Blog

  • Sir YouTube

    In Evul Mediu, familiile nobiliare obisnuiau ca la cateva generatii sa-si insoare cate un membru cu o taranca, de conditie umila deci, dar de o sanatate si frumusete perfecte. Astfel aduceau sange proaspat si puternic in clanul prabusit genetic in urma casatoriilor strategice intre rude.

     

    Unul dintre simbolurile Coroanei Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, venerabila British Broadcasting Corporation (BBC), s-a aliat zilele trecute cu un foarte tanar produs new media, hulit de marile case de productie video, dar adulat de milioane de navigatori pe Internet: YouTube.

     

    YouTube este unul dintre copiii teribili ai world wide web. Infiintat in 2005, la abia un an de la functionare a atras atentia gigantului Google care, dupa indelungate negocieri, l-a achizitionat pentru 1,65 miliarde de dolari. Intre timp, fondatorii sai si portalul in sine au primit numeroase si rasunatoare premii: Best Invention on the Year (Time), Most Powerful People in Business (Fortune) sau Men of the Year (GQ).

     

    YouTube are un slogan simplu, incurajator, care indeamna la eliberarea de complexe si la exprimarea fara limite a propriei creativitati: „Broadcast yourself“.

     

    Sintagma este totodata o declaratie sfidatoare la adresa mass-media traditionale care au functionat secole la randul ca o casta populata de indivizi plini de suficienta si care nu tin seama de consumatori decat atunci cand oscileaza audienta. „Transmite tu insuti“ se bucura de un imens succes. Asa cum lumii ii place la nebunie sa comenteze intamplarile din jur, la fel de mult ii place sa-si arate siesi ce a filmat cu camerele video, cu telefoanele mobile sau cu aparatele foto digitale. Asa ca YouTube este un imens bazar cu sute de mii, daca nu milioane de mici opere video produse de anonimi, dar si cu fragmente din emisiuni TV sau din filme capturate de aceiasi anonimi.

     

    Vizitatorii pot semnala altora aparitia unor clipuri video interesante, le pot da note, comenteaza. Se coaguleaza spontan prietenii, grupuri cu aceleasi gusturi etc.

     

    YouTube este o imensa „televiziune“ planetara in cadrul careia orice pamantean cu conexiune la Internet poate fi deopotriva cameraman, editor si telespectator.

     

    Aceasta forta extraordinara a multimii si dimensiunea acestei multimi au determinat BBC sa incheie parteneriatul de zilele trecute. Datele contractului sunt clare: BBC va deschide trei canale TV pe YouTube.

    Este cel mai important parteneriat dintre noua media si cea traditionala incheiat vreodata.

     

    BBC coboara astfel din sferele inalte ale presei ingamfate si accepta sa se joace cu lopatelele YouTube in nisipul promitator si interactiv al Internetului.

     

    Ce a determinat British Broadcasting Corporation sa faca acest pas? E o evidenta faptul ca presa se simte din ce in ce mai rau, odata cu schimbarile tehnologice si de generatie. Tinerii renunta sa se uite la televizor si prefera mediul mai complex al Internetului. Acelasi Internet livreaza informatia cu agilitatea unui iepure fata de viteza de broasca testoasa cu care o fac, de pilda, ziarele. Interactivitatea este incomparabil mai accentuata pe net. Ca efect, concedierile periodice a sute de jurnalisti anuntate de marile trusturi de presa au devenit o obisnuinta.

     

    BBC dovedeste nu numai ca a inteles noile realitati, ci si ca e capabila sa se adapteze.  Formula parteneriatului este de tip win-win. YouTube, implicat in cateva scandaluri cu cele mai mari trusturi media (este acuzat ca gazduieste ilegal continut protejat prin copyright), primeste credibilitate prin faptul ca face afaceri cu o institutie de talia BBC. Totodata BBC ii poate aduce un numar insemnat de vizitatori. Si, in sfarsit, dar nu in cele din urma, este o chestiune de bani. Veniturile  aduse de publicitatea plasata pe canalele deschise de BBC vor fi impartite frateste de cei doi aliati.

     

    BBC, la randu-i, spera sa dreneze pe propriul portal milioane de utilizatori in plus via YouTube. Dar si mai important este faptul ca va beneficia de avantajele de feed-back aduse de un Internet aflat in plina tranzitie spre inteligenta artificiala (Web 3.0). Pe cele trei canale care vor fi deschise pe YouTube, BBC va plasa nu numai stiri in format video, ci si trailere ale unor productii TV noi sau ceva mai vechi. Numarul de accesari sau comentariile vizitatorilor vor fi tot atatea posibilitati de comensurare gratuita a succesului.

     

    Alianta cu YouTube este doar una dintre actiunile de mutare partiala (in viitor este posibil sa o faca in totalitate) a BBC pe Internet. Dupa ce a incheiat intelegerea cu portalul american, a facut publica si colaborarea cu IBM, pentru realizarea unui nou sistem de cautare de fotografii si continut video pe Internet.

    Noua tehnologie se va baza tot pe principiile web 3.0, printre care si prelucrarea contextuala a informatiei. Spre deosebire de motoarele de cautare actuale care returneaza rezultate dupa cuvinte-cheie, sistemul BBC-IBM va analiza vizual materialele video sau foto pentru a le selecta pe cele solicitate.

     

    Astfel, rezultatele oferite vor fi mai precise si mai numeroase. Un exemplu: daca un copil cauta „girafa“, ii vor fi oferite si imaginile care contin acest animal, chiar daca nu sunt etichetate cu „girafa“. O performanta de care nu este capabil deocamdata nici macar Google. Dar Google este proprietarul YouTube, iar  BBC va „emite“ pe YouTube s.a.m.d. Interesanta ecuatie!  

