BusinessMagazin

Blog

  • Povestea României la europene a ajuns la final. Ce scrie presa internaţională despre meciul tricolorilor cu Ţările de Jos: România a ieşit vitejeşte la luptă şi a dominat Olanda în primul sfert de oră

    Portocala mecanică a reuşit să atingă primul sfert de finală al Campionatului European din ultimii 16 ani, învingând naţionala noastră cu scorul de 3-0. 

    Presa internaţională nu a ezitat să laude eforturile tricolorilor, BBC Sport notând faptul că România, susţinută de „zidul galben” din tribună, a reuşit să puna o presiune semnificativă pe naţionala Olandei în primul sfert de oră.

    „Presiunea exercitată de România la început i-a forţat pe adversari să comită greşeli, şutul peste poartă a lui Denis Mann speriind echipa Olandei”, scrie BBC Sport.

    BBC a admirat inclusiv prezenţa de spirit a fanilor naţionalei noastre, care au rămas pe stadion mult peste fluierul de final pentru a aplauda reprezentativa României.

    ESPN a criticat începutul de turneu al Olandei, care a pierdut ultimul meci din grupă cu 3-2 în faţa Austriei, reuşind, în cele din urmă, să se califice în sferturile europeanului pentru prima oară din 2008, cu ajutorul golurilor marcate de Cody Gakpo şi Donyell Malen.

    România a ieşit din nou la luptă în repriza a doua, dar Olanda a fost cea care a continuat să aibă cele mai bune ocazii: Memphis Depay nu a reuşit să înscrie din apropiere, Virgil van Dijk a lovit stâlpul cu o lovitură de cap, iar şutul lui Gakpo după o cursă în forţă a fost respins de Niţă.

    „Consider că prestaţia de astăzi a echipei noastre a fost remarcabilă. De asta avem nevoie pentru a avea şansa de a continua în acest turneu”, a declarat antrenorul Ronald Koeman, raportează APNews. „Acesta este nivelul. Dacă îl vom coborî, nu vom ajunge în finală”.

    Echipa lui Koeman ar putea obţine o revanşă rapidă la Berlin, sâmbătă, dacă Austria învinge Turcia în ultimul meci din optimi.

    „Uneori este dificil să explici de ce joci prost”, a spus Koeman. „Chiar şi astăzi, începutul a fost dificil. Jucătorii români au fost foarte agresivi. Dar în cele din urmă am reuşit să recăpătăm controlul meciului”.

     

  • Datele nu mint: În lumea cripto se apropie un moment istoric. Investitorii deschid şampania pentru că Bitcoin are toate şansele să atingă maximul tuturor timpurilor în 2024

    Bitcoin nu a atins vârful ciclului său actual de creştere şi este probabil să depăşească maximul istoric în acest an, potrivit unui raport de cercetare publicat recent de CCData.

    Bitcoin a atins un maxim istoric de peste 73.700 de dolari în martie, dar de atunci a fost tranzacţionat într-un interval cuprins între aproximativ 59.000 şi 72.000 de dolari, scrie CNBC.

    Călătoria spre maximul record din martie a fost determinată în mare parte de aprobarea şi lansarea ETF-urilor, în SUA în ianuarie. Acestea au atras investiţii nete de aproximativ 14,41 miliarde de dolari până în prezent, potrivit CCData, furnizor de date de piaţă axat pe active digitale.

    ETF-urile permit investitorilor să investească in  bitcoin fără a deţine criptomoneda. Susţinătorii criptomonedei spun că acest lucru a contribuit la legitimizarea clasei de active şi a făcut mai uşoară implicarea investitorilor instituţionali.

    „Ciclul” de creştere al bitcoin se referă la perioada în care moneda digitală urcă la un nou nivel record, apoi scade din nou pentru a intra într-o piaţă negativă sau „iarna cripto”. Aceste cicluri – dintre care trei s-au încheiat de la lansarea bitcoin – au avut tendinţa de a urma un model similar.

    Acesta a fost centrat în jurul unui eveniment numit halving, în timpul căruia recompensa pentru mineri este redusă la jumătate, reducând oferta de bitcoin pe piaţă.

