BusinessMagazin

Blog

  • Va mari iPad vanzarile Apple?

    Pentru Steve Jobs, secretul succesului pare sa fie imensa
    masinarie de marketing cladita in spatele imperiului Apple. De
    fiecare data cand pregateste cate un as in maneca, speculatiile
    inunda internetul si publicatiile internationale in cele cateva
    saptamani dinaintea lansarii, pregatind astfel publicul pentru
    iesirea lui la rampa. Un moment in care nu ramane decat sa puna in
    aplicare, sarmant, tactici deja bine invatate de cucerire a
    publicului pentru a face din acel iOrice un gadget ravnit. Si
    functioneaza: a functionat cu iPod, a functionat si cu iPhone.

    Nu degeaba Jobs a folosit si de aceasta data, in timpul
    prezentarii iPad ce a fost urmarita de zeci de milioane de oameni
    atat din sala, dar mai ales pe internet, in jur de 25 de
    superlative, repetate in mod aproape obsesiv. Si critica, departe
    de a deranja, e unul dintre elementele din ecuatie, pentru ca
    genereaza “buzz” si suscita curiozitatea publicului, iar pe fanii
    Apple nu-i face oricum sa se gandeasca de doua ori daca ar cumpara
    sau nu gadgetul.

    Desi acum patru ani, in preajma lansarii iPhone, au aparut
    atatea argumente ca telefonul n-ar avea mari sanse de reusita,
    grupuri de oameni s-au asezat la coada in fata magazinelor Apple si
    AT&T cu trei zile inainte de lansarea propriu-zisa, asa incat
    sa fie printre primii cumparatori. S-a intamplat inclusiv in
    Romania, judecand dupa cei in jur de 100 de clienti adunati in miez
    de noapte de vara in fata magazinului Orange din Calea Victoriei,
    pregatiti sa astepte cateva ore bune ca sa poata pleca acasa cu un
    iPhone, in conditiile in care multi altii aveau deja un exemplar
    obtinut prin diverse canale neoficiale.

    E adevarat, iPad-ului ii lipsesc destule dintre functiile pe
    care le are un iPhone si nici nu se poate bate cot la cot cu un
    netbook, minusuri la care se mai adauga si un pret relativ ridicat
    pentru o combinatie intre e-reader pentru carti digitale, player
    video si audio si consola de jocuri. |nsa, cu toate defectele sale,
    iPad a pus deja in miscare multe rotite in industrie. Pe de-o
    parte, incep negocierile cu comerciantii, pentru ca, desi se stie
    ca Apple va continua parteneriatul cu AT&T in SUA, gadgetul
    care necesita o cartela micro-SIM pentru 3G nu mai depinde de un
    contract de comunicatii, ceea ce inseamna ca ar putea fi vandut
    teoretic de orice operator telecom. Pentru piata noastra, nu este
    exclus sa se pregateasca o lansare similara cu cea a iPhone si tot
    in magazinele Orange, iar coada sa fie chiar de cateva ori mai
    mare, dat fiind ca interes al publicului exista. Unii se considera
    deja viitori posesori ai unui iPad, dupa ce au plasat si platit o
    comanda pe Mar.ro, magazinul online de produse si accesorii Apple.
    A fost insa doar o neintelegere, care a pornit de la faptul ca
    aproape imediat dupa lansare, pe site a aparut si produsul cu un
    pret afisat de zero lei, la care s-au adaugat taxele de transport.
    Evident, a fost o incercare a magazinului de a profita de numarul
    mare al cautarilor pe Google dupa numele produsului, dar ea nu
    schimba cu nimic faptul ca multi s-au inghesuit sa cumpere si
    pretind acum sa primeasca iPad-ul atunci cand va fi lansat.

    Pe de alta parte, “jucaria” a pus pe jar producatorii de
    continut, care se grabesc de pe acum sa acopere nisa aplicatiilor
    dedicate. |n laboratoarele locale ale Gameloft, spre exemplu, se
    lucreaza deja la adaptarea jocului Nova pentru platforma iPad, dar
    si la un proiect destinat exclusiv echipamentului, care face loc
    ideilor creative care nu au ajuns pana acum pe ecranele
    telefoanelor mobile, fiind potrivit si pentru jocuri in doi, dupa
    cum spune Paul Friciu, seful companiei. Exemplul nu este singular:
    dezvoltatorii mai mici care au conceput anterior aplicatii pentru
    iPhone incep sa lucreze la adaptarea acestora pentru noul format
    sau la crearea altora noi.

