BusinessMagazin

Blog

  • Stoican a refuzat o ofertă din ţările arabe: “Sunt convins că am luat decizia corectă”

    “Au fost discuţii, dar le-am pus capăt. Am considerat că deocamdată nu este momentul ca eu să fac un pas în altă ţară. Mai am mult de muncă la Dinamo şi sper să o duc la bun sfârşit. Atâta timp cât am conştientizat că treaba mea este aici, că am reuşit să construiesc o familie alături de aceşti jucători, sunt convins că am luat decizia corectă. Eu îmi doresc să ajung cu această echipă să ne bucurăm la finalul campionatului, să ajungem pe podium, acolo unde îşi doresc toţi suporterii, iar la anul, de ce nu, şi mai bine”, a declarat Stoican.

    Componenţii lotului echipei Dinamo, împreună cu staful tehnic, au participat, joi, la o acţiunea “Ora de Dinamo”, la Şcoala nr. 51 din Bucureşti. Jucătorii dinamovişti au acordat autografe elevilor şi s-au fotografiat cu aceştia.

  • Kelemen: Proiectul de autonomie nu pune sub semnul întrebării statalitatea, nu este ceva extravagant

    Kelemen Hunor a declarat, joi, la Sfântu Gheorghe, că varianta de lucru a proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc vehiculată în presă săptămâna trecută a fost modificată la câteva articole.

    “Nu sunt modificări substanţiale, dar sunt nuanţe importante”, a spus preşedintele UDMR.

    Kelemen a precizat că proiectul de autonomie va apărea, joi după-amiază, şi pe site-ul UDMR, în limba română şi în maghiară, dar este “aproape gata” şi varianta în limba engleză.

    “Intenţia noastră este de a face o dezbatere publică foarte largă. Deci nu începem cu partidele politice parlamentare, ci cu societatea românească, cu formatorii de opinii şi eu cred că asta este ordinea firească a lucrurilor. Este un proiect european, un proiect extrem de detaliat şi în acelaşi timp nu pune în niciun articol sub semnul întrebării statalitatea şi apartenenţa acestei regiuni de statul român, fiindcă foarte multe acuzaţii se duc în această direcţie. Sunt manipulări, sunt încercări de distorsionare a ceea ce gândim noi şi sunt convins că cei care vor citi acest proiect îşi vor da seama că nu este altceva decât doleanţa comunităţii maghiare de a asigura un cadru instituţional pentru păstrarea identităţii naţionale”, a afirmat preşedintele UDMR, la o întâlnire cu jurnaliştii locali.

    Kelemen a subliniat că este important ca toată lumea, inclusiv “partenerii externi”, să înţeleagă că ceea ce se doreşte prin acest proiect se încadrează în acele 14 modele de autonomie existente în Uniunea Europeană.

    “Este important să înţeleagă toată lumea, şi partenerii noştri externi, internaţionali, începând cu Partidul Popular European până la celelalte instituţii, că ceea ce dorim noi se încadrează în acele 14 modele de autonomie existente în Uniunea Europeană şi e foarte apropiat de Tirolul de Sud. Deci, nu este ceva extravagant, ceva care nu ar avea un precedent european, în sensul cel mai bun al cuvântului”, a declarat liderul UDMR.

    Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor va prezenta, joi dupa-amiază, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, detaliile proiectului UDMR privind statutul de autonomie.

    Potrivit proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu îl comenta, nefiind cel oficial, locuitorii din Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară.

    “Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. (…) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. (…) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică”, se arăta în documentul citat.

    Reprezentanţii UDMR propuneau ca toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, “vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară”, iar toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc “vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale”.

    “Cetăţenii au dreptul de opţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia”, se menţiona în forma respectivă de proiect.

    De asemenea, în document se sublinia că organele regiunii Ţinutul Secuiesc sunt Consiliul Regional şi Executivul Regional, primul fiind compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc.

    “Activitatea Consiliului Regional se desfăşoară în două sesiuni având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc. (…) Consiliul Regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cel al preşedintelui. Executivul Regional îşi are sediul în municipiul Miercurea Ciuc şi este compus din preşedintele regiunii care prezidează Executivul şi dintr- un număr de vicepreşedinţi conform deciziei consiliului regional”, se mai arăta în proiect.

    Reprezentanţii Uniunii propuneau ca preşedintele regiunii să fie preşedintele Executivului Regional şi să reprezinte regiunea, el având dreptul să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.

    “Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc. Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii”, se mai arăta în proiect.

    În proiect se preciza şi că în fiecare judeţ din Ţinutul Secuiesc este numit un prefect de către Guvernul României, iar prefectul judeţului Harghita va îndeplini şi funcţia de prefect al Ţinutului Secuiesc.

    Conform proiectului, autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este Consiliul Judeţean “compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele consiliului judeţean ales prin vot direct”.

    Iniţiatorii proiectului menţionau că legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului României “pot fi contestate de către preşedintele regiunii sau preşedintele consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al comunităţilor minoritare”.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susţinea, despre proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc vehiculat în presă, că lansarea în spaţiul public a unor teme ce depăşesc cadrul constituţional în ceea ce priveşte justiţia reprezintă “o agresiune la principiile statului de drept”.

    “Lansarea prin orice mijloc de comunicare în masă de către vectori de imagine – indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni – în spaţiul public a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept”, se arăta într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, în urmă cu o săptămână, de CSM.

    Punctul de vedere al CSM a fost făcut public “având în vedere vehicularea şi dezbaterea în mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România”.

    În replică, UDMR susţinea că CSM şi-a depăşit atribuţiile constituţionale exprimând un punct de vedere politic pe un proiect de lege apărut în presă, referitor la autonomia Ţinutului Secuiesc.

  • RCS&RDS a primit aprobarea CNA pentru a lansa televiziunea Digi Info

    CNA a analizat, în şedinţa de joi, solicitarea RCS&RDS de acordare a unei licenţe audiovizuale prin satelit pentru lansarea Digi Info, o televiziune tematică, cu profil infotext, cu zonă de difuzare în România şi în state din Europa Centrală şi de sud-est.

    La şedinţa CNA au fost prezenţi doi reprezentanţi ai RCS&RDS, Bogdan Chiriţoiu şi Lucian Mihai.

    Potrivit dosarului depus la CNA, televiziunea Digi Info va difuza informaţii despre serviciile şi programele RCS&RDS, dar şi despre modificările de tarife. Informaţiile vor fi actualizate periodic şi vor fi oferite în sistem buclă.

    Digi Info va difuza programe producţie proprie (80%) şi producţii ale altor producători (20%). Grila Digi Info va cuprinde programe de informare (80%) şi publicitate (20%).

    “Este un canal necesar în condiţiile în care RCS&RDS distribuie în toate mediile programe, în contextul în care contactul cu clienţii este foarte important. E un canal intern între distribuitor, RCS, şi client, în aşa fel încât clientul să aibă oricând la dispoziţie informaţia utilizării acestor servicii”, a spus Bogdan Chiriţoiu.

    Potrivit acestuia, corpul editorial al Digi Info va fi restrâns, respectiv va fi format din trei oameni.

    Digi Info va emite şi în ţările în care RCS&RDS furnizează servicii de telecomunicaţii, însă informaţiile vor fi traduse în limbile respective.

    “Pentru” acordarea licenţei Digi Info au votat Narcisa Iorga, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea, în timp ce “împotrivă” au votat Christian Mititelu şi Cristina Trepcea.

    RCS&RDS a mai deţinut în trecut o licenţă pentru televiziunea Digi TV Info, pe care îşi prezenta ofertele şi serviciile, pe care a transformat-o însă în televiziunea de documentare DigiLife, în septembrie 2012, cu aprobarea CNA.

    RCS&RDS este una dintre cele mai importante companii de pe piaţa serviciilor de televiziune prin cablu şi satelit din România.

    În ultimii ani, RCS&RDS şi-a dezvoltat propriile televiziuni. Astfel, în prezent compania deţine televiziunea de ştiri Digi 24 HD (cu staţiile aferente din teritoriu), televiziunile de filme Digi Film, televiziunile de sport Digi Sport, dar şi televiziunile de documentare Digi Animal World, Digi Life şi Digi World (cu variantele “secundare” Animal World Channel, Life Channel şi World Channel). De asemenea, RCS&RDS este acţionar la posturile muzicale Music Channel, H!T Music Channel şi UTV.

  • Antonescu: Vor fi unii suficient de proşti să îl ia în serios pe Băsescu cu ofiţerul acoperit

    ”În legătură cu Traian Băsescu, toate lucrurile s-au spus, cel puţin din partea mea. Atâta vreme cât, după zece ani, noi mai putem să luăm în serios un preşedinte care vine şi spune sau îl acuză pe acoperitul acel ipotetic că nu şi-a trecut în CV calitatea de ofiţer acoperit înseamnă că în continuare ne ia de proşti. Şi probabil că până îşi va termina mandatul, în continuare, unii dintre noi vor fi suficient de proşti încât să îl ia în considerare pe domnul Băsescu”, scrie Crin Antonescu pe pagina sa de Facebook.

    Antonescu susţine că, ”dacă Traian Băsescu are ceva de spus, ar trebui să spună, dacă nu, este un circ prin care încearcă să participe la această campanie electorală şi probabil vor mai urma asemenea scheme”.

    Preşedintele Băsescu a declarat că va da amănunte despre ”ofiţerul acoperit” de faţă cu toată presa, precizând că nu are nicio informaţie de la serviciile secrete şi că, dacă, totuşi, ”printre candidaţi există un domn care a avut în trecutul lui un astfel de lucru, acest lucru trebuie recunoscut”.

    Preşedintele a spus, răspunzând unei întrebări privind declaraţia vicepreşedintelui Comisiei de control SIE, Ilie Sârbu, potrivit căreia Serviciul a comunicat că nu e niciun candidat la prezidenţiale care să fie ofiţer acoperit, că răspunsul lui Ilie Sârbu ”acoperă doar o jumătate” din ceea ce el a declarat legat de acest subiect.

    ”Eu cred că ar fi foarte bine să ştim exact ce am declarat eu, pentru că răspunsul domnului Sârbu acoperă doar o jumătate din ceea ce eu am declarat. Eu am spus că este un fost ofiţer acoperit sau un ofiţer acoperit, pentru că, atunci când ştii despre cineva că a fost ofiţer acoperit, nu ştii şi când i-a încetat mandatul şi acesta este un lucru pe care trebuie să îl afli înainte de a fi candidat la Preşedinţie. Cetăţeanul să ştie că are un preşedinte care nu are nimic de ascuns”, a spus Băsescu, la TVR1.

    El a susţinut că ”Ilie Sârbu a minţit prin omisiune”.

    ”Domnul Sârbu a minţit prin omisiune astăzi, şi nu numai asăzi. Dânsul este într-o lungă campanie, de când am făcut această afirmaţie la un post de televiziune, nu conteneşte să îşi aducă aminte că nu există ofiţer acoperit. În familia dânsului, vrea să spună. Da’ dosarul lui Băsescu… Frate, dar îmi căutaţi dosarul de 25 de ani. Nu este. Ce v-am spus că este, aia s-a găsit la SRI, rapoartele de voiaj, nu altceva”, a mai arătat Băsescu.

    Întrebat dacă va face şi alte completări la această afirmaţie privind ofiţerul acoperit, preşedintele Băsescu a spus că nu va face acest lucru acum.

    ”Nu aş veni în acest moment, am şi eu o oarecare planificare, vreau să fie un moment în care să aibă acces toată presa, când voi spune un lucru sau altul”, a precizat Băsescu.

    Şeful statului a ţinut să menţioneze că ceea ce este cert, pentru că a văzut foarte multe speculaţii, este: ”să nu se aştepte nimeni că va fi un document al serviciilor secrete”.

    ”Nu poate fi aşa ceva, dacă aş fi primit informaţia scris de la SIE, spre exemplu, care i-a spus domnului Sârbu că nu există ofiţer acoperit printre candidaţi (…) Problema pe care am ridicat-o este dacă a fost un ofiţer acoperit. Eu sunt convins că o astfel de afirmaţie nu face rău nimănui, o astfel de recunoaştere, dacă va fi. Problema este alta, un fost ofiţer acoperit nu poate să fie liniştit, indiferent ce altă funcţie are”, a mai explicat Băsescu.

    Potrivit lui Băsescu, ”dacă ai ceva, când vorbim de preşedintele României, CV-ul tău trebuie să fie complet şi electoratul să ştie cine este cel care” candidează.

