru fabricant, FIFA a interzis kuduzela la actuala editie a Cupei
Mondiale, fiindca instrumentul e mai greu si mai lung decat
vuvuzela si exista temerea ca ar fi putut fi folosit drept ciomag.
Daca insa vor fi folosite materiale mai usoare si dimensiunea va fi
ceva mai redusa, kuduzela se anunta un rival redutabil pentru
vuvuzela. Pe site-ul distribuitorului, Black Ruby Trading, o
kuduzela clasica se vinde cu 79 de ranzi (8,3 euro), insa la
vanzare sunt acum si variante ca “mini-kuduzela” sau “sockzela”,
imbracata in culorile clubului/nationalei preferate.
Zece candidati sunt in cursa pentru primul tur, dar numai doi
conteaza cu adevarat, conform tuturor sondajelor: liberalul
Bronislaw Komorowski, in varsta de 58 de ani, si conservatorul
Jaroslaw Kaczynski, de 61 de ani.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Putem schimba, amenda, revizui” legea deja adoptata de Senat,
pentru a restrange interceptarile, dar “sa o aprobam in interesul
tuturor”, evitand sa “o amanam pana la calendele grecesti”, a
afirmat Berlusconi intr-un mesaj video catre “Promotorii
libertatii”, un grup de partizani.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro