Record de investitii, de inaugurari de magazine, de interese ale jucatorilor care nu sunt prezenti. Asta a adus 2004 in retail, in afara de atragerea a tot mai multi clienti spre formele moderne de comert. Setea cu care retelele de comert s-au extins in acest an aminteste de calatorul istovit de desert care ajunge la izvor. Acalmia de inceput de an – tulburata doar de inaugurarea hypermarketului Carrefour Colentina din Bucuresti – prevestea, totusi, agitatia ce va sa vina. Dupa o toamna cu record de investitii in retail, nici finalul de an n-a fost mai pasnic: Metro a deschis al doilea magazin la In preajma Ajunului Craciunului, si grupul francez Intermarche a deschis un supermarket, la Ultima jumatate a lui decembrie a mai adus si deschiderea, in Capitala, a patru supermarketuri Albinuta, detinute de grupul lituanian VP Market Group. VP este cea mai mare retea de comert en-detail din zona baltica si detine 268 de magazine in mai multe formate si o retea de 193 de farmacii. Pana acum, grupul de origine lituaniana mai are operatiuni in Aceste deschideri de magazine pe final de an urmeaza recordului de investitii inaugurate in toamna acestui an: peste 100 de milioane de euro. De ce record? Pentru ca Romania nu a mai vazut, in nici un alt sezon, asa multe deschideri de centre comerciale: Plaza Romania (45 milioane), Carrefour Brasov (20 milioane de euro), Metro Brasov (15 milioane de euro), Bricostore Orhideea (10 milioane euro plus 8 milioane de euro investitia din Media Galaxy), Billa (5 milioane euro), Artima in Resita si Zalau. Fiecare din aceste inaugurari are specificul ei. Plaza Pe de alta parte, deschiderea hypermarketului de la Cat priveste zornaitul banilor, vanzarile Carrefour s-au dublat in 2004, fata de cele inregistrate anul trecut, cand au depasit nivelul de 118 milioane de euro, conform informatiilor de la Ministerul Finantelor. De unde vin banii? Din… trafic. La aproape un an de la inaugurare, Orhideea este al treilea hypermarket Carrefour din lume in ceea ce priveste numarul zilnic de vizitatori. Una peste alta, retailerul francez este campionul investitiilor, cu trei magazine inaugurate in 12 luni, din care doua in Bucuresti – Orhideea, Colentina – si unul la Brasov.Deschiderea celui de-al treilea Bricostore a adus pe piata un nou concept: acela de spatiu in care cumparatorul poate gasi tot ce are nevoie pentru amenajarea casei. Specializat in articole de bricolaj, Bricostore Orhideea este realizat in colaborare cu Media Galaxy, un electrocomplex care ofera produse electrocasnice, electronice, IT, telefonie si multimedia. Ritmul de dezvoltare a retelei Bricostore prevede, dupa spusele lui Philippe Bresson, deschiderea a inca doua magazine in 2005: unul la Metro, la randul sau, parea sa-si fi incheiat expansiunea o data cu deschiderea celui de-al 19-lea magazin al sau. Dar iata ca, prin deschiderea celui de-al doilea magazin la Dar nu trebuie sa uitam ca retailerul german are si alte formate de magazine in portofoliu, pe care nu le-a adus, inca, in La randul sau, Selgros, concurentul principal al Metro, vrea sa mai deschida cel putin opt magazine, ca sa aiba 15. In cursul acestui an, Selgros a inaugurat doua centre cash&carry, unul la Cora, care este la primii pasi pe piata autohtona, are acum un singur magazin, dar mai deschide altul la anul, tot in capitala. Grupul german Tengelmann va deschide in primavara anului 2005 primele 15-20 de magazine ale sale din Romania, in Bucuresti si alte mari orase din tara, dupa cum a anuntat Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS). Magazinele de pe piata romaneasca vor fi de tip discounter (cu preturi reduse si un sortiment limitat de produse) si vor fi operate de compania Plus Discount sub brandul Plus. Grupul german va ajunge in urmatorii cinci ani la 120 de magazine in toate orasele cu peste 40.000 de locuitori din Cert este ca retailerii se afla in plina cursa de expansiune, caci piata are un mare potential. Pentru ca formele moderne de comert, adica hypermarketurile (Cora sau Carrefour), supermarketurile (ca Artima, Mega Image sau Gima), cash&carry (Metro sau Selgros), detin doar 20% din totalul pietei. Deci, loc de dezvoltare este suficient. Si daca aceasta toamna a fost un record prin finalizarea investitiilor de aproape 100 de milioane in retail, in viitorul foarte apropiat, acesta va fi ritmul normal de dezvoltare – de ce nu? – in fiecare trimestru.