    Preşedintele a adăugat: ”Ar putea să fie nişte probleme, dacă ai fost cumva într-o situaţie de incompatibilitate, spre exemplu să fi fost angajat în justiţie, la acea vreme. Toţi fac trimitere la legea 303/2004, care a stabilit nişte incompatibilităţi, pentru judecători şi procurori, politicieni, membri ai Guvernului, dar legea 92/1992, la doi ani de la Revoluţie, avea o prevedere expresă, pentru procurori şi judecători, că nu pot fi ofiţeri acoperiţi”.

    Train Băsescu a ţinut să repete că nu a primit “un astfel de document, cu nume şi prenume, de la vreun serviciu de informaţii al României”, în care să i se spună că a fost sau este ofiţer acoperit un membru al guvernului.

    ”Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, eu ar fi trebuit să tac. Sunt şef de stat şi ştiu ce înseamnă secretul de stat”, a adăugat Băsescu.

    El a afirmat că ”discutăm de o perioadă de după 1990”. ”Dacă, totuşi, printre candidaţi există un domn care a avut în trecutul lui un astfel de lucru care, repet, nu este nimic ruşinos, mai ales că vorbim despre o perioadă de după 1990, dar acest lucru trebuie recunoscut”.

    Traian Băsescu a arătat că a dorit să facă nişte precizări: ”Nu discutăm despre recunoaşterea de către vreun serviciu de informaţii a acestei stări de fapt, pentru că, repet, dacă ar fi existat aşa ceva, eu nu aş fi deschis niciodată subiectul, nu aveam voie. Cât timp nu a existat, am voie, nu divulg un secret de stat, ci exprim un punct de vedere”.

  • Acţiunile Electrica au crescut puternic şi au atins un nou maxim, pe o piaţă în urcare

    Indicele BET Plus, de referinţă, a crescut cu 0,3%, iar BET, al celor mai lichide 10 acţiuni, a urcat cu 0,4%, după ce au terminat şedinţa precedentă pe plus cu aproape 1%. BET Plus include cele mai lichide 37 de acţiuni din piaţa reglementată BVB, cu excepţia SIF-urilor şi a acţiunilor companiilor străine.

    Rulajul pieţei s-a ridicat la 6,32 milioane de lei (1,43 milioane de euro) până la 10:45. În prima oră nu s-a realizat niciun transfer în piaţa deal, toate tranzacţiile fiind derulate în piaţa principală a bursei.

    Titlurile Electrica au consemnat cea mai ridicată lichiditate, de 2,86 milioane de lei. Acţiunile distribuitorului de electricitate se aflau după prima oră în creştere cu 2,8%, la 12,8 lei/titlu, după ce au urcat până la 12,88 lei/titlu.

    “Avansul Electrica este legat de posibila achiziţie de active de la Enel. Toată lumea speră ca o achiziţie să aducă o creştere substanţială a profitului în viitor”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al Rombell Securities, Adrian Tod-Răileanu.

    Acţiunile Fondul Proprietatea au scăzut cu 0,5%, pe tranzacţii în valoare de 1,03 milioane de lei, după ce au câştigat aproape 8% pe ansdamblul primelor trei şedinţe din această săptămână.

    Titlurile Fondul Proprietatea sunt susţinute aşteptările investitorilor ca administratorul Fondului să acţioneze în perioada următoare, conform contractului de management, pentru reducerea discountului dintre valoarea activului net/titlu şi preţul acţiunii.

    Astfel, Fondul Proprietatea va iniţia în curând al patrulea program de răscumpărare de acţiuni, în timp ce investitorii aşteaptă informaţii privind listarea secundară pe piaţa de la Londra. La avansul cotaţiei au contribuit şi zvonuri din piaţă că Fondul Proprietatea ar putea vinde un pachet de acţiuni din participaţia de 18,99% pe care o deţine la OMV Petrom (SNP).

    “Marcările de profit sunt inerente după creşterile din ultimele şedinţe. Potenţialul de creştere mai puternică a Fondul Proprietatea s-a consumat pentru moment şi contează ce se va întâmpla în viitor, inclusiv cu posibila vânzare de acţiuni OMV Petrom (SNP) de către FP”, a spus Tod-Răileanu.

    Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, s-a deplasat miercuri la Roma pentru discuţii cu conducerea grupului energetic Enel privind vânzarea operaţiunilor din România. Enel, care deţine o treime din piaţă distribuţiei de energie din România, a anunţat că vrea să vândă operaţiunile din România până la sfârşitul acestui an.

