BusinessMagazin

Blog

  • Studiu de caz. Pariu pe local: cum vor mai mulţi producători să facă o schimbare în farfuriile românilor


    În contextul în care industria românească, în special cea alimentară, îşi continuă procesul de maturizare, fiind încă sub presiunea importurilor şi a creşterilor costurilor pe toate planurile, nevoia de a readuce atenţia către produse realizate în România, de la materii prime şi până la procesare, este tot mai acerbă. Iar asta pentru că în multe ca-zuri, din cauza creşterii preţurilor, consumatorii tind să-şi mute atenţia mai mult către buget decât către autentici-tatea produsului. Cum şi-au unit forţele mai mulţi producători locali într-un proiect comun de promovare şi cum vor să aducă inspiraţia românească tot mai mult în farfurie?

     

    Programul Autentic Românesc, iniţial de Transavia în 2022, a lansat recent a treia ediţie a proiectului care este menit atât să promoveze produsele şi serviciile celor nouă companii care fac parte din acest program, dar şi să inspire pasionaţii de gătit să integreze în felurile de mâncare produse realizate în România din ingredinte locale. Anul aces-ta, au luat parte la acest program atât Transavia şi Theodora Golf Club, care face parte din acelaşi grup de firme, cât şi producătorul de lactate Artesana, cel de vinuri Cramele Recaş, cel de paste Monte Banato (Pangram), producătorul şi retailerul de mobilier Mobexpert, cel de ingrediente pentru industria alimentară Solina. În plus, acestor companii lider în segmentele în care activează s-au alăturat şi două afaceri mai mici şi anume producătorul de conserve din fructe şi legume Grandma’s Delights, şi ferma de alune şi zmeură ecologică Safala.

    Linda Willy, director de marketing în cadrul Transavia, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii de pui, o afacere integrată lansată în urmă cu mai bine de 30 de ani, explică faptul că programul este o evoluţie firească din perspectiva tendinţei colaborative care este tot mai răspândită global, şi prin care organizaţiile îşi pot pune în valoare expertizele fără să concureze, ci să adauge valoare pentru clienţii lor. „Noi ne-am propus să oferim inspiraţii surprinzătoare clienţilor noştri şi să aducem comunitaţilor acestor branduri noi modalităţi de prezentare a pro-duselor. Să arătăm cât de important este să incluzi în cosul de cumpăraturi produse nu doar ambalate, ci şi culti-vate, crescute, procesate si fabricate în România.” Practic, adaugă ea, de aceste lucruri trebuie să devină tot mai conştienţi românii, atunci când citesc etichetele, şi să devină criteriu decisiv în alegerea lor. În plus, consumatorii trebuie  să înţeleagă sursa valorii adăugate: expertiza specifică a producătorilor locali, lanţurile integrate de producţie şi păstrarea veniturilor în ţară. Practic, într-o piaţă a alimentelor, dar şi a mobilei care a fost invadată de importuri, în special de produse mai ieftine, consumatorii trebuie să conştientizeze că a cumpăra produse româneşti înseamnă a creşte economia locală, fapt care se va traduce şi în bunăstarea locuitorilor.

    În cadrul proiectului Autentic Românesc, „responsabil” pentru reţete bazate pe produse autentice româneşti este chef  Marcian Vodnar, un chef cu experienţă internaţionala în restaurante cu stele Michelin şi care este aliniat la tendinţele inter-naţionale, pe care le preia şi adapteaza. Linda Willy explică faptul că este nevoie de infuzie proaspată, fiindcă (in-clusiv prin călătorii, globalizare şi fenomenele de migraţie) ne îndepărtăm treptat de abordarea tradiţională. Iar acest lucru se vede de altfel şi în cifrele de la Institutul Naţional de Statistică, care arată că deficitul comercial a crescut an de an în industria alimentară, trecând de 6 mld. euro anul trecut. Mai mult, consumatorii se refugiază în branduri fără fundament şi provenienţă. „Oamenii au nevoie de inspiraţii, aşa că le aducem activări, concursuri şi evenimente desenate specific pentru valorizarea acestor sortimentaţii combinate”, a punctat Linda Willy. Ea adaugă că mărcile româneşti sunt asociate cu producătorii locali, dar sunt aşteptate să livreze inovaţie şi varietate. „Remarcăm un trend bazat pe inovaţie, produse artizanale şi o reinventare a tradiţiei”, a adăugat ea. De altfel, mulţi producători români au pariat în ultimii ani pe produse premium, pe ambalaje inovatoare dar şi pe transparenţă.