  • Era consumului

    Pe rafturile magazinelor, lactatele au jucat in 2006 rolul principal: vanzarile au crescut cu peste 32% in volum si aproape 36% in valoare, conform unui studiu MEMRB. Ceea ce se inseamna ca in volum, vanzarile de lactate au crescut de trei ori mai mult decat piata produselor alimentare.

     

    Consumul creste cu o viteza mai mare in valoare decat in volum, ceea ce inseamna ca romanii incep sa cumpere produse mai scumpe (si evident mai bune calitativ). Aceasta este ideea de baza a unui studiu realizat de compania de cercetare de piata MEMRB pentru vanzarile din retail. Potrivit acestuia, piata bunurilor de larg consum a crescut anul trecut cu peste 6% in volum si 17,4% in valoare. „Cea mai mare crestere s-a reflectat in piata produselor alimentare, care a urcat cu 11,8% in volum si peste 21% in valoare“, spune Marius Caluian, director general al MEMRB.

     

    Vanzarile tot mai mari de bunuri de larg consum inseamna nu numai afaceri mai bune pentru companiile producatoare, ci reprezinta si o confirmare a faptului ca Romania, ce s-a aflat ani in sir in coada listei in ce priveste media consumului pe pietele europene, este pe drumul spre „convergenta“. Adica trebuie sa ajunga, asemeni altor tari europene, la aceleasi niveluri nu numai de preturi, ci si de consum.

     

    2006 este in aceste conditii al treilea an de crestere consecutiva a vanzarilor de bunuri de larg consum, chiar daca in 2006 cresterea a fost mai mica (6% in volum si 17,4% in valoare) fata de cea inregistrata anul precedent (12,1% in volum si 29,4% in valoare), afirma Caluian.

     

    In afara de baza mica de plecare a consumului fata de cel inregistrat in alte piete mai dezvoltate, in ultimii ani cresterea veniturilor a impins romanii catre un consum mai sofisticat, cu produse mai scumpe, cu valoare adaugata mai mare. Produsele care implica un grad mai redus de procesare au inregistrat cresteri temperate – cazul uleiurilor pentru gatit (3,5%), pastele fainoase (7,9%) -, iar valoarea vanzarilor de margarina chiar a scazut (cu 2,2%). La polul opus, afisand cresteri de peste doua cifre, se plaseaza deserturile lactate (60%), maioneza (57%) si pateul (41,2%).

     

    Pe toata linia au avut de castigat afacerile procesatorilor de lapte, produsele lactate inregistrand cresteri de peste doua cifre ale valorii vanzarilor, fie ca e vorba de lapte (71,4%), iaurt (30,7%), lapte batut (24,6%), smantana (30,7%), sana si kefir (peste 53%), creme de branza (peste 40%). Piata produselor lactate a fost cea mai dinamica, crescand cu circa o treime atat in valoare (aproape 36%), cat si in volum.

     

    Ca valoare generala insa, piata produselor alimentare a crescut in valoare cu precadere datorita alimentelor scumpe, cu valoare adaugata mare – ca in cazul ciocolatei (a crescut in 2006 cu 28,3% in valoare) sau a produselor din carne (ce au crescut cu 27,4% in valoare).

     

    Nu doar piata de produse alimentare a crescut anul trecut, ci si vanzarile de produse nealimentare care s-au marit cu 9,4% in volum si 13% in valoare, cel mai puternic rol avandu-l cosmeticele, ce au inregistrat cele mai mari plusuri, de circa o cincime, atat in valoare, cat si in volum. In acelasi timp, detergentii au inregistrat cea mai mare scadere a volumului de vanzari dintre toate categoriile de produse studiate (cu 14,4%), scadere ce nu s-a reflectat insa si in cifrele de afaceri ale producatorilor, deoarece valoarea pietei a crescut cu aproape un procent (0,8%).

     

    Cea mai importanta cauza a scaderii in volum a pietei de detergenti este lansarea, din toamna anului trecut, a detergentilor mai compacti cu o treime, care permit utilizarea unei cantitati mai mici de detergenti pentru spalarea aceleiasi cantitati de rufe.

     

    Tot pe panta de scadere a volumului de vanzari s-au inscris anul trecut si bauturile alcoolice (3,2%), valoarea pietei inregistrand insa o crestere de peste 16%. Principalul argument al acestui fenomen este cresterea accizelor si mai ales introducerea taxei pe viciu. In schimb, bauturile nealcoolice (ape minerale, bere fara alcool, bauturi energizante, ceaiuri si sucuri) au inregistrat plusuri in vanzari atat in volum (1,8%), cat si in valoare (13,5%). Actorul principal in piata de bauturi nealcoolice a fost segmentul bauturilor energizante, ale caror vanzari au crescut cu peste 119%.

  • ENERGIE: Cat mai creste Petrom, o intrebare fara raspuns si anul acesta

    La sfarsitul fiecarui semestru din 2006 si din 2005, la anuntarea rezultatelor Petrom, piata se intreba cat timp vor mai creste cu doua cifre afacerile si profitul. Rezultatele pentru 2006 aduc aceleasi intrebari, cu acelasi provizoriu raspuns: deocamdata, trendul este de crestere si atat.