Blog
-
Valuri in retail
-
Cumparati si slabiti
Cumparatorul viitorului nu mai intra in magazin atras doar de oferte speciale sau de zambetele vanzatorilor, comenteaza revista italiana Panorama, care il citeaza pe Thomas Bialas, explorator de tendinte la firma Nemo Next Shop. Acesta a constatat ca magazinele cele mai trendy la ora actuala sunt cele care, intr-o forma sau alta, reusesc sa ofere clientilor si altceva decat le-ar indreptati profilul lor (Elephant Pharmacy din Berkeley, de pilda, ofera servicii de manichiura si masaj, pe langa siropuri de tuse si antibiotice; unele supermarketuri englezesti au introdus carucioarele cu efect de bicicleta medicinala, pe care clientul pedaleaza si, inevitabil, arde calorii).
La fel de inovatoare sunt magazinele de imbracaminte care tind sa contemporaneizeze clientii, oferind, de exemplu, haine identice pentru mame si fiice. In fine, altele au atuul surprizei, cum sunt comerciantii fushion, care in timpul aceleiasi zile isi schimba profilul, devenind din patiserie galerie de arta sau teatru, ori pur si simplu sunt gandite sa dureze doar o perioada determinata de timp (Guerilla Store din Berlin, programat sa functioneze fix un singur an de zile).
Bialas sustine ca sunt patru tipuri de consumatori, carora comertul viitorului ar trebui sa li se adapteze: transumatorul, un soi de copil mare; consumatorul, cetateanul activ si critic; prosumatorul, care solicita si consuma numai ce-l intereseaza, si consumadorul, victima a publicitatii.
-
Carduri pentru microbisti
Daca esti barbat si locuiesti in Republica Ceha, nu ai decat doua variante: sa tii cu Sparta sau cu Slavia, cele mai iubite echipe de fotbal ale cehilor, comenteaza Prague Post. De aceasta situatie a stiut sa profite CCS, o companie ceha emitenta de carduri, care a exploatat entuziasmul microbistilor, lansand recent carti de debit care fac reclama clubului Sparta Praga.
Cartile de credit co-brandate ofera furnizorilor ocazia de a ajunge la anumite grupuri de persoane care nu folosesc in mod obisnuit modalitatea de plata prin cartea de credit, considera Patrik Dada, managerul CCS. O astfel de colaborare se dovedeste a fi deosebit de profitabila si pentru bancile emitente, si pentru companiile ale caror produse ori servicii sunt promovate pe carduri.
La ora actuala, in Cehia sunt in circulatie peste 5,3 milioane de carduri de debit, din care cardurile brandate sunt circa 60.000. Printre cele mai cunoscute programe de colaborare intre companii si emitentii de carduri se numara parteneriatele CCS cu clubul Sparta, cele ale Citibank cu compania de telecomunicatii Eurotel si ale bancii de economii Ceska Sporitelna cu agentia de turism Cedok.
-
Invitatie la ghiseul bancar
Banca centrala de la Beijing face eforturi disperate sa-i indeparteze pe depunatori de piata ilegala a creditului.
Miscarea istorica facuta de Banca Centrala a Chinei prin cresterea ratei dobanzii pentru prima data in noua ani, pe 28 octombrie, a fost indelung comentata de specialisti, care s-au grabit sa faca supozitii cu privire la motivul principal al acestei decizii. Sunt trei tabere, comenteaza Business Week, care ofera trei explicatii diferite. Un grup sustine ca miscarea intreprinsa de guvernatorul Zhou Xiaochuan este prima dintr-o serie de masuri similare, menite sa tina in frau cresterea economica exploziva. Un altul considera ca decizia este preludiul mult asteptatei liberalizari a cursului yuanului. O a treia tabara spune ca Zhou intentioneaza doar sa preintampine o inflamare a inflatiei.