    Mai mult, clienţii au nevoie de sprijin, spune Linda Willy, de recomandări, de un sfat relevant pentru stilul de viaţă astfel încât să devină conştient că brandul face parte din viaţa lui. Linda Willy crede însă că impactul este mult mai mare atunci când se reunesc forţele unor companii-lider cu expertiză de multe decenii, confirmată de sute de mii de consumatori, astfel încât sa rezulte un transfer de inspiraţie şi originalitate benefic atât pentru evoluţia generală a pieţei, cât şi pentru a ilustra, odată în plus, beneficiile pentru care produsele lor îşi merită locul pe mesele familiilor din România.„Preocuparea românilor pentru sănătate şi produse de calitate, naturale, creşte constant în ultima vreme. Este important ca românii să cumpere produse de calitate, cu origine certificată de producători serioşi”, a punctat ea. Cât despre viitorul programului Autentic Românesc, ea spune că fondatorii sunt în curs de dezvoltare a mai multor direcţii de intervenţie, atât ca şi alianţă economică, şi ca şi program de activităţi dedicate consumato-rilor. „Putem spune că vom aloca multă atentie direcţiei educaţionale şi vom aborda inclusiv comunităţi de parent-ing sau de jurnalişti şi creatori de conţinut dedicaţi documentării proceselor integrate de producţie, cum le au ma-joritatea partenerilor acestui program, şi care trebuie aduse la nivelul conştientizării publicului: transparent, asumat, onest”, a conchis Linda Willy.    

    Linda Willy explică faptul că este nevoie de infuzie proaspată deoarece ne îndepărtăm treptat de abordarea tradiţională. Iar acest lucru se vede de altfel şi în cifrele de la Institutul Naţional de Statistică, care arată că deficitul comercial a crescut an de an în industria alimentară, trecând de 6 mld. euro anul trecut.

  • Studiu de caz. Pariu pe local: cum vor mai mulţi producători să facă o schimbare în farfuriile românilor


    În contextul în care industria românească, în special cea alimentară, îşi continuă procesul de maturizare, fiind încă sub presiunea importurilor şi a creşterilor costurilor pe toate planurile, nevoia de a readuce atenţia către produse realizate în România, de la materii prime şi până la procesare, este tot mai acerbă. Iar asta pentru că în multe ca-zuri, din cauza creşterii preţurilor, consumatorii tind să-şi mute atenţia mai mult către buget decât către autentici-tatea produsului. Cum şi-au unit forţele mai mulţi producători locali într-un proiect comun de promovare şi cum vor să aducă inspiraţia românească tot mai mult în farfurie?

     

    Programul Autentic Românesc, iniţial de Transavia în 2022, a lansat recent a treia ediţie a proiectului care este menit atât să promoveze produsele şi serviciile celor nouă companii care fac parte din acest program, dar şi să inspire pasionaţii de gătit să integreze în felurile de mâncare produse realizate în România din ingredinte locale. Anul aces-ta, au luat parte la acest program atât Transavia şi Theodora Golf Club, care face parte din acelaşi grup de firme, cât şi producătorul de lactate Artesana, cel de vinuri Cramele Recaş, cel de paste Monte Banato (Pangram), producătorul şi retailerul de mobilier Mobexpert, cel de ingrediente pentru industria alimentară Solina. În plus, acestor companii lider în segmentele în care activează s-au alăturat şi două afaceri mai mici şi anume producătorul de conserve din fructe şi legume Grandma’s Delights, şi ferma de alune şi zmeură ecologică Safala.

    Linda Willy, director de marketing în cadrul Transavia, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii de pui, o afacere integrată lansată în urmă cu mai bine de 30 de ani, explică faptul că programul este o evoluţie firească din perspectiva tendinţei colaborative care este tot mai răspândită global, şi prin care organizaţiile îşi pot pune în valoare expertizele fără să concureze, ci să adauge valoare pentru clienţii lor. „Noi ne-am propus să oferim inspiraţii surprinzătoare clienţilor noştri şi să aducem comunitaţilor acestor branduri noi modalităţi de prezentare a pro-duselor. Să arătăm cât de important este să incluzi în cosul de cumpăraturi produse nu doar ambalate, ci şi culti-vate, crescute, procesate si fabricate în România.” Practic, adaugă ea, de aceste lucruri trebuie să devină tot mai conştienţi românii, atunci când citesc etichetele, şi să devină criteriu decisiv în alegerea lor. În plus, consumatorii trebuie  să înţeleagă sursa valorii adăugate: expertiza specifică a producătorilor locali, lanţurile integrate de producţie şi păstrarea veniturilor în ţară. Practic, într-o piaţă a alimentelor, dar şi a mobilei care a fost invadată de importuri, în special de produse mai ieftine, consumatorii trebuie să conştientizeze că a cumpăra produse româneşti înseamnă a creşte economia locală, fapt care se va traduce şi în bunăstarea locuitorilor.