    Raportul CCData, care a examinat evoluţiile preţului bitcoin, sugerează că acesta poate atinge un nou maxim. Potrivit rezultatelor CCData,  tendinţele istorice au arătat că havingul a precedat întotdeauna o perioadă de creştere a preţurilor.

    Analiştii au recunoscut că „influenţa participanţilor instituţionali din industrie” în ciclul actual a „modificat tendinţele anterioare”, o perioadă de tranzacţionare mai slabă este probabil să aibă loc în trimestrul al treilea.

    Raportul companiei a concluzionat că viitoarea lansare a unui ETF Ethereum în SUA şi a altor produse similare din întreaga lume „este destinată să aducă capital, lichiditate şi cerere suplimentare pentru clasa de active”.

     

  • Turcan: Adevărul este că alegerile prezidenţiale nu se puteau desfăşura altfel decât la termen

    „Ne îndreptăm spre un deznodământ previzibil al temei privind data alegerilor prezidenţiale. Agitaţia din jurul acestui subiect ar fi fost demnă de o cauză mai bună sau poate de o temă mai apropiată de agenda oamenilor. Adevărul este că alegerile prezidenţiale nu se puteau desfăşura altfel decât la termen, lucru care sunt convinsă că o să reiasă şi după şedinţa coaliţiei de joi. Mi-ar fi plăcut să discutăm mai mult în această perioadă despre majorarea salariului minim de la 1 iulie”, scrie pe Facebook Raluca Turcan.

    Ea afirmă că „trebuie subliniat că aceasta a avut loc prin solicitarea Partidului Naţional Liberal ca 300 de lei din majorarea de 400 de lei să fie neimpozabili, pentru a nu afecta companiile româneşti”.

    „Reamintesc că majorarea salariului minim a fost una din preocupările mele ca ministru al Muncii: în octombrie 2021 am promovat, în guvernul din care făceam parte, majorarea acestui salariu cu 11% în valoare netă. În ceea ce priveşte PNL, vom strânge rândurile şi sunt convinsă că buna tradiţie ca România să aibă un preşedinte de dreapta va fi menţinută şi pentru următorii 10 ani. Potrivit sondajelor de opinie, peste 50% din români vor un preşedinte de dreapta şi doar puţin peste 20% ar prefera un preşedinte de stânga. PNL este singurul partid cu adevărat de dreapta din România, o demonstrează şi lunga sa istorie, aşa că avem datoria şi obligaţia să intrăm în campanie cu cel mai bun candidat şi cu cea mai bună campanie”, încheie Turcan.

  • Tudose, despre PNL: După alegerile locale au impresia că sunt foarte puternici

    „O să vedem mâine, că de asta avem coaliţie. Punctul de vedere iniţial al PSD a fost ca ele să fie la termen, sfârşit de noiembrie şi turul doi în decembriue. Atunci PNL a venit cu propunerea să fie în septembrie. Acum PNL a constatat că e cald, nu ştiu cred că mâine o ne spună şi cum e vremea în noiembrie-octombtrie, dacă plouă, dacă e frig, dacă e zăpadă… O să vedem”, spune Mihai Tudose

    Întrebat dacă mai există o relaţiue de încredere cu PNL, el afirmă: „Eu cred că şi în coaliţia de mâine va trebui să aibă ca scop problemele guvernasmentale. Din punct de vedere al deciziilor politice comune, comportamentul din ultimul timp nu mă face foarte optimist în ceea ce priveşte relaţia de încredere”

    „Când nu ai două vorbe la un loc pe diverse subiecte, iar anul ăsta au fost multe, de ce să nu ne certăm? Asta e voiaţa, face fiecare ce vrea, cum vrea…. Eu cred viitorul cel mai bine se va vedea după alegerile generale din decembrie şi atunci vedem ce spune poporul. Eu nu cred că se rupe guvernarea acum, în ultimele luni. Nu o să se rupă acum sau sper să nu se rupă, pentru că vorbim de guvernare. Relaţia politică e altceva. După alegerile locale au impresia că sunt foarte puternici. Sunt foarte puternici, foarte bine”, adaugă Tudose.