    Pe poziţia a treia în funcţie de valoarea operaţiunilor derulate de investitori se plasează Romgaz (SNG), cu 889.400 lei. Acţiunile companiei au scăzut cu 0,1%.

    Indicele extins BET XT a urcat cu 0,3%, iar BET BK a crescut cu 0,5%.

    BET XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea. Indicele BET BK cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, printre care titlurile băncii austriece Erste (EBS), SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

    Principalele acţiuni europene au deschis tranzacţiile de joi în urcare, după ce preşedintele Rezervei Federale a reiterat că dobânda de politică monetară nu va creşte în perioada următoare, în timp ce în Scoţia se desfăşoară referendumul pentru independenţă.

    Pe marile burse europene, indicele CAC 40 (Paris) a urcat cu 0,2%, DAX (Frankfurt) cu 0,4%, iar FTSE 100 (Londra), cu 0,07%.

  • Cererea lui Dan Voiculescu de anulare a pedepsei se judecă în continuare la Curtea de Apel Bucureşti

    Avocaţii lui Dan Voiculescu au depus, în 18 august, la Curtea de Apel Bucureşti, o contestaţie în anulare cu privire la pedeapsa primită de acesta în dosarul ICA, iar imediat după acest demers au formulat o cerere de strămutare a cauzei la o altă curte de apel din ţară.

    Motivele invocate de avocaţii lui Voiculescu au fost legate de mediatizarea excesivă a dosarului, dar şi de faptul că magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea nu ar fi fost imparţiali atunci când au dat sentinţa în cauză.

    Cererea de strămutare a procesului în care Dan Voiculescu solicită anularea pedepsei a fost însă respinsă ca nefondată de către judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care au dispus astfel ca acest proces să fie analizat în continuare de magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti.

    Instanţa de la Curtea de Apel Bucureşti a stabilit ca cererea lui Dan Voiculescu de anulare a pedepsei să se judece în 14 octombrie.

    Completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

  • Ministerul Economiei a sesizat DNA privind deficienţe grave în gestionarea activităţii Minei Băiţa

    Potrivit unui comunicat transmis, joi, de Biroul de Presă al Ministerului Economiei, în şedinţa de marţi a Consiliului de Administraţie al S.C. Băiţa S.A., directorul general al societăţii, Maria Trip, şi-a dat demisia din funcţie, invocând motive personale, fapt comunicat angajaţilor companiei în prezenţa membrilor CA.

    La şedinţa Consiliului de Administraţie al S.C. Băiţa S.A. a participat, conform sursei citate, şi secretarul de stat din Ministerul Economiei, Maricel Popa, care a luat act de situaţia financiară gravă a societăţii şi a cerut membrilor CA şi conducerii executive a societăţii adoptarea şi implementarea măsurilor necesare în vederea remedierii urgente a acestei situaţii.

    “În urma discuţiilor avute în cadrul şedinţei Consiliului de Administraţie şi în absenţa unor soluţii viabile din partea conducerii executive a societăţii, doamna director general şi-a prezentat demisia din funcţie, precizând în faţa angajaţilor companiei că decizia sa este ireversibilă din motive personale”, se arată în comunicatul citat.

    Conform sursei citate, Corpul de control al Ministrului Economiei a constatat deficienţe grave în gestionarea activităţii S.C. Băiţa S.A., fiind sezizate organele judiciare competente.

    “În acest sens a fost sesizată Direcţia Naţională Anticorupţie privind asocierea dintre S.C. Băiţa S.A., societate publică aflată în portofoliul Ministerului Economiei, şi societatea privată Băiţa Bihor S.A., având în vedere existenţa unor indicii de săvârşire a unor fapte de natură penală”, se precizează în comunicat.

    Totodată, a fost sesizată Agenţia Naţională de Integritate cu privire la un posibil conflict de interese în care s-a aflat conducerea S.C. Băiţa S.A., dar şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală referitor la modul de încasare /plată a unei de 5.111.000 lei, aferentă unui contract de cesiune de acţiuni între S.C. Băiţa S.A. şi o societate parteneră.

    În comunicat se mai arată că “alături de situaţiile sesizate organelor competente judiciare, mai există şi alte deficienţe în gestionarea patrimoniului societăţii, aflate în curs de cercetare”.