    În cadrul proiectului Autentic Românesc, „responsabil” pentru reţete bazate pe produse autentice româneşti este chef  Marcian Vodnar, un chef cu experienţă internaţionala în restaurante cu stele Michelin şi care este aliniat la tendinţele inter-naţionale, pe care le preia şi adapteaza. Linda Willy explică faptul că este nevoie de infuzie proaspată, fiindcă (in-clusiv prin călătorii, globalizare şi fenomenele de migraţie) ne îndepărtăm treptat de abordarea tradiţională. Iar acest lucru se vede de altfel şi în cifrele de la Institutul Naţional de Statistică, care arată că deficitul comercial a crescut an de an în industria alimentară, trecând de 6 mld. euro anul trecut. Mai mult, consumatorii se refugiază în branduri fără fundament şi provenienţă. „Oamenii au nevoie de inspiraţii, aşa că le aducem activări, concursuri şi evenimente desenate specific pentru valorizarea acestor sortimentaţii combinate”, a punctat Linda Willy. Ea adaugă că mărcile româneşti sunt asociate cu producătorii locali, dar sunt aşteptate să livreze inovaţie şi varietate. „Remarcăm un trend bazat pe inovaţie, produse artizanale şi o reinventare a tradiţiei”, a adăugat ea. De altfel, mulţi producători români au pariat în ultimii ani pe produse premium, pe ambalaje inovatoare dar şi pe transparenţă.

    Mai mult, clienţii au nevoie de sprijin, spune Linda Willy, de recomandări, de un sfat relevant pentru stilul de viaţă astfel încât să devină conştient că brandul face parte din viaţa lui. Linda Willy crede însă că impactul este mult mai mare atunci când se reunesc forţele unor companii-lider cu expertiză de multe decenii, confirmată de sute de mii de consumatori, astfel încât sa rezulte un transfer de inspiraţie şi originalitate benefic atât pentru evoluţia generală a pieţei, cât şi pentru a ilustra, odată în plus, beneficiile pentru care produsele lor îşi merită locul pe mesele familiilor din România.„Preocuparea românilor pentru sănătate şi produse de calitate, naturale, creşte constant în ultima vreme. Este important ca românii să cumpere produse de calitate, cu origine certificată de producători serioşi”, a punctat ea. Cât despre viitorul programului Autentic Românesc, ea spune că fondatorii sunt în curs de dezvoltare a mai multor direcţii de intervenţie, atât ca şi alianţă economică, şi ca şi program de activităţi dedicate consumato-rilor. „Putem spune că vom aloca multă atentie direcţiei educaţionale şi vom aborda inclusiv comunităţi de parent-ing sau de jurnalişti şi creatori de conţinut dedicaţi documentării proceselor integrate de producţie, cum le au ma-joritatea partenerilor acestui program, şi care trebuie aduse la nivelul conştientizării publicului: transparent, asumat, onest”, a conchis Linda Willy.    

    Linda Willy explică faptul că este nevoie de infuzie proaspată deoarece ne îndepărtăm treptat de abordarea tradiţională. Iar acest lucru se vede de altfel şi în cifrele de la Institutul Naţional de Statistică, care arată că deficitul comercial a crescut an de an în industria alimentară, trecând de 6 mld. euro anul trecut.

  • Maia Sandu a câştigat al doilea mandat de preşedinte al Republicii Moldova

    Maia Sandu a câştigat al doilea mandat la preşedinţia Republicii Moldova, în urma votului de duminică, cu un scor de 55%, ajutată masiv de votul din diaspora (83% din voturile din diaspora au mers către ea). În ţară însă adver­sarul ei, Alexandr Stoianoglo, a primit 51% din voturi.

