BusinessMagazin

Blog

  • Primăria Oradea investeşte peste 43 mil. euro într-o gradină termală pe o suprafaţă de 3,2 hectare

    Primăria Oradea a demarat un proiect de investiţii de aproape 214,6 mil. lei (43,1 mil. euro), TVA inclus, ce presupune realizarea unei gradini termale cu bazine interioare şi exterioare, bar cu servire din apă, platforme pentru plajă, zonă de spa, sală de fitness, pe o suprafaţă de 32.405 mp, din actualul ştrand Ioşia, construit în anii ’80. Durata de execuţie a proiectului este de doi ani.

    ’’Consiliul Local a aprobat studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru această investiţie. Reconfigurarea incintei actualului ştrand Ioşia se va face astfel – pe o treime din teren se va păstra funcţionarea ştrandului, rămânând în continuare destinată seniorilor oraşului, iar pe două treimi din teren, spre latura sudică, se va amenaja grădina termală. Proiectul grădinii termale Ioşia va fi depus spre finanţare prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027’’, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Oradea.

  • Dezastru bugetar la patru luni din 2024: veniturile cresc cu 15% la 183 mld. lei, dar cheltuielile cresc cu 29% la 240 mld. lei. Deficitul bugetar ajunge în aprilie la 57 mld. lei, 3,2% din PIB

    Veniturile bugetului de stat au crescut cu 15% în primele patru luni din 2024, prin comparaţie cu aceleaşi patru luni din 2023, şi au fost de 183 mld. lei. În aceeaşi vreme, veniturile au crescut cu 29% şi au fost de 240 mld. lei.  În consecinţă, deficitul bugetar a ajuns la 57 mld. lei în numai patru luni, adică 3,24% din PIB. Deficitul ar fi trebuit să scad în 2024. În schimb, la patru luni din an, este aproape dublu faţă de  aceeaşi perioadă din 2023.

    Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 57,29 miliarde lei (3,24% din PIB), faţă de deficitul de 27,35 miliarde lei (1,70% din PIB) din aceeaşi perioadă a anului 2023. Deficitul a fost influenţat şi de plata în avans a pensiilor şi a altor drepturi aferente lunii mai, în valoare de 9,33 miliarde lei (0,53% din PIB), scriu reprezentanţii finanţelor în nota de fundamentare.

    Veniturile totale au însumat 182,70 miliarde lei, în creştere cu 15,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Creşterea a fost susţinută în principal de încasările din contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe profit, impozit pe salarii şi venituri nefiscale, precum şi de fondurile europene.

    Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 239,99 miliarde lei, în creştere nominală cu 29,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Ca pondere în PIB, cheltuielile au crescut cu 2 puncte procentuale, de la 11,6% în primele 4 luni din 2023 la 13,6% în 2024. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat la cheltuielile cu asistenţa socială (+26,3%), bunuri şi servicii (+27,5%) şi investiţii (+62,3%).

    Veniturile totale au fost de 183 miliarde lei, în creştere cu 15,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2023. Principalele categorii de venituri:

    Contribuţii de asigurări: 61 miliarde lei (+21,5%)

    • TVA: 39 miliarde lei (+17,7%)
    • Impozit pe salarii şi venit: 16 miliarde lei (+19%)
    • Venituri nefiscale: 15 miliarde lei (+19,5%)
    • Impozit pe profit: 9 miliarde lei (+44,7%)
    • Accize: 12 miliarde lei (-8,4%)
    • Fonduri UE: 15 miliarde lei (+16,4%)

    Cheltuielile totale au însumat 240 miliarde lei, în creştere cu 29,2% faţă de primele 4 luni din 2023. Principalele categorii de cheltuieli:

    • Asistenţă socială: 84 miliarde lei (+26,3%), influenţate de majorarea pensiilor şi plata în avans a pensiilor pentru mai
    • Cheltuieli de personal: 50 miliarde lei (+20,7%)
    • Bunuri şi servicii: 30 miliarde lei (+27,5%)
    • Investiţii: 31 miliarde lei (+62,3%)
    • Proiecte din fonduri UE: 18 miliarde lei (+21,5%)
    • Dobânzi: 14 miliarde lei (+8,8%)
    • Subvenţii: 5 miliarde lei

    Deficitul bugetar după primele 4 luni a fost de 57 miliarde lei (3,24% din PIB), faţă de 27 miliarde lei (1,7% din PIB) în aceeaşi perioadă din 2023.

