BusinessMagazin

Blog

  • GALERIE FOTO: Imagini neaşteptate cu omul invizibil

    Cunoscut ca Omul Invizibil, cea mai populară operă a sa este seria “Ascuns în Oraş”, o serie de fotografii pe care le face din 2005 încoace, relatează Twisted Sifter. Ajutat de asistenţi, Bolin stă nemişcat ore în şir într-un anumit loc şi este pictat pentru a fi camuflat perfect. “Intenţia mea nu a fost să dispar în mediul înconjurător ci să las mediul să mă includă”, a declarat artistul chinez.

    Bolin nu intenţionează să dispară în mediul înconjurător, ci vrea să sublinieze cât de dăunătoare sunt dezvoltările economice şi urbane aasupra indivizilor. Este un soi de rezistenţă tacită în privinţa faptului că oamenii îşi perd capacitatea de adaptare la mediu.

  • Cel mai revoluţionar COMPUS CHIMIC al mileniului (VIDEO)

    Polimerul are la bază proprietăţile nanotehnologiei şi creează o barieră de aer pe suprafaţa sa. Are drept caracteristici şi aderenţa şi rezistenţa la abraziune crescute, ceea ce îi permite să fie folosit în multiple domenii.

  • Când vor plăti şoferii români timbrul de mediu, cine va plăti mai mult şi cine va fi scutit de la plată

    Românii vor plăti timbrul de mediu după noua formulă propusă de Ministerul Mediului la sfârşitul lunii martie, a declarat ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, într-un interviu pentru gândul, în care a răspuns la mai multe întrebări despre cum se va aplica noua taxă. Ministrul Mediului va prezenta astăzi în şedinţa de Guvern noua fomulă de calcul pentru timbrul de mediu, care, pe lângă calculul emisiilor de CO2 produse de autoturism, va cuprinde şi diferenţierea la plată dintre maşinile pe benzină şi cele pe motorină.

    Principalele puncte ale interviului:

    – Timbrul de mediu va intra în vigoare cel mai devreme în cursul lunii martie – sfârşitul lunii martie.

    – Cum justifică Rovana Plumb introducerea unei noi formule de calcul pentru taxa auto.

    – Timbrul de mediu ţine cont de puterea de cumpărare a românilor.

    Vedeţi interviul integral cu ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb pe www.gandul.info

     

  • Cât câştigă cel mai bine plătit freelancer din România: “Niciun job nu m-ar putea convinge să devin angajat”

    Tudor Maier este cel mai bine plătit freelancer român din domeniul designului grafic, cu un salariu care se poate compara chiar cu unul de executiv, de cel puţin 2.500 de dolari pe lună. Tânărul în vârstă de 32 de ani şi-a construit astfel o carieră la care mulţi angajaţi de multinaţională nici măcar nu visează.

    “Niciun job din România, oricât de bine plătit ar fi, nu m-ar putea determina acum să renunţ la statutul de freelancer şi să devin angajat”, spune Maier. A fost dintotdeauna antreprenor, întrucât după ce a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai de la Cluj, a avut timp de câţiva ani o firmă de publicitate în Alba Iulia şi mai apoi a publicat un ziar de anunţuri şi mică publicitate. Câştigurile ca antreprenor n-au fost însă strălucite, iar presiunea facturilor scadente a fost mereu o problemă, aşa că a devenit freelancer în 2008, căutând de muncă pe platformele specializate unde companii din toată lumea caută mână de lucru pentru diverse proiecte punctuale.

    “Începutul a fost foarte slab, cu doar două proiecte în primul an”, dezvăluie freelancerul. Acum însă, nu depinde de nimeni în meseria lui, nu ştie ce înseamnă să ai un şef, îşi organizează timpul după bunul plac fără să se spetească muncind şi, cel mai important dintre toate, câştigă suficient cât să ducă un trai mai mult decât decent, fără grija zilei de mâine.

    Maier este designer grafic şi lucrează, în cea mai mare parte a timpului, coperţi pentru cărţi, design de cărţi în format electronic, dar şi paginare şi design pentru reviste, cataloage, broşuri, afişe şi alte materiale de marketing printre care inclusiv ambalaje pentru diverse produse. Pentru munca lui cere cel puţin 20 de dolari pe oră şi lucrează în jur de 30 de ore pe săptămână, dar există şi proiecte pentru care este plătit în ansamblu, indiferent de numărul orelor lucrate. “Cel mai bun contract pe care l-am avut vreodată a fost cu o editură pentru care am lucrat designul a 20 de cărţi pentru 7.000 de dolari”, spune Maier despre unul dintre cele 200 de proiecte realizate în ultimii patru ani. Ca el, zeci de milioane de oameni din toate colţurile lumii, între care şi câteva zeci de mii de români, îşi încearcă în permanenţă norocul pe cont propriu, pe platforme de freelancing precum Freelancer.com, Elance.com sau oDesk.com sau vWorker.com.