     

    La sfarsitul anului 2005, oficialii de atunci ai Petrom estimau pentru 2006 afaceri de 3,1 miliarde de euro si un profit de 552 de milioane de euro. In conditiile in care anul 2005 a insemnat afaceri de 2,9 miliarde de euro, estimarea nu era foarte optimista din punctul de vedere al veniturilor, ci mai degraba din punctul de vedere al profitului, care urma sa creasca de la 391 de milioane de euro.

     

    Profitul de 647 de milioane de euro realizat insa la finalul lui 2006 si anuntat saptamana trecuta a fost calificat „foarte bun“ pana si de analistii straini, care au avut anul trecut si acum doi ani mai multe comentarii negative legate de rezultatele financiare ale Petrom (cele mai multe legate de faptul ca profitul a venit predominant din veniturile din exploatare si vanzari). Mai simplu spus, ca Petrom a castigat predominant din scumpirea petrolului.

     

    Sursa profitului nu s-a schimbat foarte mult nici in 2006, cu mentiunea ca, totusi, o parte din profit venind din reduceri de costuri pe care compania a inceput sa le opereze inca din 2004 (in special reduceri de personal, angajatii Petrom ajungand la 32.000  la sfarsitul anului 2006 fata de 51.000 in urma cu doi ani), dar si vanzarea unor proprietati imobiliare auxiliare sau ajustarea provizioanelor.

     

    Dar rezultatele Petrom ar fi putut fi mai bune. Mai precis, profitul ar fi putut fi mai mare, iar cifra de afaceri ar fi putut atinge 4 miliarde de euro in scenariul in care rafinariile Petrom nu ar mai fi inregistrat pierderi: ar fi insemnat ca afacerile companiei sa li se fi adaugat, pe plus, pierderile inregistrate de sectorul de rafinare. Aceasta pentru ca profitul din explorare si productie a fost umbrit inca o data, si in 2006, de minusurile mari din activitatile de rafinare si distributie, unde compania a avut anul trecut pierderi de 1,14 mld. lei (322,7 mil. euro), cu 24,3% mai mari fata de pierderile din 2005.

     

    Marjele de rafinare au scazut anul trecut la 11,83 euro/tona (fata de 22,37 euro/tona in 2005), iar Petrom se asteapta ca pierderile din rafinarii sa se mentina pana la finalizarea procesului de modernizare a rafinariilor pe care compania il deruleaza. Mariana Gheorghe, CEO-ul Petrom, estimeaza ca abia la un an dupa finalizarea acestor modernizari, prevazuta pentru 2010, divizia de rafinare va deveni competitiva si, poate, si profitabila.

     

    Intrebarea care se pune este: in intervalul 2007-2010, va reusi Petrom sa isi mentina acelasi ritm de crestere? Un studiu privind piata petroliera, publicat de Erste Bank anul trecut, arata ca sectorul petrolier din Europa a avut un varf in 2006 si va urma o perioada de declin atat pentru titei, cat si pentru produsele finite.

     

    Acestea din urma reprezinta, in opinia celor de la Erste, cea mai buna sansa de profit pentru companiile petroliere: „Companiile cu activitate buna pe downstream se vor bucura de marje mai mari de profit pentru urmatorii doi-trei ani, cand ciclul se poate muta catre segmentul de upstream“. 

     

    Si daca va reusi sa isi mentina cresterea, cand se va stabiliza? Cu aproape doi ani in urma, cand Petrom anunta rezultatele pentru primele doua trimestre, cu cresteri fabuloase (se pleca atunci de pe minus), brokerii spuneau ca sunt reticenti in a spune care pret pe actiune ar fi corect si ca acest pret va putea fi estimat cand cifrele Petrom se vor stabiliza.

     

    O declaratie asemanatoare a fost facuta de brokeri la anuntarea rezultatelor pentru intregul an 2005, apoi la anuntarea rezultatelor trimestriale in 2006, iar in acest an se pare ca rezultatele au fost multumitoare (actiunile Petrom urcand la Bursa cu 4,6% dupa anuntarea rezultatelor), dar nu prea, dat fiind ca, totusi, actiunile au fost cotate sub preturile la care ajunsesera la inceputul anului. La o zi dupa anuntarea rezultatelor, valoarea de piata a companiei era de 9,44 miliarde de euro, cea mai mare valoare de pana atunci.

  • De ce se tem partidele de europarlamentare

    Una dintre cele mai dezbatute teme in ultima perioada pe scena politica locala a fost posibilitatea amanarii alegerilor pentru Parlamentul European.

     

    Cei care sustin ipoteza amanarii au incercat sa sugereze ca organizarea lor – in conditiile in care este probabila desfasurarea a doua referendumuri – ar complica si ar deturna sensul procesului electoral. Cei care sustin organizarea lor la termenul stabilit (13 mai) au subliniat, dincolo de seriozitatea inerenta respectarii unor date stabilite de catre Executiv, necesitatea respectarii unor angajamente publice asumate fata de Uniunea Europeana.

     

    Aceste argumente constituie fara indoiala motive solide, repere de la care poate porni o dezbatere publica serioasa si responsabila. Cu toate acestea, in spatele deciziei nu stau doar argumente legale sau morale. Dincolo de reperele etice, un partid reprezinta o organizatie puternic institutionalizata, cu o birocratie eficienta, care are scopul de a gestiona o serie de resurse mai usor sau mai greu de cuantificat (timp, bani, resurse umane, capital politic, credibilitate si imagine publica), pentru a asigura supravietuirea sau dezvoltarea formatiunii, cantarind riscurile si beneficiile. Din aceasta perspectiva, o campanie electorala presupune intotdeauna consumul de resurse, majoritatea lor avand o viteza de regenerare redusa. Problema este in mod cert luata in calcul, avand in vedere ca in afara de cele doua-trei referendumuri, care trebuie sustinute politic, urmeaza localele si parlamentarele din 2008, alaturi de prezidentialele si urmatorul scrutin european din 2009. Aceasta este practic cea mai incarcata agenda electorala din istoria partidelor politice romanesti.