    “Situaţia economică şi financiară a societăţii S.C. Băiţa S.A. a continuat să se agraveze sub mandatul conducerii executive asigurate de Maria Trip, din 1999 până în prezent. Astfel, pierderile financiare ale societăţii, la sfârşitul anului 2013, au depăşit suma de 17 milioane de lei, iar pentru anul 2014 pierderile sunt estimate la 5,4 milioane lei. În aceste condiţii, în absenţa unor soluţii viabile din partea conducerii executive pentru redresarea situaţiei economice şi financiare a societăţii S.C. Băiţa S.A., ministrul Economiei, Constantin Niţă, a mandatat membrii Consiliului de Administraţie să adopte şi să implementeze măsurile care să ducă la redresarea acestei situaţii, în vederea păstrării locurilor de muncă şi dezvoltarea activitţăii de exploatare a resurselor minerale aflate în perimetrul minier Băiţa”, mai precizează reprezentanţii Ministerului Economiei.

    În acest context, ministrul Constantin Niţă declara că schimbarea conducerii societăţii S.C. Băiţa S.A. are ca obiectiv “relansarea activităţii miniere a societăţii şi îmbunătăţirea situaţiei economice în vederea menţinerii şi creşterii numărului locurilor de muncă, asigurând, totodată, angajaţii companiei că nu s-a luat şi nici nu se va lua în considerare, în niciun moment, închiderea activităţii miniere de la societatea Băiţa S.A”.

    Peste o sută de mineri de la Mina Băiţa din Bihor au refuzat să înceapă lucrul, miercuri dimineaţă, protestând faţă de închiderea exploatării şi reclamând demisia “forţată” a directoarei societăţii, ei susţinând că vor continua acţiunea şi joi.

    “Miercuri dimineaţă, cei 110 mineri s-au blocat în gura minei, din cauză că ieri a venit la noi un secretar de stat de la Ministerul Economiei şi a vorbit despre închiderea minei şi inundarea ei cu apă”, declara, miercuri, pentru MEDIAFAX unul dintre angajaţii SC Băiţa SA Ştei, inginerul Mihai Harn.

    Potrivit acestuia, secretarul de stat Maricel Popa, de la Ministerul Economiei, ar fi vizitat sediul societăţii şi s-ar fi exprimat în favoarea închiderii minei, directoarea SC Băiţa SA, Maria Trip, prezentându-şi ulterior demisia de onoare.

    Contactată de MEDIAFAX, directoarea demisionară a SC Băiţa SA, Maria Trip, a declarat că nu doreşte să revină asupra deciziei şi că este afectată de faptul că, deşi a întocmit şi depus la Ministerul Economiei un plan de afaceri ce prevedea diversificarea şi dezvoltarea producţiei, încă din luna decembrie a anului trecut, documentul nici măcar nu a fost citit.

    În februarie 2010, minerii de la Băiţa s-au blocat timp de două zile în subteran, nemulţumiţi că nu şi-au primit salariile. Pe atunci, Mineral Mining, firmă românească, dar cu acţionariat suedez, era cea care exploata mina. Ulterior, minerii de la Băiţa au protestat declanşând greva foamei, dar şi blocându-se în subteran.

    În luna iunie 2010, acţionarul suedez al firmei a renunţat la afacere, iar minerii din Băiţa au devenit acţionarii Mineral Mining, ei vânzând apoi activele către Olservim. De la începutul anului 2011, angajaţii au fost preluaţi de o nouă societate, SC Băiţa SA, cu capital de stat.

  • Apple lansează noua generaţie de iPad-uri la jumătatea lui octombrie

    Furnizorii Apple au început recent să producă o versiune îmbunătăţită a produselor iPad cu ecran de 9,7 inch şi iPad mini, potrivit surselor citate de Bloomberg.

    Prin lansarea unei noi generaţii de tablete, Apple încearcă să crească vânzările de iPad-uri, care au înregistrat un declin în ultimele două trimestre consecutive. Tablete sunt pe locul doi în topul vânzărilor produselor companiei americane, după iPhone-uri.

    Apple nu a mai scos pe piaţă un model nou de tabletă din luna octombrie a anului trecut, iar consumatorii s-au orientat spre smartphone-uri cu ecrane mai mari.

    De asemenea, furnizorii Apple pregătesc şi lansarea unui iPad cu un ecran de 12,9 inci, a cărui producţie va începe în prima parte a anului viitor.