  • Minutul de ştiri, cu Răzvan Mureşan – 14 februarie – (VIDEO)

    VIDEO – Cele mai importante ştiri economice ale zilei – 14 februarie 2013

  • Producătorul de ketchup Heinz, preluat de Warren Buffett şi 3G Capital pentru 28 miliarde dolari

    Acţionarii Heinz vor primi 72,5 dolari pe acţiune, cu 20% peste preţul înregistrat de titluri la închiderea de miercuri, relatează MarketWatch.

    După preluare, Heinz va fi retrasă de la bursă, iar sediul central va fi la Pittsburgh.

    Heinz “are un potenţial mare şi sustenabil de creştere”, a declarat Buffett, preşedinte şi director general al Berkshire Hathaway.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concedierile şi tăierile de bonusuri din City lovesc barurile şi cluburile de striptease din Londra

    Restaurantele, barurile, agenţii imobiliari şi chiar cluburile de striptease, care se baează pe cheltuielile deseori extravagante ale bancherilor din districtul financiar al Londrei, se confruntă cu scăderea veniturilor, potrivit CNBC.

    “Suntem îngrijoraţi, suntem întotdeauna îngrijoraţi. Este o piaţă atât de sensibilă încât orice se întâmplă negativ în City are un impact direct asupra afacerilor noastre. Companiile nu mai au bani să cheltuiască la fel ca înainte, nu mai sunt la fel de mulţi bani pe cardurile de companie. Cheltuielile pe persoană au scăzut extraordinar de mult”, a declarat managerul unui restaurant cunoscut din City.

    Băncile din întreaga Europă au accelerat desfiinţarea de locuri de muncă, în contextul eforturilor de a-şi îmbunătăţi rata de adecvare a capitalului. Chiar dacă multe din aceste reduceri de personal sunt aplicate la nivel global, cei 320.000 de angajaţi din centrul financiar al Londrei sunt loviţi puternic, notează CNBC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Petru Bota: Directiva pentru Produsele din Tutun – de ce atâta grabă

    La sfârşitul anului trecut, Comisia Europeană a adoptat propunerea de revizuire a Directivei pentru Produsele din Tutun. Potrivit calendarului European, o dată adoptată propunerea de revizuire, ea intră în dezbaterea Parlamentului European, a Consiliului European şi a Parlamentelor statelor membre. Propunerea ar putea fi adoptată în 2014, caz în care ar fi aplicată abia din 2015-2016. Şi atunci, de ce ne grăbim să discutăm despre ea de pe acum?

    Deşi intervalele de timp de dezbatere, adoptare şi aplicare par, poate, pentru unii, relaxate, impactul pe care modificările propuse de Directivă e prea mare ca să nu reclame o reacţie imediată. Schimbări aparent “cosmetice” sau referitoare la segmente minore de piaţă, cum ar fi cele ale ţigaretelor mentolate sau slim au făcut deja titluri în presă, dar ele nu se opresc aici.

    Modificările propuse variază de la standardizarea pachetelor – care ar duce la eliminarea pachetelor cu margini rotunjite – la eliminarea unor anumite tipuri de tutun, cum e Burley, care e sărac în zaharuri şi nu poate fi folosit neprocesat pentru producţia de ţigarete. Pentru noi, cultivatorii de tutun, standardizarea favorizează contrabanda şi produsele contrafăcute din terţe ţări, care utilizează tutun ieftin, de calitate îndoielnică ce nu respectă normele de sănătate şi de mediu în vigoare în cadrul UE.

    Personal, sunt convins că aceste schimbări se vor dovedi ineficiente sau chiar dăunătoare pentru sănătatea publică. Standardizarea pachetelor va genera un război al preţurilor între producători – cărora li se interzice să se diferenţieze de concurenţă prin orice mijloace – iar acest război va cântări greu în detrimentul furnizorilor de materie primă, cultivatorii de tutun. Asta în condiţiile în care, după dispariţia asistenţei publice, ei se confruntă deja cu o profitabilitate nesigură din activităţile pe care le desfăşoară.

    Mai mult, spre deosebire de Canada, ţară în care se aplică deja interdicţia asupra tutunului Burley, dar unde preferinţele fumătorilor se îndreptau oricum spre ţigaretele din tutun tip Virginia, românii, de exemplu, fumează un amestec de tutun numit American Blend în care Burley se regaseste într-o proporţie majoritară. Cum ar fi ca, brusc (de fapt nu tocmai brusc, înţelegeţi ce vreau să spun), din 2015, majoritatea ţigaretelor de pe piaţă să nu mai fie disponibile pentru cumpărători. Vă place American Blend? Nu-i nimic, vă oferim Virginia. Ce şansă mai avem noi in acest context? Vom fi obligaţi să distrugem aproximativ 7.000 tone de culturi de frunze de tutun Burley la nivelul UE sau să vindem acest surplus grupurilor infracţionale?