Analistii de la Business Week ofera insa o alta explicatie. Prin aceasta decizie, banca centrala de la Beijing face eforturi disperate sa aduca inapoi depunatorii si sa-i indeparteze de piata ilegala a creditului, care in China a capatat proportii inimaginabile. Ani la rand, sistemul bancar de stat a acordat cu larghete imprumuturi intreprinderilor de stat, astfel incat creditele neperformante au crescut ingrijorator. Acum, bancile au mai multa nevoie ca oricand de economiile populatiei, estimate la 1.400 mld. dolari. Insa depunatorii sunt sceptici, deoarece din cauza cresterii inflatiei din ultimul an, cei care au deschis conturi de economii la bancile oficiale au avut de suferit. Pe de alta parte, lipsa disponibilitatii bancilor de stat in a acorda credite companiilor private alimenteaza piata gri a creditului, care se dovedeste o alternativa acceptabila pentru comercianti.
Estimarile bancherilor arata ca in august si septembrie aproximativ 17 miliarde de dolari au alimentat piata gri, in loc sa fie depozitate in banci. O incercare pe care banca centrala o face pentru a ameliora aceasta situatie consta in acordarea unei libertati mai mari bancilor de a renunta la criteriile destul de rigide de selectare a clientilor. Insa pana cand guvernul nu va reusi sa puna la punct un sistem bancar modern, deschis pentru mediul de afaceri, piata gri a creditului, mult mai profitabila, va continua sa inghita economiile chinezilor.
-
Painea de la Bruxelles
Intr-un articol insotit de o fotografie a unor copii romani flamanzi, cu legenda Asteptand painea de la Bruxelles, publicatia The Economist se refera la momentul electoral romanesc, din perspectiva negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. Romania si Bulgaria sunt mai aproape ca oricand sa se alature UE; spre deosebire de Bulgaria insa, care a incheiat oficial capitolele de negociere, Romania inca mai negociaza la capitolele concurenta, justitie si mediu, situatia fiind complicata de apropierea alegerilor parlamentare si prezidentiale din 28 noiembrie.
The Economist se intreaba ce rezultat al alegerilor ar creste sansele Romaniei de a se adapta mai repede standardelor UE. PSD si-a modernizat in ultimii patru ani ideile si stilul de a face politica, dar aparatul sau de partid este alimentat de coruptie si clientelism. Alianta D.A. nu e scutita nici ea de astfel de acuzatii, dar are o viziune mai liberala, urmarind sa micsoreze impozitele mai mult si mai repede.
O schimbare a guvernului nu ar aduce, totusi, schimbari semnificative in politica tarii. Majoritatea deciziilor vor fi luate in continuare in conformitate cu angajamentele fata de UE, NATO sau FMI. Alegerile nu vin insa deloc intr-un moment propice. O schimbare de guvern ar insemna alti guvernanti care ar trebui sa se impuna la Bruxelles si alti ministri care sa-si preia portofoliile, tocmai intr-o perioada cand Romania doreste sa capete consensul membrilor UE pentru aderare. Pe de alta parte, un nou mandat pentru PSD ar da acestui partid posibilitatea de a continua sa duca Romania inainte, dupa spusele ministrului de externe Mircea Geoana.
Indiferent de rezultatul alegerilor din 28 noiembrie, acestea vor fi primele de dupa 1989 in cazul carora directia spre care se indreapta tara nu mai este o tema de discutie. Aceasta e o veste buna, fiindca inseamna ca democratia functioneaza, iar acesta e aspectul la care UE prefera sa se raporteze cu precadere atunci cand se arata atat de dornica sa accepte Romania. Chiar daca Romania are cel mai mic venit pe cap de locuitor din centrul Europei, cele mai putin exigente standarde de mediu, cele mai mari arierate la buget, coruptia cea mai raspandita, cea mai mare rata a mortalitatii infantile si cele mai reduse fonduri de la buget acordate educatiei.