     

    Fiind intr-o mare masura organizatii birocratice si institutionale (altfel nu se poate rezolva problema eficientei), partidele se tem automat de necunoscut, de schimbari bruste. Or, alegerile pentru Parlamentul European pun o serie de probleme noi, carora nu le-a fost gasit inca un raspuns la nivelul partidelor. Comportamentul alegatorilor este in mare parte diferit in cazul alegerilor interne. Aceasta se vede in principal cand avem in vedere prezenta la urne (mult sub nivelul celorlalte scrutinuri). Numarul mai mare de nehotarati sau de persoane care nu voteaza face necesara adoptarea unor noi strategii, care se concentreaza pe mobilizarea altor categorii decat votantii „clasici“ ai partidului sau mizeaza pe „lupta“ intre „nucleele dure“ ale acelorasi partide.

     

    In al doilea rand, negocierile si compromisurile dintre formatiunile politice au la baza in principal distributia electorala consemnata in 2004 (chiar daca se actioneaza in baza sondajelor de opinie, institutional partidele nu si-au schimbat pozitia, avand aproximativ acelasi numar de reprezentanti alesi). Alegerile pot consemna insa rezultate diferite care vor servi drept o noua baza de negociere. Rezultatele rearanjeaza situatia politica. In plus, alegerile europene sunt un prilej pentru aparitia de noi competitori, de cele mai multe ori cu o retorica anti-sistem, care afecteaza pe toti jucatorii obisnuiti. In definitiv, clubul partidelor este unul foarte reticent cu privire la admiterea de noi membri, dispus mai degraba sa-i elimine decat sa-i primeasca.

    Exista si o dilema a cadrelor. Partidele propun candidati care trebuie nu numai sa rezoneze si sa dovedeasca o cunoastere a problematicii europene, dar sa se bucure si de o credibilitate deosebita. La ora actuala, listele nu sunt cunoscute, desi termenul lor de depunere este foarte apropiat. In acelasi timp, virtualii candidati se confrunta cu o situatie „lose-lose“. De la ei se asteapta oarecum un comportament calitativ diferit de al membrilor Legislativului bucurestean. Pe de alta parte, Parlamentul European, colectie eterogena de ideologii (de la miscari pseudo-fasciste la cele revolutionar-comuniste), este forul european cu cea mai mica autoritate (votul are de cele mai multe ori valoare onorifica sau consultativa, prerogativele sale fiind departe de cele ale Comisiei Europene sau Consiliului European). Este dificil astfel pentru un parlamentar roman sa se remarce prin initiative. In plus, lipsind efectiv doi ani din politica interna si expunandu-se deci pericolului unei scaderi a notorietatii, in 2009 sintagma „no news, bad news“ risca sa confirme un esec electoral. Pe de alta parte, in absentia, locul sau in partid poate fi luat de colegii mai dinamici si net mai vizibili (automat parlamentarii „interni“ vor fi mai mediatizati).

     

    Alegerile pierdute sunt prilejul unor schimbari de conducere in partide. Riscurile pe care le presupun alegerile pentru PE sunt deci mari, iar stabilitatea functiei este un alt element luat de multe ori in calcul de actorii politici.

  • Un guvern mai prost ca oricand

    Da, este adevarat, o fotografie face cat o mie de cuvinte – dar unele fac cat un dictionar. Am dat peste una de curand pe BBC.com. Articolul avea titlul „Ministrul israelian intr-o gafa de viziune“.

     

    Langa titlu este o fotografie care-l infatiseaza pe ministrul israelian al apararii, Amir Peretz, inspectand trupele de pe Inaltimile Golan, alaturi de seful de Stat Major, generalul Gabi Ashkenazi. Ambii scruteaza departarile cu ajutorul binoclurilor, dar cu o mare diferenta: Peretz urmarea manevrele militare printr-un binoclu care avea lentilele inca acoperite.

    Thomas Friedman este comentator la The New York Times si detinator a trei premii Pulitzer; urmatorul sau articol va aparea in numarul din 28 martie al BUSINESS Magazin


    Traducerea si adaptarea de Mihai MITRICA




    Cititi continuarea articolului in editia tiparita a revistei

  • Revista Media & Advertising se relanseaza

    Revista „Media & Advertising“ se relanseaza din 21 martie intr-un nou format, „glossy“, care propune, lunar, 100 de pagini despre media, new media, advertising, marketing si entertainment.

     

    Revista se va distribui impreuna cu BUSINESS Magazin si propune un vocabular potrivit industriei: „insight-ul“ si creativitatea. Se poate crede despre publicitate ca este, pentru orice business, ca departamentul de jucarii al unui magazin. Este, asadar, un domeniu creativ care impune joaca. Dar se intampla acest lucru doar la nivel  de vitrina, fiindca, dincolo de usa cu „staff only“, cifrele de afaceri si profitul sunt descrise de sume cu multe zerouri. Indiferent daca vorbim de cifre sau cuvinte mari, ramane un domeniu fascinant. O revista care sa vorbeasca despre domeniul Media & Advertising nu poate folosi decat limbajul aparte al acestei lumi.