    El s-a arătat deranjat când a fost întrebat când îşi stabileşte PSD candidatul la alegerile prezidenţiale.

    „Vă interesează cine candidează la PSD? O să stabilim la PSD. O să vă anunţăm când stabilim. Iar aveti dvs grija când stabilim noi candidatul? Da, poate era bine să-l avem acum doi ani, dar de ce e bine pentru democraţie…”, încheie Tudose.

  • Ministrul Transporturilor anunţă că Valea Oltului se închide timp de o lună

    Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunţă că Valea Oltului se va închide timp de o lună. În zonă se vor face lucrări la autostrada Sibiu-Piteşti. Circulaţia va fi oprită doar pe parcursul zilei.

    Lucrările de pe un lot al Autostrăzii A1 Sibiu – Piteşti presupun defrişărea pădurii. Acest lucru pune în pericol circulaţia pe DN 7 Valea Oltului. De aceea, autorităţile au decis să interzică traficul auto, pe parcursul zilei, în perioada 8 iulie-9 august.

    „Aceste lucrări nu pot fi făcute sub trafic, ar pune în pericol viaţa celor care trec prin zonă (…) Din 8 iulie până pe 9 august vor fi făcute aceste lucrări care sunt foarte necesare pentru autostrada Sibiu Piteşti (…) Nu există alte variante. Vrem autostradă, trebuie să facem aceste lucrări”, a spus, miercuri, Sorin Grindeanu.

    Autorităţile vor anunţa care sunt rutele alternative.

    „În această lună, colegii mei de la CNAIR împreună cu poliţiştii vor comunica rutele alternative”, a adăugat Grindeanu.

    Şoseaua „va fi inchisă doar ziua, pe parcursul nopţii circulaţia va fi deschisă”, a mai explicat ministrul Grideanu.

    „Între 8 iulie şi 9 august circulaţia va fi închisă pe parcursul zilei (…) am cerut companiei să aibă mobilizare mare”, a precizat Sorin Grindeanu.

  • Grindeanu: Această răzgândeală bine nu a făcut, dar nici nu a dus la stricăciuni ireparabile

    „O să ştim mai multe lucruri mâine (joi – n.r.). Mâine vom avea o şedinţă a coaliţiei, la 9.00, cei care au participat la aceste consultări cu celelalte forţe politice, premierul şi cei doi vicepremieri, ne vor transmite concluziile şi vom merge înainte. Ţara trebuie să fie guvernată şi este guvernată în acest moment şi e guvernată bine. Alegeri oricum trebuie să avem. S-ar putea ca unii să se gândească că trebuie să amânăm alegerile prezidenţiale până peste doi ani, că poate aşa intră în turul doi. Nu există această variantă. Noi trebuie să facem alegeri prezidenţiale în această toamnă şi alegeri parlamentare la fel”, spune Sorin Grindeanu.

    Întrebat dacă Marcel Ciolacu va fi candidatul PSD la prezidenţiale, el a spus: „Nu pot să exprim eu voinţa tuutror membrilor PSD, dar eu vă spun că în mod tradiţional, nu doar la PSD ci la toate partidele, cei care pleacă cu prima şansă sunt preşedinţii partidelor. Noi o să avem un Congres, cum şi alte partide vor avea congres, în care se va desemna candidatul. Normal că astăzi, când vorbim, Marcel Ciolacu, prim-ministrul României şi preşedintele PSD, pleacă cu prima şansă a fi candidatul PSD. Cred că a vrut să scoată mai mult în evidenţă Marcel Ciolacu, când a făcut aceste declaraţii, faptul că această răzgândeală, ţopăială numită chiar de domnia sa, nu e bună. Noi ne-am înţeles pe ceva în martie, am transmis românilor că ăsta este calendarul, acum ne răzgândim, el asta cred că a vrut să scoată în evidenţă. Marcel Ciolacu stă cel mai bine în sondaje, nu are niciun fel de motiv să nu fie caniddat pentru alegeri prezidenţiale”.