    Pentru Maia Sandu dificultăţile ar putea apărea la realizarea reformelor promise, inclusiv luni, pentru că, aşa cum a arătat votul de duminică, dar şi cel de la referendumul de aderare la Uniunea Europeană, susţinerea populară pentru ea, în ţară, nu este la fel de mare precum cea din diaspora. Iar protestele locale, care ar putea apărea ca formă de rezistenţă la reforme şi la aderarea la Uniunea Europeană, vor fi, dacă vor fi, în ţară şi nu la Bruxelles sau la Paris.

    Alegerile din această toamnă, deşi importante, au fost doar un preambul al alegerilor legislative care ur­mează în vara lui 2025. Asemenea preşedintelui român, preşedintele Republicii Moldova are nevoie să aibă în spate o majoritate parlamentară puternică, pentru a putea implementa reformele şi întări parcursul european.

    În acest moment, Guvernul Republicii Moldova este condus de Dorin Recean, cu orientare proeuropeană, dar nu se ştie ce va fi după legislative.

  • Maia Sandu a câştigat al doilea mandat de preşedinte al Republicii Moldova

    Maia Sandu a câştigat al doilea mandat la preşedinţia Republicii Moldova, în urma votului de duminică, cu un scor de 55%, ajutată masiv de votul din diaspora (83% din voturile din diaspora au mers către ea). În ţară însă adver­sarul ei, Alexandr Stoianoglo, a primit 51% din voturi.

    Pentru Maia Sandu dificultăţile ar putea apărea la realizarea reformelor promise, inclusiv luni, pentru că, aşa cum a arătat votul de duminică, dar şi cel de la referendumul de aderare la Uniunea Europeană, susţinerea populară pentru ea, în ţară, nu este la fel de mare precum cea din diaspora. Iar protestele locale, care ar putea apărea ca formă de rezistenţă la reforme şi la aderarea la Uniunea Europeană, vor fi, dacă vor fi, în ţară şi nu la Bruxelles sau la Paris.

    Alegerile din această toamnă, deşi importante, au fost doar un preambul al alegerilor legislative care ur­mează în vara lui 2025. Asemenea preşedintelui român, preşedintele Republicii Moldova are nevoie să aibă în spate o majoritate parlamentară puternică, pentru a putea implementa reformele şi întări parcursul european.

    În acest moment, Guvernul Republicii Moldova este condus de Dorin Recean, cu orientare proeuropeană, dar nu se ştie ce va fi după legislative.

  • Afaceri de la Zero. Povestea Peppermint Kids sau cum au reuşit două surori să transforme un spaţiu gri din Bucureşti într-unul din cele mai frumoase magazine pentru copii?

    În aprilie anul acesta, pe bulevardul Mărăşeşti la numărul 47, o zonă aglomerată a Bucureştiului, s-a deschis Peppermint Kids, un magazin cu totul aparte, dedicat mai ales copiilor. În spatele proiectului care a adus pofta de joacă într-un spaţiu gri şi uitat de lume sunt două surori, Mădălina Antipa şi Crenguţa Crângaşu. De unde a pornit totul?

    „A fost o dorinţă care mocnea în noi, văzusem astfel de concepte în afara României şi ne-am gândit cum ar fi dacă am avea şi aici ceva asemănător. Dar nu găsisem locul potrivit. Asta până când am descoperit acest colţ, de pe Mărăşeşti 47, un bulevard trist, aglomerat, dar care avea o energie aparte, este o clădire din perioada interbelică şi cumva părea că totul se potriveşte pentru tot ce gândeam noi”, spune Mădălina Antipa, invitată alături de sora ei Crenguţa Crângaşu în cel mai nou episod emisiunii Afaceri de la Zero.

    Mădălina vine după o experienţă de 12 ani în corporaţie, dar nu este la prima experienţă antreprenorială. La fel, sora ei, cu un background în marketing, a mai testat antreprenoriatul, cu accent pe contabilitate. Peppermint Kids este însă primul lor proiect comun, realizat în întregime din pasiune. „Este partea mea de fericire din viaţă pentru că îmi permite interacţiunea cu copiii”, spune Crenguţa. Azi, Peppermint Kids este un magazin cu o colecţie atent curatoriată de obiecte destinate copiilor şi nu numai, care are şi o parte de librărie.