     

    Noua „Media & Advertising“ este o revista premium care isi propune un demers jurnalistic profesionist intr-o prezentare creativa, de publicitar. Isi propune sa devina o colectie de voci inteligente, savuroase, penetrante; o revista cu perspective relevante asupra industriei si interpretari creative ale ei. „Fiecare numar va aduce un mix de business si creativitate care sa informeze cititorii si, in acelasi timp, sa ii surprinda. M&A este un insider care iti ofera informatie autentica, intr-o interpretare neasteptata“, declara Vicki Georgescu, noul redactor-sef al revistei. Ea a lucrat pana acum la agentia de presa Mediafax, agentia de publicitate Ogilvy si revista The One.

     

    Media & Advertising a fost lansata si editata pana anul trecut de agentia de presa Mediafax. Din acest an revista a intrat in portofoliul PubliMedia, companie care detine Business Magazin. Atat Mediafax, cat si PubliMedia fac parte din grupul MediaPRO. 

     

    Relansarea revistei se intampla in contextul unei piete de publicitate foarte dinamice, dinamism reflectat si in statistici – specialistii apreciaza ca anul trecut s-a inregistrat o crestere cu aproximativ 30%.  Efervescenta businessului are insa ecouri si in aparitiile de noi agentii, in limbajul mai sofisticat al produsului de comunicare, in calitatea productiilor publicitare, de media sau de entertainment. Dezvoltarea pietei duce la abordari de marketing noi, la deschiderea spre proiecte inovatoare, la adoptarea tendintelor cu mult mai multa dezinvoltura. Peisajul mass-media actual se modifica datorita Internetului, in sensul ca nu inlocuieste celelalte mijloace de comunicare in masa anterioare lui, ci determina dezvoltarea lor, le impune un nou ritm si o capacitate de adaptare la noile reguli.

     

    In acest context efervescent, revista isi propune sa „advertizeze“ dinamica acestei industrii, pentru un public foarte implicat in domeniu, cu insight-uri chiar de la el.

  • Revista Media & Advertising se relanseaza

    Revista „Media & Advertising“ se relanseaza din 21 martie intr-un nou format, „glossy“, care propune, lunar, 100 de pagini despre media, new media, advertising, marketing si entertainment.

     

    Revista se va distribui impreuna cu BUSINESS Magazin si propune un vocabular potrivit industriei: „insight-ul“ si creativitatea. Se poate crede despre publicitate ca este, pentru orice business, ca departamentul de jucarii al unui magazin. Este, asadar, un domeniu creativ care impune joaca. Dar se intampla acest lucru doar la nivel  de vitrina, fiindca, dincolo de usa cu „staff only“, cifrele de afaceri si profitul sunt descrise de sume cu multe zerouri. Indiferent daca vorbim de cifre sau cuvinte mari, ramane un domeniu fascinant. O revista care sa vorbeasca despre domeniul Media & Advertising nu poate folosi decat limbajul aparte al acestei lumi.

     

    Noua „Media & Advertising“ este o revista premium care isi propune un demers jurnalistic profesionist intr-o prezentare creativa, de publicitar. Isi propune sa devina o colectie de voci inteligente, savuroase, penetrante; o revista cu perspective relevante asupra industriei si interpretari creative ale ei. „Fiecare numar va aduce un mix de business si creativitate care sa informeze cititorii si, in acelasi timp, sa ii surprinda. M&A este un insider care iti ofera informatie autentica, intr-o interpretare neasteptata“, declara Vicki Georgescu, noul redactor-sef al revistei. Ea a lucrat pana acum la agentia de presa Mediafax, agentia de publicitate Ogilvy si revista The One.

     

    Media & Advertising a fost lansata si editata pana anul trecut de agentia de presa Mediafax. Din acest an revista a intrat in portofoliul PubliMedia, companie care detine Business Magazin. Atat Mediafax, cat si PubliMedia fac parte din grupul MediaPRO. 

     

    Relansarea revistei se intampla in contextul unei piete de publicitate foarte dinamice, dinamism reflectat si in statistici – specialistii apreciaza ca anul trecut s-a inregistrat o crestere cu aproximativ 30%.  Efervescenta businessului are insa ecouri si in aparitiile de noi agentii, in limbajul mai sofisticat al produsului de comunicare, in calitatea productiilor publicitare, de media sau de entertainment. Dezvoltarea pietei duce la abordari de marketing noi, la deschiderea spre proiecte inovatoare, la adoptarea tendintelor cu mult mai multa dezinvoltura. Peisajul mass-media actual se modifica datorita Internetului, in sensul ca nu inlocuieste celelalte mijloace de comunicare in masa anterioare lui, ci determina dezvoltarea lor, le impune un nou ritm si o capacitate de adaptare la noile reguli.

     

    In acest context efervescent, revista isi propune sa „advertizeze“ dinamica acestei industrii, pentru un public foarte implicat in domeniu, cu insight-uri chiar de la el.

  • Panama? Dati un search pe Google!

    Sunt cateva saptamani de cand Yahoo! a lansat noua tehnologie de cautare Panama, menita sa relanseze vanzarile de publicitate online. Pana acum, proportia intre vestile proaste si cele bune e inca nedecisa.

     

    Saptamana trecuta reteaua sociala online Friendster, una din cele mai importante din lume la ora actuala (37 de milioane de utilizatori din 75 de tari), a ales Google drept unic furnizor de reclame pentru toate site-urile sale, renuntand astfel la parteneriatul cu Yahoo!, fostul furnizor. Reclamele Google urmeaza sa fie integrate de Friendster incepand din trimestrul al doilea al anului.