-
De unde si vorba populara: ieftin ca petrolul
Speculatiile ca pretul petrolului ar putea atinge 100 de dolari pe baril, din cauza dezechilibrului pe termen lung dintre cerere si oferta, sunt infirmate de un expert citat de Forbes. Daniel Yergin, fost profesor la Harvard si consilier al secretarului american al energiei, prezice pur si simplu ca barilul va ajunge la 38 de dolari, dintr-un motiv simplu: rezistenta la crize a capitalismului. De fiecare data cand cererea de petrol a ajuns mai mare decat oferta, argumenteaza Yergin, petrolistii au gasit moduri de a fora in zone altadata inaccesibile ale planetei, au introdus tehnologii noi si au descoperit zacaminte noi. Expertul american sustine ca in 2025 cererea de petrol va fi cu 40% mai mare decat in prezent, dar ca inteligenta tehnica si investitiile in cercetare vor face ca productia sa echilibreze aceasta cerere. Partea hazlie, scrie Forbes, e ca toti cei ce l-au auzit pe Daniel Yergin facand aceste predictii, la Forbes Global CEO Conference din Hong Kong, au strambat din nas, de parca ar fi fost dezamagiti ca lumea nu e in pericol sa ramana fara petrol.
-
Castigatorul ia totul
Anul acesta, bancile de investitii din City-ul londonez au de gand sa introduca un program de recompense mai neobisnuit de sfarsit de an: nu vor fi recompensati decat bancherii de top, cu rezultate performante, in timp ce restul vor primi bonusuri extrem de scazute sau nu vor mai primi deloc.
In ciuda unei relansari a pietei actiunilor si a unei oarecare revitalizari a activitatilor de fuziuni si achizitii pe parcursul anului 2004, Financial Times noteaza ca nivelul de ansamblu al bonusurilor nu se va situa peste cel de anul trecut, doar repartitia acestora urmand sa fie alta.
Un studiu al agentiei de recrutare Armstrong International releva ca bancherii din City care s-au ocupat de investitii in instrumente financiare derivate sau in fonduri speculative vor incasa bonusuri cu 20-30% mai mari decat anul trecut, ajungand pana la 3 milioane de dolari sau chiar mai mult.Cel mai putin se pare ca vor primi cei cu functii de directori si vicepresedinti, ale caror bonusuri de sfarsit de an vor porni de la un minim de 500.000 de dolari.
-
O moarte atat de rentabila
Publicatia israeliana Globes sustine ca sfarsitul Intifadei (revolta palestinienilor din Gaza si Cisiordania), consecutiv mortii liderului Yasser Arafat, ar putea adauga 0,7-1,8% crestere economica Israelului, ca urmare a intoarcerii in aceasta tara a investitorilor straini. In acelasi sens, o scadere a cheltuielilor militare va contribui la relansarea economiei, presupunand ca atacurile teroriste din partea palestinienilor vor inceta complet.
Proiectiile guvernamentale oficiale, facute inainte de moartea lui Yasser Arafat, vorbeau de o crestere economica de 4,1% pentru 2004 si de 3,8% in 2005, in timp ce banca centrala avea in vedere cifre usor mai mici. Valoarea schimburilor comerciale ale Israelului cu Autoritatea Palestiniana a depasit 5 miliarde de dolari in 2000, iar autoritatile de la Tel Aviv estimeaza ca exporturile israeliene in teritorii nu vor reveni la nivelul de dinainte de Intifada (declansata in 2000), chiar daca starea de beligeranta cu palestinienii ar lua sfarsit. In plus, va mai trece inca mult timp pana la initierea unor proiecte semnificative de investitii straine, mai ales in infrastructura.
Potrivit unor surse economice de la Ierusalim, citate de Globes, Intifada a dus la o reducere a cresterii economice cu 3,8-5,6% pentru Israel in anii 2002-2003.
-
Saptamana de 35 de ore
Pentru angajatii francezi, orele de lucru suplimentare nu par sa fie o problema, cu o singura conditie: sa nu le fie impuse. Un studiu realizat pentru revista LExpress aduce in discutie posibilitatea ca angajatii sa isi poata organiza dupa bunul plac orele de lucru si renuntarea la un program fix.
In ultima perioada, in Franta se discuta intens pe tema reorganizarii celor 35 de ore de munca saptamanale si felului in care va arata orarul de lucru al salariatului de maine. Francezii se arata astazi mai dornici de a-si decide propriul program de lucru si isi doresc o independenta mai mare in luarea deciziilor la locul de munca.