    Începutul a fost mai greu şi a depins de găsirea spaţiului perfect. „La finalul anului 2023 am început, undeva în septembrie. Nu era un spaţiu plăcut. A fost foarte multă muncă, amenajarea spaţiului a durat ca cinci-şase luni, deşi nu era un spaţiu mare. Ne-am dorit însă să îl ridicăm la nivelul pe care ni-l imaginam. A fost mult de muncă, dar nu imposibil. Nu e greu să amenajezi un spaţiu care deja promite”, spune Creguţa. 

    Astfel, pe 13 aprilie, într-o sâmbătă, Peppermint Kids şi-a primit primii oaspeţi. Abordarea de business a fost puţin diferită, Peppermint nu a pornit online, ci cu un magazin fizic, care să genereze interacţiuni directe şi alegeri atente.

    „Avem un mix de produse, avem foarte multe jucării din Danemarca, Olanda, Franţa, iar pe partea de cărţi avem numai edituri din România”, spune Mădălina. Magazinul nu este un muzeu, copiii sunt invitaţi să atingă jucăriile, să le miroasă şi abia apoi să ia decizia de cumpărare, alături de părinţii lor, desigur. 

    „Nu vrem să încurajăm excesul de jucării, nu ne dorim depozite de jucării pentru că nu le mai înţelegem valoarea”, spun antreprenoarele. A deschide un magazin de jucării în contextul în care natalitatea este în scădere pare un pariu împotriva “casei”, dar Peppermint se adresează unei nişe de părinţi.

    „Ne adresăm părinţilor care aleg slow parentingul. Jucării există de toate felurile, dar de regulă la Peppermint ajung acei părinţi care vor un anumit tip de jucării. Nu ajung întâmplător la noi, decât foarte rar.”

    Feedbackul a fost foarte bun, aşa că următorul pas este finalizarea platformei online.

    „Le-am promis mămicilor că până de Crăciun vom avea site-ul funcţional”, spune Mădălina. Iar mai departe planurile sunt creionate în direcţia formării unei comunităţi, fie prin deschiderea altor magazine pe bulevarde gri, care să schimbe deodată atmosfera unei zone, dar şi prin evenimente dedicate alegerilor conştiente în ceea ce priveşte achiziţia jucăriilor.

    „Avem în plan un eveniment pentru jucării preloved. Vrem să închidem o stradă şi să facem acest târg. Ne dorim să educăm în direcţia acesta prin care copiii să înţeleagă că nu e cazul să aibă depozite de jucării şi să fie mai conştienţi când îşi aleg jucările. Ne mai gândim la nişte întâlniri cu copiii, prin care să ne bucurăm de cărţile pe care le avem în partea de librărie, citind împreună”, au mai spus cele două surori care au pus bazele Peppermint Kids.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.  
    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Afaceri de la Zero. Povestea Peppermint Kids sau cum au reuşit două surori să transforme un spaţiu gri din Bucureşti într-unul din cele mai frumoase magazine pentru copii?

    În aprilie anul acesta, pe bulevardul Mărăşeşti la numărul 47, o zonă aglomerată a Bucureştiului, s-a deschis Peppermint Kids, un magazin cu totul aparte, dedicat mai ales copiilor. În spatele proiectului care a adus pofta de joacă într-un spaţiu gri şi uitat de lume sunt două surori, Mădălina Antipa şi Crenguţa Crângaşu. De unde a pornit totul?

    „A fost o dorinţă care mocnea în noi, văzusem astfel de concepte în afara României şi ne-am gândit cum ar fi dacă am avea şi aici ceva asemănător. Dar nu găsisem locul potrivit. Asta până când am descoperit acest colţ, de pe Mărăşeşti 47, un bulevard trist, aglomerat, dar care avea o energie aparte, este o clădire din perioada interbelică şi cumva părea că totul se potriveşte pentru tot ce gândeam noi”, spune Mădălina Antipa, invitată alături de sora ei Crenguţa Crângaşu în cel mai nou episod emisiunii Afaceri de la Zero.

    Mădălina vine după o experienţă de 12 ani în corporaţie, dar nu este la prima experienţă antreprenorială. La fel, sora ei, cu un background în marketing, a mai testat antreprenoriatul, cu accent pe contabilitate. Peppermint Kids este însă primul lor proiect comun, realizat în întregime din pasiune. „Este partea mea de fericire din viaţă pentru că îmi permite interacţiunea cu copiii”, spune Crenguţa. Azi, Peppermint Kids este un magazin cu o colecţie atent curatoriată de obiecte destinate copiilor şi nu numai, care are şi o parte de librărie.