     

    Vestea proasta a sosit la doar o zi sau doua dupa ce Susan Decker, directorul financiar in exercitiu al Yahoo!, se declarase foarte optimista in privinta Panama, noua tehnologie de cautare lansata de companie in februarie, destinata sa faca mai eficient sistemul de distribuire a reclamelor online. Decker crede ca noua tehnologie va aduce mai aproape Yahoo! de liderul absolut al pietei, Google (conform comScore Media Networks, Google a avut in ianuarie o cota de 47,5% din piata cautarilor pe Internet, in timp ce Yahoo! doar 28,1%).

     

    Intr-adevar, in contextul zgomotului starnit in jurul Panama, actiunile Yahoo! au crescut cu 19% de la inceputul anului si pana la 5 martie, in timp ce cotatia Google a scazut cu 5% in acelasi interval. Inca din prima saptamana dupa lansarea Panama, compania a sesizat o crestere de 5% a numarului de utilizatori care acceseaza reclame pe site-urile Yahoo!. „Iar acesta a fost doar inceputul“, a declarat Terry Semel, presedintele si CEO al Yahoo!. O saptamana mai tarziu, compania a inregistrat o noua crestere de 9% a numarului de utilizatori care acceseaza reclame online prin noul sistem al Yahoo!. „Cred ca voi face acelasi lucru pentru mai multe luni la rand de acum inainte, si anume sa urmaresc evolutia proiectului Panama, care reprezinta in acest moment o prioritate pentru companie“, a adaugat Semel.

     

    Deja au inceput sa se vada primele cresteri si in ceea ce priveste proportia clicurilor pe link-uri sponsorizate din totalul clicurilor pe reclame de pe site-urile Yahoo!. Daca la inceputul anului, proportia era de 10,1% din total, in primele doua saptamani de la lansarea proiectului Panama a ajuns la 11,1%, conform comScore. „Vorbim de un produs care are potentialul sa stimuleze cel mai profitabil segment de business al Yahoo!, si anume publicitatea online“, sustine Mark Mahaney, analist in cadrul Citigroup.

     

    Cel mai important nou produs al companiei din ultimii ani, Panama urmareste sa faca mai eficiente reclamele afisate in cursul cautarii pe Yahoo!. Ca piesa de baza a strategiei Yahoo! de a ajunge din urma Google, Panama a imprumutat inclusiv una din inovatiile Google, in speta ierarhizarea reclamelor nu numai pe baza pretului avansat de advertiseri pentru numarul de clicuri, dar si pe baza probabilitatii reclamelor de a genera clicuri. Aceasta inseamna ca Yahoo! a inceput sa afiseze pe paginile cu rezultate returnate in urma cautarilor reclame pe care sunt sanse mari ca utilizatorii chiar sa le acceseze. „Odata cu lansarea proiectului Panama, Yahoo a inceput sa castige teren fata de rivalul Google“, apreciaza James Lamberti, vicepresedinte al comScore. „Chiar daca vorbim de o schimbare mica a numarului de utilizatori care acceseaza reclame, fiecare procent in plus din milioanele de clicuri date de utilizatori pe Internet se traduce in venituri mai mari pentru companie“.

     

    Incasarile Google in 2006 din publicitatea afisata pe paginile de rezultate in urma cautarilor efectuate de utilizatori au fost de aproximativ 5 centi la fiecare cautare, in timp ce veniturile Yahoo! s-au ridicat la cel mult 3 centi pe cautare. La o prima vedere, diferenta nu este foarte mare, insa daca vorbim de un an intreg si de zeci de milioane de utilizatori, diferenta se ridica la cateva miliarde de dolari.

     

    „Pana acum cheltuiam cea mai mare parte din bugetul de publicitate pe Google“, spune Amy Wong, director de marketing pentru compania de software Trend Micro. „Este un lucru bun ca Yahoo! incearca sa castige o parte din aceasta piata. In cazul Trend Micro, spre exemplu, ar fi ideal sa putem distribui in mod egal bugetul alocat publicitatii pe Google, Yahoo! si Microsoft“.

     

    Inainte de Panama, Yahoo! incepuse deja o reorganizare a parteneriatelor pe piata publicitatii online. Anul trecut, de pilda, a incheiat un parteneriat cu eBay, cel mai mare site de licitatii online din lume, in urma caruia va afisa reclame si pe paginile de Internet ale acestuia. Lansarea Panama a fost insa amanata destul de mult timp, explicatia fiind ca sistemul actual de publicitate pe cautarea online, pe care Yahoo! l-a achizitionat odata cu compania Overture Services in 2003, pentru 1,6 miliarde de dolari, a dat multa vreme rezultate pozitive. Plus ca inginerii Yahoo! au avut nevoie de timp ca sa determine ce avantaje are sistemul de publicitate online al Google, pentru a le putea aplica la propriul sistem.

     

    „Totusi, lucrurile s-au miscat destul de repede din momentul in care am format echipa la jumatatea anului 2005“, a declarat Semel. „Cei care au lucrat la Panama au facut eforturi considerabile. Practic, munca din ultimul an poate fi comparata cu construirea unui avion in timpul zborului, atata vreme cat inginerii au fost nevoiti sa lucreze la noul sistem fara a afecta functionarea celui vechi“, a spus directorul executiv al Yahoo!.


    Prima faza a proiectului, care a devenit functionala in luna octombrie a anului trecut, doua luni mai tarziu decat se planificase, schimba aproape complet sistemul de publicitate utilizat de Yahoo! pana atunci, incluzand functii deja utilizate de Google sau Microsoft in sistemele lor de publicitate online. Exista insa si cateva functii unice, precum un index de calitate prin care companiile care isi fac reclama pe paginile de cautare Yahoo! pot determina cat de bine pozitionata este o anumita reclama din punctul de vedere al interesului utilizatorilor, dar si anumite functii de analiza prin care aceste companii pot determina daca o campanie publicitara este eficienta sau nu.