     

  • BREAKING NN Pensii, cel mai mare fond de pensii private Pilon II din România, la care 2,1 milioane de salariaţi români contribuie cu o parte din venitul brut lunar, a intrat în acţionariatul Premier Energy cu o investiţie de 136 mil. lei, adică 5,6% din companie

    NN Pensii, cel mai mare fond de pensii private Pilon II din România, la care 2 milioane de salariaţi români contribuie cu o parte din venitul brut lunar, a intrat în acţionariatul companiei Premier Energy (PE) prin intermediul ofertei de listare derulată de furnizorul de gaze naturale şi şi electricitate la Bursa de Valori Bucureşti.

    Astfel, NN Pensii a raportat o deţinere de circa 7 milioane de acţiuni, echivalentul a 5,56% din companie. La preţul de 19,5 lei pe acţiune la cât af o fost închisă ofertă, investiţia NN Pensii este de 136,5 mil. lei, potrivit calculelor realizate de ZF. Aceasta reprezintă 0,29% din cele mai recente active de 46 mld. lei la final de aprilie.

    NN Pensii este cel mai mare investitor de la Bursa de Valori Bucureşti cu deţineri semnificative la companii listate, precum 17,6% din Digi, 13,2% din MedLife, 12% TeraPlast, 9% Banca Transilvania, 7,3% Sphera, 5,3% OMV Petrom, potrivit platformei desprepensiiprivate.ro.

    Potrivit raportului publicat luni după-amiază la Bursa de Valori Bucureşti, cu o zi înainte de debutul acţiunilor PE, fondurile administrate de NN Group au raportat 7,25 milioane de acţiuni Premier, adică 5,92%, din care 5,56% revin NN Pensii, 0,26% NN Optim, 0,10% NN Activ. Ultimele două sunt fonduri de pensii private facultative Pilon III cu circa 330.000 de participanţi.

    Premier Energy (simbol bursier PE), furnizor şi distribuitor de electricitate la care fondul ceh de investiţii Emma Capital are o deţinere de 71%, a intrat în clasamentul celor mai mari cinci listări de la Bursa de Valori Bucureşti odată cu încheierea cu succes a ofertei prin care a atras 695 mil. lei de la investitori, arată datele agregate de Ziarul Financiar.

    Astfel, prin oferta derulată din 8 mai şi până pe 15 mai, prin care şi-a majorat capitalul social cu 488 mi. lei iar restul au mers la unicul acţionar vânzător – fondul Emma Capital, Premier Energy se poziţionează acum pe o listă cu nume precum Hidroelectrica (ofertă de 9,3 mld. lei), Electrica (1,95 mld. lei), Romgaz (1,7 mld. lei), Digi (944 mil. lei).

    Premier Energy debutează marţi, 28 mai 2024, la Bursa de Valori Bucureşti la o capitalizare de start de 2,4 miliarde de lei, adică de circa 6 ori profitul net realizat în anul 2023.

    Potrivit datelor agregate de ZF, Premier Energy – al cărei acţionar indirect este omul de afaceri Jiri Smejc,  CEO-ul PPF, fond de investiţii care printre alte active deţine şi Pro TV în România, este cea mai mare listare antreprenorială din ultimii şapte ani la Bursa de Valori, de la Digi din 2017 încoace.

  • Consiliul Judeţean Cluj investeşte peste 8,8 mil. euro în extinderea, modernizarea şi dotarea spitalelor de pneumoftiziologie şi de boli infecţioase din Cluj-Napoca

    Consiliul Judeţean Cluj a demarat un proiect de investiţii de peste 8,8 mil. euro ce vizează extinderea, modernizarea şi dotarea Ambulatoriului Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie ’’Leon Daniello’’ Cluj-Napoca şi a Ambulatoriului Spitalului Clinic de Boli Infecţioase. Forul administrativ judeţean a aprobat în prezent indicatorii tehnico-economici şi cheltuielile legate de aceste investiţii, potrivit unui comunicat de presă transmis de CJ Cluj