Tendinta vine pe fondul incercarii de a organiza mai eficient timpul liber. In acest sens, se incearca alternative, cum ar fi aceea de a lucra peste program o anumita perioada de timp, pentru a putea prelungi ulterior weekend-urile sau concediile. Din punctul de vedere al angajatorului insa, la acest capitol exista multe orgolii care trebuie depasite. O mai mare libertate in organizarea timpului de lucru poate parea o subminare a autoritatii patronului. Cu toate acestea, unele tari europene lucreaza deja la proiecte care sa ofere angajatilor o flexibilitate mai mare a programului.
In Danemarca, bunaoara, rotatia la locul de munca ii permite unui somer sa ocupe locul lasat temporar liber de un angajat plecat la studii. Iar in Suedia, angajatii vor avea voie, incepand cu 2005, sa intre intr-un concediu sabatic (oferit o data la sapte ani), cu o durata intre trei si unsprezece luni.
In tot acest timp, postul poate fi ocupat de un somer, de o persoana cu disabilitati sau de un emigrant.
-
Teama de canapea
Capitalismul a avut, la nivel psihic, doua efecte in Romania: stres pentru cei care s-au apucat sa faca bani si depresii pentru neadaptatii tranzitiei. Cei cu bani isi pot trata stresul la psihoterapeut.
Fie ca ai o micro-intreprindere sau conduci o companie multinationala, activitatea zilnica este de cele mai multe ori sinonima cu stresul. Un week-end la Sinaia sau retragerea pe iahtul ancorat la Monte Carlo reprezinta, pe langa mini-vacanta inerenta incheierii unui contract foarte bun, modul cel mai la indemana de incarcare a bateriilor. Victorie de moment, insa. O iesire intr-un decor exotic te face sa uiti de probleme pentru o scurta perioada, dar daca vrei rezultate cu adevarat, canapeaua psihanalistului ramane solutia cea mai viabila, afirma Russ Newman, director executiv al Asociatiei Americane de Psihologie.
Stresul este un lux al capitalismului, spune Ileana Botezat Antonescu, copresedintele Federatiei Romane de Psihoterapie, catalogand principalul motiv care ii face pe oameni sa intre in cabinetul psihoterapeutului. Nu trebuie sa te confrunti cu nesiguranta zilei de maine si nici sa suferi de depresii ca sa faci o astfel de terapie, spune ea. Ba mai mult, Antonescu e de parere ca psihoterapia se adreseaza si oamenilor perfect sanatosi. Cu toate acestea, desi pare greu de crezut, profesia de psihoterapeut nici macar nu este acreditata in Romania. In tara noastra exista doar 150 de psihoterapeuti formati dupa criterii internationale si acreditati de Asociatia Europeana de Psihoterapie, dar abia cand va exista o entitate profesionala numita psihoterapeut, vom putea spune ca am intrat in randul lumii, recunoaste presedintele Federatiei Romane de Psihoterapie.
Astfel, nu e de mirare ca George Stan, un tanar de 28 de ani, spune ca nu s-a indreptat spre un psihoterapeut in momentul in care simtea ca are nevoie, pentru ca n-a stiut de unde sa ia unul profesionist. Intr-o tara in care vrajitoarele si-au dezvoltat o adevarata industrie e greu sa ai incredere in cineva care iti spune ca te poate trata altfel decat pe cale medicamentoasa, spune el.
In Romania, dintre cei care apeleaza la un psihoterapeut 35-40% sunt oameni de afaceri. Putini dintre acestia ajung insa pe canapea din cauza problemelor provocate de mediul de lucru. Majoritatea apeleaza la o astfel de terapie abia atunci cand sunt pusi in fata unei crize serioase, dar mai sunt si cazuri rare in care afaceristii vor sa-si trateze depresii provocate de tendinta de a compara situatia economica si sociala din Romania cu cea a statelor occidentale, spune Odette Dimitriu, psihoterapeut. Parerea lui Dimitriu este ca oamenii de afaceri romani nu sunt inca pregatiti pentru psihoterapie. Dar incet-incet se constata o mai mare deschidere fata de acest tip de servicii medicale, dovada ca printre cei care au cerut ajutorul unui psihoterapeut se numara si un om de afaceri din topul 100 al celor mai bogati romani.