     

    Ce-i drept, Panama ar putea presupune o perioada de timp de acomodare, intrucat companiile de publicitate trebuie sa se invete cu noile functii ale sistemului. Ce a fost mai greu insa a trecut. Acum, tehnologia Panama poate fi imbunatatita fara a fi nevoie sa fie scoasa din functiune, inclusiv prin introducerea de reclame audio sau video pe paginile de cautare. Multe companii de publicitate care lucreaza cu Yahoo! au trecut deja pe noul sistem, iar oficialii companiei considera ca procesul de tranzitie va fi finalizat in SUA pana la sfarsitul acestei luni. Sistemul va incepe sa fie utilizat si in Japonia incepand cu a doua jumatate a acestui an.

     

    Acum, Yahoo! se asteapta ca Panama sa genereze venituri mai mari din publicitate, dar primele rezultate vizibile nu vor aparea mai devreme de a doua jumatate a anului. Aceasta pentru ca, in prima faza, unele companii de publicitate vor plati mai putin decat inainte, iar altele mai mult, in functie de relevanta reclamelor lor pentru anumite cautari efectuate de utilizatori. Indiferent de castigurile Yahoo! in urma introducerii noului sistem de publicitate, analistii sunt de parere ca aceste cresteri nu vor afecta semnificativ incasarile Google. „Daca Panama se va dovedi un proiect de succes, companiile care-si fac reclama online pe motoare de cautare nu vor cheltui din bugetele alocate publicitatii pe Google sau MSN, ci mai degraba vor renunta la publicitatea prin e-mail si vor scadea costurile cu publicitatea traditionala“, prezice Stuart Larkins, vicepresedinte Performics, divizie a companiei de publicitate online Doubleclick.

  • Panama? Dati un search pe Google!

    Sunt cateva saptamani de cand Yahoo! a lansat noua tehnologie de cautare Panama, menita sa relanseze vanzarile de publicitate online. Pana acum, proportia intre vestile proaste si cele bune e inca nedecisa.

     

    Saptamana trecuta reteaua sociala online Friendster, una din cele mai importante din lume la ora actuala (37 de milioane de utilizatori din 75 de tari), a ales Google drept unic furnizor de reclame pentru toate site-urile sale, renuntand astfel la parteneriatul cu Yahoo!, fostul furnizor. Reclamele Google urmeaza sa fie integrate de Friendster incepand din trimestrul al doilea al anului.

     

    Vestea proasta a sosit la doar o zi sau doua dupa ce Susan Decker, directorul financiar in exercitiu al Yahoo!, se declarase foarte optimista in privinta Panama, noua tehnologie de cautare lansata de companie in februarie, destinata sa faca mai eficient sistemul de distribuire a reclamelor online. Decker crede ca noua tehnologie va aduce mai aproape Yahoo! de liderul absolut al pietei, Google (conform comScore Media Networks, Google a avut in ianuarie o cota de 47,5% din piata cautarilor pe Internet, in timp ce Yahoo! doar 28,1%).

     

    Intr-adevar, in contextul zgomotului starnit in jurul Panama, actiunile Yahoo! au crescut cu 19% de la inceputul anului si pana la 5 martie, in timp ce cotatia Google a scazut cu 5% in acelasi interval. Inca din prima saptamana dupa lansarea Panama, compania a sesizat o crestere de 5% a numarului de utilizatori care acceseaza reclame pe site-urile Yahoo!. „Iar acesta a fost doar inceputul“, a declarat Terry Semel, presedintele si CEO al Yahoo!. O saptamana mai tarziu, compania a inregistrat o noua crestere de 9% a numarului de utilizatori care acceseaza reclame online prin noul sistem al Yahoo!. „Cred ca voi face acelasi lucru pentru mai multe luni la rand de acum inainte, si anume sa urmaresc evolutia proiectului Panama, care reprezinta in acest moment o prioritate pentru companie“, a adaugat Semel.

     

    Deja au inceput sa se vada primele cresteri si in ceea ce priveste proportia clicurilor pe link-uri sponsorizate din totalul clicurilor pe reclame de pe site-urile Yahoo!. Daca la inceputul anului, proportia era de 10,1% din total, in primele doua saptamani de la lansarea proiectului Panama a ajuns la 11,1%, conform comScore. „Vorbim de un produs care are potentialul sa stimuleze cel mai profitabil segment de business al Yahoo!, si anume publicitatea online“, sustine Mark Mahaney, analist in cadrul Citigroup.

     

    Cel mai important nou produs al companiei din ultimii ani, Panama urmareste sa faca mai eficiente reclamele afisate in cursul cautarii pe Yahoo!. Ca piesa de baza a strategiei Yahoo! de a ajunge din urma Google, Panama a imprumutat inclusiv una din inovatiile Google, in speta ierarhizarea reclamelor nu numai pe baza pretului avansat de advertiseri pentru numarul de clicuri, dar si pe baza probabilitatii reclamelor de a genera clicuri. Aceasta inseamna ca Yahoo! a inceput sa afiseze pe paginile cu rezultate returnate in urma cautarilor reclame pe care sunt sanse mari ca utilizatorii chiar sa le acceseze. „Odata cu lansarea proiectului Panama, Yahoo a inceput sa castige teren fata de rivalul Google“, apreciaza James Lamberti, vicepresedinte al comScore. „Chiar daca vorbim de o schimbare mica a numarului de utilizatori care acceseaza reclame, fiecare procent in plus din milioanele de clicuri date de utilizatori pe Internet se traduce in venituri mai mari pentru companie“.