    Începutul a fost mai greu şi a depins de găsirea spaţiului perfect. „La finalul anului 2023 am început, undeva în septembrie. Nu era un spaţiu plăcut. A fost foarte multă muncă, amenajarea spaţiului a durat ca cinci-şase luni, deşi nu era un spaţiu mare. Ne-am dorit însă să îl ridicăm la nivelul pe care ni-l imaginam. A fost mult de muncă, dar nu imposibil. Nu e greu să amenajezi un spaţiu care deja promite”, spune Creguţa. 

    Astfel, pe 13 aprilie, într-o sâmbătă, Peppermint Kids şi-a primit primii oaspeţi. Abordarea de business a fost puţin diferită, Peppermint nu a pornit online, ci cu un magazin fizic, care să genereze interacţiuni directe şi alegeri atente.

    „Avem un mix de produse, avem foarte multe jucării din Danemarca, Olanda, Franţa, iar pe partea de cărţi avem numai edituri din România”, spune Mădălina. Magazinul nu este un muzeu, copiii sunt invitaţi să atingă jucăriile, să le miroasă şi abia apoi să ia decizia de cumpărare, alături de părinţii lor, desigur. 

    „Nu vrem să încurajăm excesul de jucării, nu ne dorim depozite de jucării pentru că nu le mai înţelegem valoarea”, spun antreprenoarele. A deschide un magazin de jucării în contextul în care natalitatea este în scădere pare un pariu împotriva “casei”, dar Peppermint se adresează unei nişe de părinţi.

    „Ne adresăm părinţilor care aleg slow parentingul. Jucării există de toate felurile, dar de regulă la Peppermint ajung acei părinţi care vor un anumit tip de jucării. Nu ajung întâmplător la noi, decât foarte rar.”

    Feedbackul a fost foarte bun, aşa că următorul pas este finalizarea platformei online.

    „Le-am promis mămicilor că până de Crăciun vom avea site-ul funcţional”, spune Mădălina. Iar mai departe planurile sunt creionate în direcţia formării unei comunităţi, fie prin deschiderea altor magazine pe bulevarde gri, care să schimbe deodată atmosfera unei zone, dar şi prin evenimente dedicate alegerilor conştiente în ceea ce priveşte achiziţia jucăriilor.

    „Avem în plan un eveniment pentru jucării preloved. Vrem să închidem o stradă şi să facem acest târg. Ne dorim să educăm în direcţia acesta prin care copiii să înţeleagă că nu e cazul să aibă depozite de jucării şi să fie mai conştienţi când îşi aleg jucările. Ne mai gândim la nişte întâlniri cu copiii, prin care să ne bucurăm de cărţile pe care le avem în partea de librărie, citind împreună”, au mai spus cele două surori care au pus bazele Peppermint Kids.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.  
    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • AUR schimbă afişul electoral după decizia BEC cu altul la fel de controversat

    George Simion a spus că AUR a avut un afiş pe care scria „George Simion – Calea sigură pentru a scăpa de PeeSeeDee”.

    „Ni le-au cenzurat, vor să ni le dea jos, e în toată presa această ştire”, spune preşedintele AUR.

    El adaugă că a venit cu afişul nou: „George Simion, calea sigură să scăpăm de copiii lui Iliescu”.

    Simion afirmă că acum afişul este „corect”, pentru că „nu mai spune de ei”.

    Biroul Electoral Central (BEC) a decis luni admiterea contestaţiei formulate de Partidul Social Democrat (PSD) – Filiala Sectorului 5 împotriva Deciziei nr. 7/31.10.2024 emisă de Biroul Electoral nr. 46 Sector 5 al Municipiului Bucureşti. Contestaţia PSD vizează afişele electorale amplasate de Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), care conţin sloganul „George Simion — Calea sigură să scăpăm de PeeSeeDee!”, considerate defăimătoare de către contestatori.

    În decizia sa, Biroul Electoral Central a constatat că AUR a amplasat mai multe afişe pe panourile electorale din Sectorul 5, ceea ce contravine prevederilor legale, care permit fiecărui candidat să aplice un singur afiş electoral pe panou. Astfel, BEC a dispus înlăturarea afişelor electorale ale AUR cu mesajul contestat şi comunicarea deciziei către Autoritatea Electorală Permanentă şi Poliţia Sectorului 5 pentru a asigura implementarea acestei măsuri.