    Începând cu această săptămână, iPhone 6 şi iPhone 6 Plus, care au fost lansate la începutul lunii septembrie, vor fi disponibile în magazinele din Statele Unite. Apple a scos pe piaţă, de asemenea, un smartwatch şi un nou sistem de plată în magazine direct de pe telefon.

  • Cererile pentru schema de ajutor de stat destinat companiilor, între 22 septembrie şi 17 octombrie

    Guvernul a avizat miercuri, prin hotărâre, schema de ajutor de stat pentru companii valabilă până în anul 2020, cu un buget total de 2,7 miliarde lei (600 milioane euro), pentru finanţarea nerambursabilă a costurilor cu active corporale şi necorporale aferente investiţiei iniţiale, plata efectuându-se în perioada 2015-2023.

    Bugetul maxim al schemei este de 2,7 miliarde lei (circa 600 milioane euro) pentru perioada 2015-2023, cu posibilitatea suplimentării, iar bugetul maxim anual este de 450 milioane lei. Pentru prima sesiune de înregistrare a cererilor de acord pentru finanţare a fost alocat un buget de 200 milioane lei.

    “Schema are ca obiectiv susţinerea de la bugetul de stat, prin alocări nerambursabile, a costurilor salariale înregistrate pe o perioadă de 2 ani consecutivi, în limita salariului mediu brut pe economie, de către întreprinderi din toate sectoarele de activitate care dezvoltă proiecte de investiţii şi creează minimum 10 noi locuri de muncă, din care 3 locuri de muncă pentru lucrători defavorizaţi”, se arată într-un comunicat transmis joi de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

    Cererile de acord pentru finanţare, împreună cu documentele justificative necesare în prima etapă de evaluare, trebuie trimise la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice, doar prin poştă sau servicii de curierat, cu confirmare de primire, menţionându-se pe plic “Unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 332/2014”.

    Solicitările înregistrate în afara perioadei aferente acestei sesiuni vor fi înapoiate firmelor şi nu vor fi luate în considerare în procesul de analiză. Analiza cererilor se va face după închiderea sesiunii de înregistrare, fără a avea importanţă ordinea înregistrării acestora.

    Pe perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat, începând cu momentul deschiderii sesiunii de înregistrare a cererilor, firmele interesate pot accesa o platformă dedicată pe site-ul MFP, la sectiunea “Ajutor de stat”, prin intermediul căreia pot adresa întrebări, sesizări şi solicitări de clarificări.

    Conform proiectului, pentru a beneficia de ajutorul de stat, firmele trebuie să realizeze o investiţie iniţială de minim 44 milioane lei (10 milioane euro), aceasta reprezentând investiţia în active corporale şi necorporale aflate în acelaşi perimetru, legate de construirea unei unităţi noi, extinderea capacităţii unei unităţi existente, diversificarea producţiei unei unităţi prin produse care nu au fost fabricate anterior în unitate sau o schimbare fundamentală a procesului general de producţie al unei unităţi existente.

    Ministerul Finanţelor Publice, în bugetul căruia este inclusă schema de ajutor de stat, prin programul “Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor pentru investiţii”, estimează că de vor beneficia circa de finanţare aproximativ 150 de companii.

    De acest ajutor de stat vor putea beneficia doar companiile care îndeplinesc cumulativ, la data înregistrării cererii, o serie de criterii de eligibilitate, respectiv sunt înregistrate potrivit Legii societăţilor comerciale, nu înregistrează debite restante la buget, nu intră în categoria “întreprinderilor în dificultate”, nu se află în procedură de executare silită, insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare sau suspendare temporară a activităţii, nu fac obiectul unor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise acestea au fost executate, nu au beneficiat de alte ajutoare de stat regionale pentru costuri eligibile de natura costurilor salariale în cadrul aceluiaşi proiect unic de investiţii, nu au închis o activitate identică sau similară în spaţiul economic european în ultimii doi ani anteriori înregistrării cererii şi, la momentul înregistrării cererii, nu au planuri concrete de a închide o astfel de activitate într-o perioadă de doi ani după finalizarea, în regiunea în cauză, a investiţiei iniţiale.

    Firmele din Bucureşti vor putea primi maximum 11,25 milioane euro echivalent lei în perioada 2014-2017 şi 7,5 milioane euro echivalent lei în intervalul 2018-2020, având alocate cele mai mici sume din cadrul schemei.