Lucrurile se misca greu si pentru ca majoritatea au tendinta sa evite psihoterapia pentru ca isi fac griji in privinta confidentialitatii, mai spune Dimitriu. Primul lucru de care s-a lovit cand si-a deschis cabinetul particular de psihoterapie, Simadi Consulting, a fost neincrederea romanilor in climatul terapeutic. Multi au idei preconcepute cu privire la psihoterapie: dureaza prea mult, este costisitoare si se tem ca pot sa reapara simptomele imediat dupa intreruperea terapiei, spune Dimitriu. Dar acestea nu au reprezentat principala problema cu care Simadi Consulting avea sa se confrunte inca de la infiintare. In Romania nu exista inca o cultura medicala si implicit terapeutica suficienta, iar oamenii inca mai percep o vizita la un cabinet de psihoterapie ca pe o iesire din normalitate, spune Dimitriu.
In cei 50 de ani de comunism, dictatura a blamat acest gen de terapie, facultatea de psihologie a fost desfiintata pentru 8 ani, iar din invatamantul medical au lipsit cursurile de psihologie pe latura interactionala. In aceste conditii, nu e de mirare ca se confunda consultarea unui psiholog cu existenta unor probleme psihice grave, sustine Ileana Botezat Antonescu.
Andreea Adam Toma tocmai si-a terminat studiile de psihologie si se pregateste sa inceapa o cariera in domeniu. La Paris insa. Nu cred ca pot spune cu mana pe inima ca, in Franta, toate portile imi sunt deschise, spune ea. Insa, societatea romaneasca pare sa fi mostenit din «epoca de aur» un fel de fobie in ceea ce priveste mersul la psiholog. Oamenii urmand o psihoterapie sunt imediat priviti cu suspiciune, e de parere Adam Toma. Pe de alta parte, romanca spune ca la dispensarele pariziene unde si-a efectuat stagiul, cele mai lungi liste de asteptare se inregistrau pentru cei doi psihologi. In plus, in Franta (ca de altfel peste tot in Occident), exista o sumedenie de domenii psihologice, in afara de cele clasice: psihologie sociala, cognitiva, comportamentala, psihanaliza, sofrologie sau coaching.
Revenind la Romania, situatia financiara a oamenilor isi spune si de data aceasta cuvantul: multi isi fac griji ca nu-si permit sa viziteze un psihoterapeut. Daca in Statele Unite, pacientii care simt nevoia sa se intinda pe canapea si sa-si spuna oful isi permit sa plateasca onorarii ce insumeaza sute de mii de dolari, iar unii trateaza cu foarte multa seriozitate terapia mintii si ajung sa viziteze regulat cel putin doi psihoterapeuti, pentru a nu despica firul doar in patru, ci macar in opt, in Romania situatia nu sta deloc asa. In general, pretul unei sedinte de terapie variaza intre 300.000 de lei si 1 sau 2 milioane, in functie de tipul de psihoterapie practicat sau de problematica pacientului.
Insa situatia da semne de ameliorare, macar la nivel corporatist. Din ce in ce mai multe firme, in general multinationale, care activeaza in Romania, apeleaza la servicii de consultanta psihologica, spune Florin Tudose, seful sectiei de psihiatrie a Spitalului Universitar de Urgenta din Bucuresti si fondator al firmei de consultanta Intermedia Art Romania SRL.
Chiar daca, intr-o societate in care timpul inseamna bani si in care rareori gasesti timp intre doua intalniri de afaceri sa dai un telefon in interes personal, sa stai o ora la povesti cu un psihoterapeut pare, la prima impresie, un mod de arunca sau de a pierde bani, lucrurile insa nu stau deloc asa. Un studiu realizat de un grup de cercetatori americani a scos la iveala faptul ca un dolar investit in psihoterapie iti aduce inapoi, in timp, aproape doi. O companie care apeleaza la serviciile un psihoterapeut pentru angajatii sai are doar de castigat, spunea conducatorul studiului. Eliminarea stresului si castigurile legate de comunicare care apar in urma psihoterapiei ii fac pe angajati mult mai eficienti.
Acest lucru pare sa fie inteles si de romani, in ultima vreme. Pe fundamentul acestei intelegeri s-a nascut si Intermedia Art Romania SRL, firma doctorului Tudose, pentru care lucreaza 9 angajati cu dubla specializare: psihologie-sociologie. Intermedia ofera servicii de psiho-sociologie organizationala si manageriala, psihoterapie, asistenta psihologica pentru activitati specifice.