    Decizia Biroului Electoral Central este definitivă şi a fost publicată pe pagina oficială a instituţiei.

  • AUR schimbă afişul electoral după decizia BEC cu altul la fel de controversat

    George Simion a spus că AUR a avut un afiş pe care scria „George Simion – Calea sigură pentru a scăpa de PeeSeeDee”.

    „Ni le-au cenzurat, vor să ni le dea jos, e în toată presa această ştire”, spune preşedintele AUR.

    El adaugă că a venit cu afişul nou: „George Simion, calea sigură să scăpăm de copiii lui Iliescu”.

    Simion afirmă că acum afişul este „corect”, pentru că „nu mai spune de ei”.

    Biroul Electoral Central (BEC) a decis luni admiterea contestaţiei formulate de Partidul Social Democrat (PSD) – Filiala Sectorului 5 împotriva Deciziei nr. 7/31.10.2024 emisă de Biroul Electoral nr. 46 Sector 5 al Municipiului Bucureşti. Contestaţia PSD vizează afişele electorale amplasate de Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), care conţin sloganul „George Simion — Calea sigură să scăpăm de PeeSeeDee!”, considerate defăimătoare de către contestatori.

    În decizia sa, Biroul Electoral Central a constatat că AUR a amplasat mai multe afişe pe panourile electorale din Sectorul 5, ceea ce contravine prevederilor legale, care permit fiecărui candidat să aplice un singur afiş electoral pe panou. Astfel, BEC a dispus înlăturarea afişelor electorale ale AUR cu mesajul contestat şi comunicarea deciziei către Autoritatea Electorală Permanentă şi Poliţia Sectorului 5 pentru a asigura implementarea acestei măsuri.

    Decizia Biroului Electoral Central este definitivă şi a fost publicată pe pagina oficială a instituţiei.

  • Care este cel mai mare oraş din România, are mai puţin de 6.000 de locuitori dar o suprafaţă mai mare decât Bucureşti, Cluj şi Timişoara la un loc

    Oraşul sucevean Broşteni se întinde pe 594 de kilometri pătraţi, o suprafaţă de două ori şi jumătate mai mare decât cea a Bucureştiului. Capitala României se întinde pe 228 kilometri pătraţi, dar are o populaţie de aproape două milioane de locuitori.

    Broşteni a devenit oraş în 2004, prin deja vestita Lege 83, prin care sute de comune au devenit localităţi urbane. Oraşul bucovinean de pe valea Bistriţei numără 5.506 locuitori, potrivit celui mai recent recensământ efectuat în România. Este abia al şaselea în topul oraşelor din Suceava, după populaţie.

    Top 3 cele mai mari oraşe, după suprafaţă:

    Broşteni (Suceava) – 594 de kilometri pătraţi

    Vişeu de Sud (Maramureş) – 443 de kilometri pătraţi

    Săcele (Braşov) – 320 de kilometri pătraţi

    Top 3 cele mai mici oraşe, după suprafaţă:

    Plopeni (Prahova) – 4,73 kilometri pătraţi

    Darabani (Botoşani) – 3,4 kilometri pătraţi

    Abrud (Alba) – 3,2 kilometri pătraţi

    Locul unde Nică a luat râie de la caprele Irinucăi e acum oraş

    Broşteni este o localitate de munte, formată în mare parte din casă. Doar în centrul oraşului se află un complex de blocuri, construit pentru personalul angajat în fostele mine din zonă, scrie jurnalulph.ro

  • Dezastru la Franklin Templeton: Administratorul Fondului Proprietatea e lovit de probleme legale în SUA, în timp ce clienţii retrag peste 30 de miliarde de dolari

    Franklin Templeton a fost lovit dur de presiunea autorităţilor de reglementare din SUA, scrie FT. În al treilea trimestru al anului a suferit un nivel record de retrageri şi a înregistrat pierderi de 85 de milioane de dolari.

    Administratorul de active din California a avut ieşiri de 31 de miliarde de dolari.

    Marile fonduri de pensii şi-au anunţat deja de a muta după ce Franklin Templeton l-a concediat pe Ken Leech, co-chief investment officer Western Asset, una dintre cele mai mari subsidiare ale fondului, în urma unei investigaţii a autorităţilor americane.

    Cu toate acestea, în prezent Franklin Templeton gestionează 1,7 mii de miliarde de dolari, un volum record de active.