    Companiile din regiunile Vest şi Ilfov vor putea atrage ajutoare de stat de 26,25 milioane euro (echivalentul în lei, pentru care se utilizează cursul BNR din data elaborării acordului pentru finanţare) pentru toată perioada în care se derulează schema, iar cele din Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia vor beneficia de maxim 37,5 milioane euro fiecare.

    Intensitatea brută a ajutorului de stat regional, raportată la cheltuielile eligibile, nu poate depăşi în Bucureşti 15% pentru 2014-2017 şi 10% pentru 2018-2020, în Vest şi Ilfov 35%, iar in restul regiunilor trebuie să fie de maxim 50%.

    Activele corporale şi necorporale trebuie să fie exploatate exclusiv de întreprinderea beneficiară de ajutor de stat pentru atingerea obiectivelor investiţiei pentru care s-a solicitat finanţarea, să fie achiziţionate în condiţiile pieţei de la persoane care nu au calitatea de persoane afiliate şi să fie incluse în activele întreprinderii beneficiare de ajutor de stat, fiind obligatoriu să rămână asociate investiţiei pentru care s-a acordat finanţarea pe o perioadă de minimum cinci ani de la finalizarea investiţiei.

    Valoarea maximă a cheltuielilor ce pot fi considerate eligibile aferente realizării construcţiilor nu poate depăşi standardul de cost (valoarea maximă considerată eligibilă în cazul activelor corporale de natura construcţiilor care nu poate depăşi 1.650 lei pe metru pătrat arie desfăşurată, respectiv echivalentul a aproximativ 375 euro pe metru pătrat arie desfăşurată).

    În cazul închirierii construcţiilor aferente investiţiei iniţiale, contractul de închiriere trebuie să aibă o valabilitate de cel puţin cinci ani de la data finalizării investiţiei iar valoarea maximă eligibilă a chiriei nu poate depăşi 22 lei (5 euro) pe metru pătrat pe lună.

    Pentru a fi considerate eligibile, costurile aferente activelor necorporale nu pot depăşi 50% din totalul costurilor totale eligibile aferente investiţiei.

  • Ioan Niculae bagă în buzunar toţi banii obţinuţi din reducerea CAS: Vorbim de o frecţie la picior de lemn

    Ioan Niculae, cel mai bogat român şi proprietarul grupului Interagro, cu afaceri în agricultură, energie şi industrie alimentară, a declarat că nu va mări salariile angajaţilor săi ca urmare a reducerii CAS cu cinci puncte procentuale de la 1 octombrie. 

    “Ca idee, e o măsură bună. O gură de oxigen pentru economie. Trebui să fie însă dublată de măsuri de stabilizare a economiei, a industriei, care e în scădere dramatică. Altfel, vorbim doar de frecţie la picior de lemn”, a spus Ioan Niculae, citat de economica.net. Întrebat despre mărirea salariilor ca urmare a reducerii contribuţiei, Niculae a exclus din start această posibilitate.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, este singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul. În ultimul an, el a investit aproape 50 mil. dolari într-o centrală în cogenerare, parte a strategiei pe termen lung de a reduce costurile şi de a începe să vândă energia generată în exces. 

    “Să fim serioşi, noi abia ne străduim să păstrăm masa salarială actuală, la atâţia angajaţi câţi mai avem”, a mai spus Ioan Niculae, citat de aceeaşi sursă.

    Ioan Niculae deţine şi un operator privat de aeronave. Şi-a început activitatea după 1989 la o companie agricolă de stat, apoi s-a lansat pe cont propriu.

    Două dintre cele şase combinate membre sau afiliate companiei Interagro au fost redeschise în septembrie datorită unei conjuncturi favorabile pe piaţa externă, însă alte patru rămân închise, iar şansele să fie repornite sunt destul de mici. Ultimele două fabrici din imperiul industrial al omului de afaceri Ioan Niculae îşi încetaseră activitatea în data de 11 iulie, când Chemgas Slobozia şi Viromet Victoria, singurele fabrici de îngrăşăminte caree mai funcţionau, din cele şase deţinute de Niculae, au fost închise. Amurco Bacău, Nitroporos Făgăraş, Donau Chem Turnu Măgurele şi Azochim Săvineşti sunt închise de mai multe luni. Condecerea Interagro anunţa că toţi cei 6.000 de angajaţi ai fabricilor erau trimişi în şomaj.