    Conform studiului de fezabilitate, lucrările propuse în cazul Ambulatoriului Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie ’’Leon Daniello’’ vizează extinderea acestuia într-un corp de clădire care va fi construit în partea de vest a incintei. Acest corp de clădire va fi conectat cu pavilionul 2, unde se află ambulatoriul spitalului, printr-o pasarelă sau tunel subteran, în funcţie de soluţia stabilită prin proiectul tehnic. Noua clădire va cuprinde la subsol spălătoria, vestiare pentru personal şi spaţii de depozitare, la parter şi etaj spaţii pentru investigaţii medicale, cabinete medicale, săli de tratamente pentru consultaţii în regim ambulatoriu, iar la etajul tehnic spaţii pentru echipamentele clădirii.

    Proiectul referitor la Ambulatoriul Spitalului de Boli Infecţioase vizează construirea unei infrastructuri care să asigure optimizarea accesului, cu şanse egale, a populaţiei eligibile la programe de screening şi consultaţii preventive, precum şi investigaşii complexe pentru un diagnostic precoce.

  • Radu Mazăre a fost eliberat condiţionat. Decizia este definitivă

    Magistraţii Tribunalului Ilfov au decis, definitiv, luni, desfiinţarea hotărârii Judectoriei Sectorului 4, care a respins, în primă instanţă, cererea lui Radu Ştefan Mazăre de eliberare condiţionată.

    Astfel, luni, magistraţii Tribunalului Ilfov au admis contestaţia formulată de condamnatul Mazăre Radu Stefan împotriva sentinţei penale pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, în dosarul penal nr. 6917/4/2024.

    „Desfiinţează sentinţa penală nr. 996/2024 din 17.04.2024, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti şi, rejudecând în fond: În baza art. 587 din codul de procedură penală, raportat la art. 59 Cod Penal din 1969; admite cererea de liberare condiţionată formulată de condamnatul Mazăre Radu Ştefan (…), aflat în stare de deţinere în Penitenciarului Jilava Bucureşti. Dispune liberarea condiţionată a contestatorului condamnat Mazăre Radu Ştefan, de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii (…) emis de Tribunalul Ilfov, Secţia Penală; în baza sentinţei penale nr. (…) pronunţată de Tribunalul Ilfov; prin care i s-a aplicat pedeapsa de 9 ani închisoare”, este decizia judecătorilor din Tribunalul Ilfov.

    Decizia este definitivă.

  • Ciucă: La nivelul bugetului, cheltuielile depăşesc colectarea

    „La nivelul bugetului cheltuielile depăşesc colectarea. Este absolut necesar să drămuim cât se poate de echilibrat cheltuielile. Este o chestiune pozitivă faptul că în acest an am reuşit să colectăm cu 17% mai mult, dar în acelaşi timp trebuie să vedem că avem cheltuieli care au depăşit 25%”, spune Nicolae Ciucă.

    Liderul PNL discută cu premierul Marcel Ciolacu de fiecare dată şi se înţeleg foarte bină când au datele în faţă.

    „Acum mergem la guvern. va veni şi ministrul de Finanţe… Sunt chestiuni care ţin de executiv şi de asteptele tehnice. În acest moment, pe cifre, situaţia arată cum am zis, pentru că au fost acele cheltuieli care au vixzat o dinamică a investiţiilor mai mare şi este, de asemenea, foarte credibil că în aprilie, înainte de sărbătorile pascale, s-au alocat pensiile anticipat”, încheie Ciucă.

    Premierul Marcel Ciolacu a negat creşterea cheltuielilor bugetare.

    „Nu avem nicio creştere a cheltuielilor, creşterea cheltuielilor, vă spun încă o dată, e normal, pe ultima lună au fost cheltuieli de aproape 70 de miliarede. Oameni buni, am mutat pensiile, 0,5% din PIB. Ce vreţi, să vă spun că e o catastrofă, când era ceva predictibil că vor creşte cheltuieille, mutând ca oamenii să îşi primească pensiile înainte de sărbătorile pascale… La cheltuieli, haideţi să vedem exact fiecare capitol despre ce este vorba. Am văzut în faţa vreunui minister, să cărau dulapuri? Că eu nu am văzut”, a declarat Ciolacu.