    Interdicţia asupra utilizării tutunului Burley se aplică ţărilor membre ale Uniunii Europene, dar, cum ştim, consumatorul român nu a dus niciodată lipsă de imaginaţie. Taxa auto l-a împins să-şi înmatriculeze maşina în Bulgaria. Ce ne face să credem că directiva pentru produsele din tutun nu o să-l trimită în Moldova sau Ucraina după ţigări?

    Deci, cine ar avea de suferit? Pe lângă fumătorul de American Blend, care nu-şi bate acum capul cu Directivele Europene şi nici nu ştie ce tutun e folosit în ţigaretele lui – cultivatorii de tutun şi, evident, lanţul de distribuţie. Mulţi cultivatori mici de tutun ar intra în faliment, comercianţii de toate dimensiunile şi-ar vedea vânzările afectate, dar în special cei mici, care şi-au construit bugetul familiei în jurul unui chioşc de unde vând biscuiţi, bauturi racoritoare şi… ţigări. Ca şi în cazul fermelor, şi comerţului mic se bazează pe asemenea afaceri familiale, care sunt cu zecile de mii în România şi al căror echilibru financiar e oricum foarte fragil, având în vedere marginile mărunte cu care vând produsele pe care le au în rafturi.

    Nu în ultimul rând, ar fi relevant de cuantificat, cât anume ar avea de pierdut statul, când, într-o bună zi tigaretele cu gust mentolat sau cele cu formatul slims (şi nu numai ele) ar fi interzise la comercializare în România? Si, în paralel, cam cu cât ar creşte comerţul ilegal de tutun?

    Adăugaţi la asta potenţialul faliment al câtorva mii de asociaţii familiale – micii comercianţi de chioşc sau de la parterul blocurilor, care au slabe şanse de reorientare profesională – şi brusc veţi înţelege de ce ar trebui să ne grăbim să discutăm de pe acum despre implicaţiile revizuirii Directivei pentru Produsele din Tutun.

  • POZA ZILEI: Ochiul lunii

    În ultimii 40 de ani, 43 de astfel de formaţiuni s-au prăbuşit din pricina eroziunii. Cu toate acestea, locul este o destinaţie fascinantă, oferind imagini spectaculoase.

  • MOL România se extinde şi ajunge la 137 de benzinării

    “Încă de la începutul anului continuăm aplicarea strategiei noastre de creştere pe piaţa românească, întrucât avem încredere în potenţialul său pe termen lung. Noile benzinării extind reţeaua MOL România la 137 de unităţi şi sunt situate pe trasee foarte utilizate de către şoferi, atât în zona centrală a României cât şi în regiunea estică”, a declarat Kinga Daradics, Country Chairman MOL România.

    Benzinăria din Huedin ocupă o suprafaţă totală de 4.000 de metri pătraţi. Staţia este echipată cu trei pompe multi – produs, cu un total de 20 de pistoale, din care două cu alimentare rapidă, care deservesc vehiculele de mare tonaj.La staţia de benzinărie din Piatra-Neamţ, şoferii au la dispoziţie două pompe, una multiprodus cu opt pistoale şi una pentru alimentare rapidă, cu două pistoale. Suprafaţa totală ocupată este de 1.107 metri pătraţi.

    Ambele benzinării includ magazine, cu suprafeţe de 72 mp şi, respectiv, 61 de metri pătraţi, în care clienţii pot cumpăra produse alimentare, produse din tutun, băuturi, lubrifianţi MOL Dynamic, produse de îngrijire auto EVOX, precum şi cafea sau sandviş-uri.Carburanţii disponibili la pompe sunt benzină – Tempo 95 şi EVO Benzină, respectiv motorină – Tempo Diesel şi EVO Diesel.

    Grupul MOL este o companie multinaţională integrată şi independentă, activând în domeniul petrolului şi gazelor, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 40 de ţări şi peste 31.000 de angajaţi în întreaga lume. Grupul controlează cinci rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia, Croaţia şi Italia. Compania deţine, de asemenea, o reţea de peste 1.700 de staţii în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 11 ţări.

    De asemenea, Grupul operează o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă presiune de peste 5.800 km în Ungaria. MOL activează şi în comercializarea şi distribuţia de gaze naturale la nivel regional. În România, MOL deţine 137 de bezinării şi a semnat acorduri de concesionare cu Agentia Naţională pentru Resurse Minerale pentru trei perimetre din vestul României, dintre care unul a fost ratificat de către toate autorităţile competente.