    Totodata, iPad este considerat raspunsul la multe dintre
    problemele cu care s-a confruntat industria media pana acum, fiind
    privit nu doar ca un echipament revolutionar, ci ca un colac de
    salvare pentru companiile media care nu au descoperit inca un model
    profitabil independent de distributie si monetizare a continutului
    online. Parerile sunt impartite. Optimistii sustin ca iPad
    marcheaza intr-adevar inceputul unei noi ere digitale, urmand sa
    schimbe radical modul cum se consuma informatia si divertismentul
    pe internet, in timp ce pesimistii il privesc ca pe orice alt
    echipament de acest gen (mai ales ca exista destui competitori),
    ajuns insa pe piata la un moment potrivit, in care dificultatile
    economice si intreg lantul generat de acestea determina o absorbtie
    avida a oricarui produs scos la rampa in “ambalajul” potrivit.

    Pana una-alta, mai multi analisti au emis deja cateva estimari
    pentru vanzarile iPad. Chris Whitmore de la Deutsche Bank crede ca
    va fi vorba de 2 milioane de bucati anul acesta in SUA, in timp ce
    in 2011 cifra se va dubla. Perspective sunt insa si pentru 10
    milioane de bucati, dar pe termen mediu, apreciaza Paul Peng,
    vicepresedinte al producatorului de ecrane cu cristale lichide AU
    Optronics. Nu arata deloc bine, daca ne gandim ca in 2007, numai in
    primele trei zile de la lansare au fost vandute in jur de 500.000
    de telefoane iPhone, iar pragul de 4 milioane de bucati a fost
    atins in numai sase luni.

  • A doua explozie a cotatiilor la SIF-uri

    Ultimii cinci ani, din istoria de 15 ani a Bursei de Valori
    Bucuresti, au fost dominati de o maniera categorica de cele cinci
    societati de investitii financiare (SIF), si totul a inceput cu
    ridicarea in 2005 a pragului maxim de detinere de la 0,1% la
    1%.

    Aceasta decizie a transformat aproape peste noapte SIF-urile in
    vedetele Bursei, in conditiile in care, desi dispuneau de active
    foarte valoroase, erau un fel de fruct oprit pentru marii
    investitori din cauza ca pragul de 0,1% nu le permitea acestora sa
    plaseze sume mari, de ordinul milioanelor de euro.

    O noua majorare a pragului de detinere, de aceasta data de la 1%
    la 5%, ar duce jocul la un alt nivel si ar face din actiunile
    SIF-urilor una dintre principalele tinte din regiune, cu conditia
    ca pietele sa-si continue revenirea. Explicatia e simpla: daca la
    1% investitorii puteau sa investeasca sume relativ mari intr-un
    portofoliu valoros, care a fost aproape permanent subevaluat pe
    Bursa in ultimii ani, la 5% investitorii mari vor putea sa aiba si
    un oarecare control asupra acestui portofoliu, care valoreaza circa
    1,76 miliarde de euro, sa se implice in administrarea lui si sa
    incerce sa obtina profituri mai mari decat pana acum.

    “Ridicarea pragului la 5% ar putea fi un nou catalizator pentru
    SIF-uri, dar asta mai depinde de un lucru, respectiv rezolvarea
    chestiunii privind votul concertat. Fondurile de investitii straine
    nu vor sa auda de SIF-uri pana ce nu se rezolva aceasta problema,
    dupa ce au investit bani in SIF-uri, iar drepturile le-au fost
    incalcate”, explica Laurentiu Floroiu, director de operatiuni la
    firma de brokeraj EFG Eurobank Securities, una dintre cele mai mari
    de pe piata locala.

  • Gripa porcina, norocul asiguratorilor

    Nu o data s-a intamplat ca in momentul in care era anuntata
    aparitia unui nou virus si a unei noi pandemii sa apara numeroase
    voci care sa sustina teoria conspiratiei, potrivit careia totul nu
    este altceva decat o scorneala a Organizatiei Mondiale a Sanatatii,
    care incearca sa faca rost de bani de pe urma vanzarilor de
    medicamente, a serviciilor de ingrijire medicala sau a politelor de
    sanatate. Indiferent daca este sau nu adevarat, un lucru este cert:
    astfel de momente arata cresteri clare in vanzarile companiilor
    producatoare de medicamente, ale clinicilor private si chiar si in
    afacerile companiilor care vand asigurari de sanatate. Aproape
    7.000 de cazuri de gripa porcina au fost confirmate pana acum la
    noi, ceea ce inseamna alte zeci de mii de noi potentiali clienti.
    |n multe cazuri, companiile de pe piata de profil au inceput deja
    sa adune castigurile – farmaciilor nu le-a mers prea rau anul
    trecut, iar clinicile private incep sa atraga tot mai multi clienti
    individuali. {i in asigurari lucrurile au inceput sa se miste, insa
    cu o forta mult mai mica.