    „Această răzgândeală bine nu a făcut, în mod cert, dar nici nu a dus la stricăciuni definitive, ireparabile. Nici nu pot să fiu ipocrit să spun că a făcut bine această răzgândeală a partenerilor noştri”, afirmă Grindeanu, întrebat dacă mai există încredere între PSD şi PNL.

    Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunţat că joi va avea loc şedinţa coaliţiei de guvernare pentru stabilirea datei alegerilor prezidenţiale.

  • Rezultate Evaluarea Naţională 2024: 74,4% dintre elevi au luat medii mai mari de 5, în scădere de la 76,2% în anul precedent

    Ministerul Educaţiei a publicat rezultatele iniţiale obţinute de absolvenţii clasei a VIII-a care au susţinut Evaluarea Naţională în sesiunea 2024.

    Datele de la minister arată că, dintre cei 152.903 elevi prezenţi, 113.708 au obţinut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci), rezultând o rată de 74,4%, în scădere de la 76,2% în anul 2023, 82,3% în anul 2022, respective 76,8% în anul 2021.

    Un procent de 25,6% dintre elevi (39.195) au obţinut medii sub 5, faţă de 17,73% în anul 2022 şi 23,8% în anul 2023.

    De asemenea, 65 de absolvenţi de gimnaziu au încheiat examenul cu media 10 (zece), faţă de 429 (anul trecut) şi 221 (în anul 2022).

    La proba de Limba şi literatura română, 119.088 de elevi (77,6% – procent comparabil cu cel de anul trecut: 77,4%) au obţinut note mai mari sau egale cu 5 (cinci), iar 407 elevi au fost notaţi cu 10 (zece).

    La proba de Matematică, 105.122 de elevi (68,7%) au primit note mai mari sau egale cu 5 (procente anterioare: (75,4% – 2023 şi 77,5% – 2022). Numărul notelor de 10 (zece): 1.060. La proba de Limbă şi literatură maternă, 8.321 de elevi (90,5%) au obţinut note mai mari sau egale cu 5 (rezultate în anii precedenţi: 90,1% – 2023 şi 96,1% – 2022), iar 68 de elevi au obţinut nota 10 (zece).

    La examenul din acest ansS-a înregistrat o rată de participare de 95,3%: au fost prezenţi 152.903 absolvenţi ai clasei a VIII-a dintr-un total de 160.467 de înscrişi pentru a susţine examenul. În ultimii doi ani, rata de prezenţă a înregistrat următoarele valori: 95,3% în sesiunea 2023 şi 95,5% în sesiunea 2022. Un elev a fost eliminat de la proba de Limbă şi literatură română, lucrarea acestuia fiind notată cu 1 (unu).

    „Cea mai ridicată prezenţă s-a înregistrat în judeţele Bucureşti, Neamţ, Constanţa, Ilfov, Tulcea şi Gorj peste 98% cea mai scăzută prezenţă s-a înregistrat în judeţele Teleorman, Brăila, Olt, Satu Mare şi Bihor, unde am avut o rată de prezenţă între 89,3% şi 91,4%”, a spus Ligia Deca, ministrul educaţiei, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Rezultatele au fost publicate în centrele de examen/unităţi de învăţământ şi pe site-ul dedicate (evaluare.edu.ro) pe baza unui cod unic alocat şi comunicat fiecărui candidat.

    Contestaţiile pot fi depuse la centrele de examen sau transmise prin mijloace electronice astăzi, 3 iulie (în intervalul orar 16:00 – 19:00) şi joi, 4 iulie (în intervalul orar 8:00 – 12:00).
    Elevii care depun/transmit contestaţiile completează, semnează şi depun/transmit şi o declaraţie-tip în care se menţionează că au luat cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere. Documentele sunt semnate şi de către părinţii/reprezentanţii legali ai elevilor minori. Rezultatele finale vor fi afişate marţi, 9 iulie.

     

  • Deca: Elevii care intră la liceu în 2025 – 2026 încep pe programe noi, cu manuale noi

    Ligia Deca a declarat că au fost discuţii recente cu privire la calendarul pentru elaborarea planurilor cadru pentru filiere şi profile de liceu, a programelor şcolare şi pentru tot ceea ce va însemna elaborarea manualelor şi formarea cadrelor didactice.

