Blog

Sentimentul de pesimism din spatele vanzarii masive s-a datorat
ingrijorarii investitorilor ca guvernul elen nu actioneaza adecvat
pentru a diminua cel mai mare deficit bugetar din Uniunea
Europeana. Financial Times a anuntat ca guvernul chinez a refuzat
oferta de a investi 25 miliarde de euro in obligatiuni emise de
statul elen. Pe 27 ianuarie, randamentul la obligatiunile grecesti
pe 10 ani a crecut cu 0,49 puncte procentuale pana la 6,73%, iar
diferenta fata de randamentul obligatiunile germane s-a marit cu
0,50 puncte procentuale atingand 3,54%, cel mai inalt nivel atins
din decembrie 1998.

Pe 4 februarie 2010, pretul unui CDS (Credit Default Swap) pe
obligatiunile grecesti la 5 ani, a crescut cu 0,17 puncte
procentuale atingand un nivel record de 4,14%. Grecia are nevoie de
53 miliarde de EUR in anul 2010, pentru a-si finanta deficitul,
echivalentul a 20% din PIB. Dupa cum am mentionat si intr-un
articol anterior “Sursa Unei Noi Crize”, agentiile de rating
Standard & Poor’s, Moody’s si Fitch au redus ratingul Greciei
dupa ce deficitul bugetar a crescut la 12,7% din PIB. Potrivit
publicatiei Bloomberg, obligatiunile grecesti au pierdut 2,34% in
luna ianuarie, avand cea mai negativa performanta pe piata
obligatiunilor europene. Potrivit Markit, obligatiunile pe 5 ani
emise de guvernul elen au coborat in pret inca din prima zi de
tranzactionare, randamentul oferit crescand cu 0,32 puncte
procentuale, adica la 3,82% peste rata unui swap in euro.

Grecia se confrunta cu cea mai grava criza financiara din
ultimii 16 ani, iar incercarea de a evita un plan de salvare din
partea UE este ingreunata de evaziunea fiscala scapata de sub
control. Prim-ministrul George Papandreou a promis sa rezolve
dezastrul financiar care a ingropat natiunea in datorii de
aproximativ 300 miliarde de EUR. El a promis sa reduca deficitul la
mai putin de 3% din PIB pana in anul 2013, de la nivelul actual de
12,7%. Guvernul a propus cresterea impozitului pe produsele din
tutun la 70%, si a taxei pe alcool cu 20%. In plus, guvernul
intentioneaza sa suspende angajarile si sa taie bonusurile cu 10%,
in ciuda unei puternice presiuni din partea sindicatelor care se
pregatesc pentru greva din 10 februarie 2010.

Judecand dupa evenimentele din trecut, apare intrebarea: cata
finantare externa va obtine Grecia inainte de a intra in
incapacitate de plata? Planul guvernului elen de a reduce deficitul
la 3% in trei ani, nu a parut credibil investitoriilor straini.
Pentru a rezolva aceasta situatie, autoritatile ar trebui sa
revizuiasca modul in care se colecteaza statisticile economice, si
sa incheie perioada manipularilor politice si a falselor raportari.
Referitor la sansele Greciei de a fi salvata de UE, ministrul
german de finante, Peer Steinbruck a declarat anul trecut:
“Tratatul de la Maastricht nu prevede nici un ajutor pentru statele
insolvabile, dar in realitate alte tari sunt obligate sa le salveze
pe cele aflate in dificultate”. Liderii Uniunii Europene se vor
intruni la Bruxelles pe 11 februarie, pentru dezbateri privind
strategiile economice la nivel inalt iar criza datoriei
guvernamentale va fi prioritara pe ordinea de zi.

Desi, Grecia nu reprezinta decat 2-3% din PIB-ul UE, este
infricosator gandul ca o prabusire a acestei tari ar putea insemna
o lovitura puternica la ideea de moneda comuna a Europei, si s-ar
putea declansa un efect de domino in Italia, Spania, si Portugalia.
In joc este chiar credibilitatea monedei euro, o valuta la nivel
european cu o banca centrala dar fara un management centralizat al
economiei.

Mai multe amanunte pe acceasi tema precum si raspunsuri la alte
intrebari, le regasiti pe http://toniiordache.ro