  • Rareş Bogdan: Nu ne opunem creşterii salariului minim, dar dorim măsuri de compensare pentru firme

    „Ca să anulăm orice fel de speculaţie care a apărut sau a fost împinsă în spaţiul public, Partidul Naţional Liberal nu se opune creşterii salariului minim”, spune la Antena 3 Rareş Bogdan.

    El afirmă că „este absolut firesc” ca liberalii să susţină creşterea la 740 euro a salariului minim.

    „Dorim măsuri de compensare pe care societăţile comerciale, angajatorii, capitaliştii români, capitalul privat românesc să le primească, discutate împreună cu asociaţiile de resort, cu asociaţiile patronale, care ne propun ca una dintre măsuri să fie o deducere, o netaxarea de 300 lei din creşterea care se produce de 400 lei la salariul minim, de la 3300 la 3.700 lei, adică la 740 euro”, încheie Bogdan.

    Liderii coaliţiei de guvernare se întrunesc, luni, de la ora 15.00, pentru a discuta despre majorarea salariului minim de la 3.300 la 3.700 de lei.

  • Angajata unei asociaţii a întocmit în fals contracte de împrumut de aproape 1 milion de lei

    „În dimineaţa de 27 mai a.c., poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice şi ai altor structuri din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, au efectuat 8 percheziţii domiciliare, într-un dosar penal, având ca obiect infracţiuni de înşelăciune în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals informatic”, potrivit Poliţiei Române.

    Activităţile s-au desfăşurat în localităţile Târgu Jiu, Rovinari, Băleşti, Corneşti şi Peştişani, din judeţul Gorj, iar trei mandate de aducere au fost puse în executare.

    „Din cercetările efectuate a reieşit faptul că o angajată a unei asociaţii, împreună cu alte două persoane, ar fi întocmit în fals 63 de contracte de împrumut, pe numele a 53 de persoane, din judeţul Gorj, folosindu-se, în acest sens, de documente falsificate, modalitate prin care au indus în eroare reprezentanţii unei instituţii de credit, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, fiind cauzat un prejudiciu de 886.050 de lei. În urma percheziţiilor, au fost ridicate mai multe documente falsificate, care vor fi folosite pentru continuarea cercetărilor”, se precizează în finalul comunicatului.

  • Dragoş Damian, CEO Terapia: Construim cu 6 mil. euro fonduri proprii un depozit de produse finite

    Dragoş Damian, CEO al fabricii de medicamente Terapia din Cluj, a spus că a demarat construcţia unui depozit de produse finite, o investiţie de 6 mil. euro din fonduri proprii.

    “Acest depozit este semirobotizat, semiautomatizat. Industria farmaceutică este o ramură strategică, marile puteri economice din UE, din America, Japonia, au a treia sau a patra  dimensiune în PIB care vine din farma şi un excedent de balanţă. Este o industrie care are nevoie de ajutorul autorităţilor.  Sunt  3 probleme: durata de autorizare a investiţiilor industriale, sistemele de sprijin de ajutor de stat pentru finanţare, iar al treilea lucru extrem de grav este resursa umană”, a declarat el în cadrul conferinţei ZF Reindustrializarea României 2024.

    El a mai spus că sunt foarte multe corporaţii care au bani şi nu au nevoie de ajutor de stat, dar pentru aceste companii ca postinvestiţie ar fi bine să existe scheme de ajutor, de exemplu energie pe gratis,  adică parte din investiţia făcută să fie plătită sub această formă.

    “Nu am nevoie de ajutor de stat ca să aduc o investiţie de pentru 20 mil euro într-o fabrică nouă, dar mi -ar prinde bine o schemă mai relaxată de taxe şi impozite, acela să fi ajutorul. Asta fac alte ţări, au sisteme hibride, România are un sistem de-a da ajutor de stat înainte de investiţie,  problema este prioritizarea strategică, s-ar putea să pierzi din vedere industrii puternice. Dacă este o planificare strategică pentru investiţii atunci România va merge mai departe”

    El a mai precizat că trebuie găsită rezolvare la problema resursei umane. “Din păcate cei care au investit în România nu au investit şi în  dezvoltarea de resursa umană, s-au închis şcolile profesionale, dacă nu ne putem mâna în acel directorat de la Guvern să dezvoltăm resursa umană, să spunem ce avem nevoie, dacă nu dăm o direcţie statului degeaba ai ajutor de stat, un plan stratgic pentru că nu ai oameni care să ducă mai departe strategia”

  • Termoenergetica anunţă lucrări la reţeua de termoficare în patru sectoare ale Capitalei

    Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti (CMTEB) S.A. anunţă că începând de luni se vor efectua lucrări de înlocuire, modernizare şi de reparaţii pe conductele reţelei primare, în zone din sectoarele 2, 4, 5 şi 6 ale Capitalei.