    „Generaţia care va intra la liceu în 2025 – 2026 va începe pe programe noi, cu manuale noi şi cu profesori formaţi şi în timp scurt, imediat ce vom avea validate propunerile de planuri cadru şi finalizată discuţia în grupurile care sunt deja constituite, le vom face publice în aşa fel încât să existe timp şi pentru dezbatere publică. Pentru noi a fost foarte important ca dezbaterea publică să aibă loc, să fie suficient de amplă şi să nu se suprapună cu perioadele foarte încărcate, de tip examene sau cu perioadele de vacanţă”, a spus Deca.

    Întrebată de jurnalişti dacă are un orizont de timp până când noile planuri cadru vor fi lansate în dezbatere, Deca a dat asigurări că la începutul anului şcolar viitor planurile cadru vor fi puse în dezbatere publică.

  • Consilier ucrainean: Ucraina nu este pregătită pentru a ceda teritorii în schimbul păcii

    Ucraina nu este pregătită să facă compromisuri şi să cedeze teritorii Rusiei în schimbul păcii. Afirmaţia aparţine unui consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Acesta a comentat afirmaţiile lui Donald Trump privitoare la o posibilă încheiere a războiului din Ucraina.

    Ucraina nu este pregătită să facă anumite compromisuri cu Rusia şi să cedeze părţi din teritoriul său pentru a pune capăt războiului, a spus Andriy Yermak, şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean, potrivit Sky News.

    El a comentat afirmaţia lui Donald Trump care a spus că ar putea pune capăt rapid conflictului dacă va fi ales la Casa Albă. Andriy Yermak a mai spus că ucrainenii nu pot primi sfaturi despre cum să se realizeze o „pace justă”.

    „Nu suntem pregătiţi să mergem la compromis pentru lucrurile şi valorile foarte importante… independenţă, libertate, democraţie, integritate teritorială, suveranitate”, a spus Yermak.

    Trump a susţinut în repetate rânduri că ar putea pune capăt războiului din Ucraina într-o singură zi dacă va câştiga alegerile din noiembrie, dar nu a oferit detalii despre cum ar face acest lucru.

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a spus că trupele ucrainene vor trebui să se retragă din regiunile pe care ruşii pretind că le-au anexat ca parte a oricărei propuneri de pace. El a exclus încheierea războiului în condiţiile ucrainene care presupun retragerea ruşilor din teritoriile ocupate.

  • Acordul dintre Guvernele României şi SUA pentru informaţii privind călătorii, promulgat de Iohannis

    Acordul de colaborare dintre guvernele SUA şi României a fost semnat la 19 ianuarie 2024, la Bucureşti.

    Acordul stabileşte cadrul colaborării privind evaluarea, analizarea şi schimbul de informaţii privind călătorii, având ca scop asigurarea securităţii şi protecţia vieţii şi siguranţei cetăţenilor.

    Astfel, MAI, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) / Unitatea Naţională de Informaţii privind Pasagerii (UNIP) va transmtie către Departamentul pentru Securitate Internă (DHS), prin Serviciul Vamal şi de Protecţie a Frontierelor (CBP) al Statelor Unite informaţii privind călătorii care se potrivesc unor profiluri rezultate ca urmare a evaluării de risc prestabilite în comun de părţi.

    Ttansferul de informaţii se face prin canale stabilite de cele două părţi şi în limitele legislaţiei aplicabile, numai în scopul identificării riscurilor de securitate, respectiv: identificarea persoanelor care reprezintă o ameninţare la securitatea României şi a SUA, depistarea reţelelor de criminalitate transnaţională, a infractorilor transnaţionali sau a altor ameninţări la siguranţa frontierei de stat, alte scopuri poliţieneşti, în conformitate cu dispoziţiile acordului.

    De asemenea, UNIP va analiza informaţiile privind călătorii primite în baza acordului şi va furniza către CBP rezultatul analizelor având la bază date obţinute ca urmare a verificărilor încrucişate în bazele de date în care UNIP are acces, în scopul prevenirii şi combaterii infracţiunilor de terorism şi a altor infracţiuni grave.