    Pe aceasta piata, primii care au inteles ca din isteria creata
    de virusul AH1N1 poate iesi un castig frumos au fost bulgarii de la
    Euroins, care au lansat la inceputul anului un produs de asigurare
    care acopera cheltuielile in cazul imbolnavirii cu gripa noua.
    Polita, valabila incepand cu a saptea zi de la incheierea
    contractului, a fost introdusa sub forma unei clauze suplimentare
    la asigurarea de accidente, iar prima este cuprinsa intre 30 si 35
    de euro pe an. |n cazul spitalizarii, asiguratul primeste 20 de
    euro pe zi, pentru maximum 45 de zile. Asigurarea ofera si
    despagubiri pentru convalescenta de dupa spitalizare, in valoare de
    15 euro pe zi, pentru maximum 60 de zile. |n cazul decesului
    persoanei asigurate, despagubirea este de 5.000 de euro. Suma nu
    este uriasa, insa impactul mediatic pe care l-a avut semnalarea
    aproape zilnica a unor noi cazuri de gripa a fost foarte mare. Desi
    initial polita era valabila doar pe teritoriul Romaniei, interesul
    brusc si crescut al romanilor i-a facut pe cei de la Euroins sa
    extinda aria de valabilitate si pentru strainatate, prima fiind de
    70 de euro, in acest caz.

    “Cred ca mai castigate ies clinicile private si companiile
    producatoare de medicamente. Mai putini sunt aceia care isi incheie
    si o polita de sanatate pentru ca prefera sa urmeze tratament sau
    sa faca un vaccin”, spune Sanziana Maioreanu, directorul general al
    companiei de asigurari Signal Iduna, specializata in vanzarea
    asigurarilor de sanatate. {i totusi, in doar o luna, Euroins a
    vandut peste 400 de polite impotriva virusului AH1N1. Un semnal
    clar ca pana cand virusul nu va disparea, nici vanzarile nu vor
    intra pe o panta descendenta.

  • Viitorul presei prin ochii unui guru: Mor ziarele?

    “Ziarele si revistele nu vor disparea. Internetul ca mediu de
    informare nu poate distruge presa tiparita”, afirma cu un optimism
    aproape molipsitor Mario Garcia (62 de ani), unul dintre cei mai
    celebri specialisti din industria media, care a regandit de-a
    lungul timpului designul a peste 450 de publicatii din toata lumea,
    printre care si Wall Street Journal – o biblie a capitalismului,
    cum o numeste el, pe care n-ai cum sa nu o citesti daca esti
    angrenat in lumea de afaceri. Nu neaga insa ca, peste cativa ani,
    industria media va arata cu totul altfel, si nu din punctul de
    vedere al designului.

    In viziunea lui Garcia, batalia dintre presa scrisa si
    publicatiile online, la care se adauga toate celelalte surse de
    informare din “social media”, precum blogurile sau comunitatile
    online, este deja incheiata. Fara sa aiba un castigator si un
    perdant, pentru ca loc pe piata au ambii competitori, chiar daca
    intr-o alta structura. “Internetul ofera un flux mare de informatii
    in timp real, in timp ce in print isi vor face loc doar articolele
    mari, de analiza, care pun pana si informatiile banale intr-un
    context mai amplu. Informatii care vor fi in ambele cazuri contra
    cost”, a spus designerul intr-o discutie cu BUSINESS Magazin,
    observand ca oamenii citesc in continuare articole ample, de mari
    dimensiuni, in principal in editiile tiparite. Poate fi insa destul
    de greu pentru publicatii sa ii seduca pe cititori sa citeasca mai
    multe astfel de povesti in aceeasi zi; acestia isi fac selectia
    dupa calitatea continutului si dupa alte preferinte de natura
    subiectiva.

    Printul devine astfel un soi de lux rezervat doar celor care mai
    au timpul si placerea de a rasfoi paginile unei publicatii, in loc
    sa le citeasca pe ecranul computerului. Garcia este unul dintre
    rarele exemple din ziua de astazi de oameni dispusi sa plateasca
    atat pentru varianta tiparita, cat si pentru cea online a ziarelor,
    de care nu se poate lipsi.