    Vor fi efectuate intervenţii la Magistrala 2 Sud – conductă Dn 700mm, în cadrul Lotului 5, Obiectivul 5 din POIM, în zona Şoselei Ştefan cel Mare din Sectorul 2. Se vor executa lucrările de demontare a tronsonului de conductă veche şi de montare a unei porţiuni de aproximativ 700 de metri de conducte noi. Tot în această perioadă vor fi executate operaţiunile de tăiere şi montare a două curbe de conductă cu aceeaşi dimensiune. Lucrările impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă către 13 puncte termice din acest sector până în data de 03 iunie 2024, ora 23.00. În cadrul acestui obiectiv POIM, după oprirea tehnologică şi finalizarea tuturor lucrărilor va fi dat în folosinţă un traseu nou de aproximativ 1200 de metri din cei 2500 de metri prevăzuţi în contractul finanţat din fonduri europene. Anul de punere în funcţiune a conductei din această zonă este 1975, această porţiune de reţea având aproape 50 ani de funcţionare.

    De asemenea, angajaţii companieri vor interveni la reţeaua termică primară, conductă Dn 400mm, în zona străzii Bodeşti şi a Şoselei Pantelimon din Sectorul 2. Se vor executa lucrări de reparaţie a conductelor, care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă către şapte puncte termice, până în data de 28 mai 2024, ora 23.00. Anul de punere în funcţiune a conductei din această zonă este 1992, această porţiune de reţea având aproape 32 de ani de funcţionare.

    Termoenergetica va interveni la reţeaua termică primară aferentă Magistralei Progresu Berceni, conductă Dn 200mm, în cadrul Lotului 4, Obiectivul 20, din POIM, în zona Reşiţa din Sectorul 4. Se vor executa lucrări de înlocuire a conductelor, care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă către 13 puncte termice, până în data de 1 iunie 2024, ora 23.00. Anul de punere în funcţiune a conductei din această zonă este 1976, această porţiune de reţea având aproape 50 de ani de funcţionare.

    Totodată, se va interveni la reţeaua termică primară, conductă cu diametre cuprinse între Dn 200mm şi 400 mm, în zona străzii Malcoci din Sectorul 5. La controlul efectuat pe tronsonul de conductă au fost identificate 4 spărturi din care două necesită decopertarea căii rutiere. Se vor executa lucrări de reparaţie a conductelor, care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă către cinci puncte termice, până în data de 31 mai 2024, ora 23.00. Anul de punere în funcţiune a conductei din această zonă este 1978, această porţiune de reţea termică primară având aproape 46 de ani de funcţionare.

    Se va interveni şi la reţeaua termică primară, conductă Dn300 mm, în zona străzii Calea Giuleşti din Sectorul 6., dar şi la reţeaua termică primară, conductă Dn 300mm, în zona Bulevardul Iuliu Maniu din Sectorul 6

    „Dispeceratele Companiei Municipale Termoenergetica Bucureşti şi echipele de intervenţie lucrează în regim permanent pentru soluţionarea problemelor apărute. Vă reamintim faptul că termenele iniţiale de repunere în funcţiune a sistemului de termoficare sunt estimate înainte de deschiderea şantierelor şi decopertarea galeriilor. Finalizarea lucrărilor depinde de complexitatea acestora, care este în directă legătură cu starea de degradare a conductelor. Pe măsură ce lucrările sunt finalizate, în măsura în care ruta de alimentare cu agent termic permite acest lucru, punctele termice sunt repuse în funcţiune mai repede decât termenul estimat. Clienţii au la dispoziţie informaţii prin mesajele preînregistrate la numărul de telefon 031.9442 sau alte detalii la 0800.820.002, precum şi prin aplicaţia Termoalert. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat şi vă mulţumim pentru înţelegere”, se arată în finalul comunicatului.