     

    Incasarile Google in 2006 din publicitatea afisata pe paginile de rezultate in urma cautarilor efectuate de utilizatori au fost de aproximativ 5 centi la fiecare cautare, in timp ce veniturile Yahoo! s-au ridicat la cel mult 3 centi pe cautare. La o prima vedere, diferenta nu este foarte mare, insa daca vorbim de un an intreg si de zeci de milioane de utilizatori, diferenta se ridica la cateva miliarde de dolari.

     

    „Pana acum cheltuiam cea mai mare parte din bugetul de publicitate pe Google“, spune Amy Wong, director de marketing pentru compania de software Trend Micro. „Este un lucru bun ca Yahoo! incearca sa castige o parte din aceasta piata. In cazul Trend Micro, spre exemplu, ar fi ideal sa putem distribui in mod egal bugetul alocat publicitatii pe Google, Yahoo! si Microsoft“.

     

    Inainte de Panama, Yahoo! incepuse deja o reorganizare a parteneriatelor pe piata publicitatii online. Anul trecut, de pilda, a incheiat un parteneriat cu eBay, cel mai mare site de licitatii online din lume, in urma caruia va afisa reclame si pe paginile de Internet ale acestuia. Lansarea Panama a fost insa amanata destul de mult timp, explicatia fiind ca sistemul actual de publicitate pe cautarea online, pe care Yahoo! l-a achizitionat odata cu compania Overture Services in 2003, pentru 1,6 miliarde de dolari, a dat multa vreme rezultate pozitive. Plus ca inginerii Yahoo! au avut nevoie de timp ca sa determine ce avantaje are sistemul de publicitate online al Google, pentru a le putea aplica la propriul sistem.

     

    „Totusi, lucrurile s-au miscat destul de repede din momentul in care am format echipa la jumatatea anului 2005“, a declarat Semel. „Cei care au lucrat la Panama au facut eforturi considerabile. Practic, munca din ultimul an poate fi comparata cu construirea unui avion in timpul zborului, atata vreme cat inginerii au fost nevoiti sa lucreze la noul sistem fara a afecta functionarea celui vechi“, a spus directorul executiv al Yahoo!.


    Prima faza a proiectului, care a devenit functionala in luna octombrie a anului trecut, doua luni mai tarziu decat se planificase, schimba aproape complet sistemul de publicitate utilizat de Yahoo! pana atunci, incluzand functii deja utilizate de Google sau Microsoft in sistemele lor de publicitate online. Exista insa si cateva functii unice, precum un index de calitate prin care companiile care isi fac reclama pe paginile de cautare Yahoo! pot determina cat de bine pozitionata este o anumita reclama din punctul de vedere al interesului utilizatorilor, dar si anumite functii de analiza prin care aceste companii pot determina daca o campanie publicitara este eficienta sau nu.

     

    Ce-i drept, Panama ar putea presupune o perioada de timp de acomodare, intrucat companiile de publicitate trebuie sa se invete cu noile functii ale sistemului. Ce a fost mai greu insa a trecut. Acum, tehnologia Panama poate fi imbunatatita fara a fi nevoie sa fie scoasa din functiune, inclusiv prin introducerea de reclame audio sau video pe paginile de cautare. Multe companii de publicitate care lucreaza cu Yahoo! au trecut deja pe noul sistem, iar oficialii companiei considera ca procesul de tranzitie va fi finalizat in SUA pana la sfarsitul acestei luni. Sistemul va incepe sa fie utilizat si in Japonia incepand cu a doua jumatate a acestui an.

     

    Acum, Yahoo! se asteapta ca Panama sa genereze venituri mai mari din publicitate, dar primele rezultate vizibile nu vor aparea mai devreme de a doua jumatate a anului. Aceasta pentru ca, in prima faza, unele companii de publicitate vor plati mai putin decat inainte, iar altele mai mult, in functie de relevanta reclamelor lor pentru anumite cautari efectuate de utilizatori. Indiferent de castigurile Yahoo! in urma introducerii noului sistem de publicitate, analistii sunt de parere ca aceste cresteri nu vor afecta semnificativ incasarile Google. „Daca Panama se va dovedi un proiect de succes, companiile care-si fac reclama online pe motoare de cautare nu vor cheltui din bugetele alocate publicitatii pe Google sau MSN, ci mai degraba vor renunta la publicitatea prin e-mail si vor scadea costurile cu publicitatea traditionala“, prezice Stuart Larkins, vicepresedinte Performics, divizie a companiei de publicitate online Doubleclick.

  • O perioada confuza

    Anul 2006 nu a adus Yahoo! cresteri fabuloase, iar pentru anul acesta, primele estimari in privinta veniturilor raman destul de prudente.

     

    CIFRA DE AFACERI: Yahoo! a incheiat anul 2006 cu o cifra de afaceri de 6,4 de miliarde de dolari, in crestere cu 22% fata de 2005.

     

    PROFIT: Profitul companiei insa a inregistrat scaderi pe tot parcursul anului. Numai in ultimul trimestru, scaderea profitului net a fost de 61%, la 269 mil. $, de la 683 mil. $ in aceeasi perioada din 2005.

     

    PERSPECTIVE: Pentru 2007, Yahoo! estimeaza venituri cuprinse intre 4,95 si 5,45 miliarde de dolari, sub previziunile analistilor de la Thomson Financial, care estimeaza 5,47 miliarde de dolari.