  • Planurile miliardarului Ioan Niculae

    Zimnicea, intr-o zi din mijlocul saptamanii, la amiaza. E foarte
    liniste si vantul bate cu putere, trecand peste casele si blocurile
    cu doua-trei etaje. Toata lumea e la scoala sau la munca. Dintre
    cei din urma, cam toti cei 5.000 de angajati din oras lucreaza la
    fabrica de bioetanol, in constructii, in agricultura, in
    distributie, la hotel, la discoteci, la brutarii, la depozite sau
    la ferme. Orice potential angajat, fie ca e sofer, muncitor,
    economist sau inginer, isi gaseste de lucru la Zimnicea. Si cam
    toti sunt, direct sau indirect, angajatii lui Ioan Niculae.


    “Nu m-am gandit niciodata sa plec din Zimnicea.” Ioan Niculae se
    afla la cabana lui de vanatoare, la 15 minute de Zimnicea. Pe un
    domeniu de 11.000 de hectare, Niculae vaneaza iepuri si mistreti.
    Merge la vanatoare cu fosti colegi de-ai sai din echipa de fotbal,
    pe care i-a si angajat intre timp. |n rest, rareori invita pe
    cineva la vanatoare. Mai vin prieteni, dar doar dintre apropiati.
    Spune ca nu ii place sa organizeze vanatori: “Orice fac, eu fac
    doar pentru mine”.


    Acum, nici Ioan Niculae nu merge des la vanatoare. Nu a mers
    nici in ultimul an, care a fost neasteptat de rau pentru afaceri.
    Totul a inceput din ianuarie anul trecut, odata cu criza gazelor,
    care i-a inchis brusc combinatele chimice, principala sa afacere,
    dar mai ales principala sursa de profit. Criza gazelor a trecut,
    dar au venit efectele crizei economice, lipsa subventiilor si apoi
    declinul tuturor celorlalte companii din grup. Lucrand la aproape
    jumatate de capacitate in combinatele chimice, Niculae a avut in
    2009 afaceri in jur de 700 de milioane pe intreg grupul Interagro.
    Afaceri de altfel egale cu cele din 2008, cand de asemenea criza
    gaze­lor si problemele legate de subventii au injumatatit rulajul,
    care depasise semnificativ 1 miliard de euro in 2007, de departe
    cel mai bun an pentru Interagro.

  • Primarul orasului Voluntari, Florentin Pandele, suspendat pentru un an din PSD

    Organizatia PSD Ilfov este coordonata, din iarna anului 2009, de
    presedintele PSD Bucuresti, Marian Vanghelie.

    “Biroul Permanent al Organizatiei PSD Ilfov, intrunit statutar
    in sedinta extraordinara in data de 8 februarie a.c., a decis prin
    vot suspendarea din partid a domnului Florentin Pandele, pe o
    perioada de un an de zile, conform Statutului PSD. Motivele care au
    stat la baza acestei decizii sunt multiple si tin in primul rand de
    atitudinea domniei sale fata de membrii organizatiei si fata de
    conducerea acesteia, precum si mentinerea unei atmosfere tensionate
    in sanul organizatiei”, se arata intr-un comnicat al PSD Ilfov.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • SUA se confrunta cu amenintari grave pe Internet

    “Amenintarile si slabiciunile din spatiul cibernetic sunt grave
    si importante “, a declarat acest consilier prezidential la postul
    de televiziune NBC, precizand ca un comitet de “cibersecuritate” a
    fost creat la Casa Alba. “Este o provocare foarte complexa si
    complicata, dar lucram in stransa legatura cu sectorul privat”, a
    explicat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autostrazile si 17 drumuri nationale, inchise din cauza viscolului

    Astfel, potrivit Centrului Infotrafic al Politiei Romane, in
    judetul Ialomita sunt inchise DN2A Urziceni – Slobozia, DN21A
    Baraganu (jud.Braila) – Tandarei, DN1D Urziceni (judetul Ialomita)
    – Albesti (jud. Prahova), DN2 Buzau – Urziceni, DN 22 Ramnicu Sarat
    – Braila si DN2C Costesti – Padina.

    De asemenea, traficul este blocat de zapada in judetul Vrancea,
    pe DN 23B Maicanesti – Ciorasti, in judetul Teleorman, pe DN51A
    tronsoanele Zimnicea – Piatra si Traian – Seaca, DN65E Rosiori de
    Vede – Piatra, DN5C Pietrosani – Bujoru si DN51 Zimnicea –
    Izvoarele, pe DN65A Buzoesti (jud. Arges) – Turnu Magurele
    (jud.Teleorman).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajatii Dacia ameninta cu greva daca nu cresc salariile

    Cei aproximativ 14.000 de angajati ai Automobile Dacia au
    amenintat cu demararea unei greve de protest in cazul in care
    administratia companiei nu va accepta majorarea salariilor cu 520
    de lei.

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro

  • RCS&RDS vrea sa faca rost de 200 milioane $

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro