BusinessMagazin

Blog

  • Surpriză: Ministerul Finanţelor, cel mai mare acţionar individual al Fondului Proprietatea, nu a reuşit să-şi impună candidatul, pe Tănase Stamule, în Comitetul Reprezentanţilor. Acţionarii l-au votat pe Istvan Sarkany

    Ministerul Finanţelor, cel mai mare acţionar individual al fondului, cu 12,2% din drepturile de vot, nu a reuşit să-şi impună candidatul pentru un loc în Comitetul Reprezentanţilor. Tănase Stamule, susţinut de minister, nu a adunat suficiente voturi pentru a obţine mandatul, în timp ce acţionarii l-au preferat pe Istvan Sarkany, vocea grupului care a contestat procesul de selecţie a unui nou administrator.

    Comitetul Reprezentanţilor, organismul care supervizează administratorul fondului, a rămas cu patru membri după demisia Lăcrămioarei Isărescu în primăvara acestui an, astfel că pe ordinea de zi a figurat numirea unui nou membru cu mandat de trei ani. Printre candidaţi s-au numărat, pe lângă Sarkany şi Stamule, şi Sebastian Bodu (propus de acţionarul Dragoş Călin), Marian Cristian Mocanu (autopropus) şi Armand Radu Tănase (autopropus).

    În contextul tensiunilor din jurul selecţiei unui nou administrator pentru Fondul Proprietatea şi al contestărilor privind transparenţa procesului, votul pentru Comitetul Reprezentanţilor adaugă un nou strat de complexitate, mai ales că Ministerul Finanţelor nu şi-a putut impune candidatul în pofida statutului său de cel mai mare acţionar individual.

  • Horaţiu Potra, fiul şi nepotul sunt arestaţi în Emiratele Arabe Unite

    Ministerul Justiţiei transmite, luni, că au fost purtate discuţii, prin intermediul unei videoconferinţe, cu autorităţile omolog din Emiratele Arabe Unite.

    „În cadrul acestor discuţii, autorităţile din Emiratele Arabe Unite au confirmat arestarea, la solicitarea statului român, a cetăţenilor români P.H., P.A.C. şi P.D., aflaţi pe teritoriul acestui stat, persoanele în cauză fiind şi în prezent în custodia acestora, în vederea parcurgerii procedurilor judiciare de extrădare”, arată MJ într-un comunicat de presă.

    Este vorba de Horaţiu Potra, de fiul său, Dorian Potra, şi de nepotul mercenarului, Alexandru Potra.

    MJ precizează că informaţii detaliate cu privire la aceste proceduri nu au putut şi nu pot fi comunicate, pentru a nu aduce atingere obiectivului final, respectiv extrădarea celor trei cetăţeni români.

    De asemenea, în cadrul videoconferinţei, s-au purtat discuţii despre continuarea negocierilor pentru viitoarele tratate privind asistenţa judiciară internaţională în materie penală şi extrădarea.

    Şeful mercenarilor, Horaţiu Potra, fiul Dorian şi nepotul Alexandru au fost arestaţi de joia trecută în Emirate, la cererea autorităţilor române, au declarat surse oficiale pentru MEDIAFAX.

  • România visează să fie hub logistic regional, dar trece Dunărea pe un pod subdimensionat şi vechi de peste 70 de ani

    România visează de ani buni să devină hub logistic al Europei de Sud-Est. Argumente există: poziţia geografică, apropierea de pieţele din Balcani, Orientul Mijlociu şi Marea Neagră, intrarea în Schengenul terestru, dar şi investiţiile masive ale dezvoltatorilor privaţi în spaţii logistice. Însă realitatea din teren arată un paradox amar: principala legătură a ţării cu sudul continentului se face pe un pod vechi, îngust, construit în anii ’50 la Giurgiu – Ruse, care este mai des în reparaţii decât în stare de flux normal.

    Pe cei 470 de kilometri cât măsoară graniţa fluvială dintre România şi Bulgaria există doar două poduri funcţionale: Giurgiu – Ruse (1954) şi Calafat – Vidin (2013). Între timp, Polonia a ridicat zeci de poduri şi coridoare feroviare spre Germania, transformându-se în poarta de intrare a mărfurilor asiatice în Europa. România, în schimb, încă discută de peste 20 de ani despre al treilea pod la Giurgiu, a cărui inaugurare este amânată cel puţin până în 2035.

    Dacă mediul privat a demonstrat viziune şi a investit în depozite, centre logistice şi chiar drumuri de acces către autostrăzi, statul rămâne captiv într-o logică a populismului şi a proiectelor amânate. Marile companii internaţionale au ales Bucureştiul şi vestul ţării ca baze regionale de distribuţie. Din depozitele de la km 23 pe A1 sau de la Piteşti pleacă zilnic mărfuri spre Grecia, Turcia sau Bulgaria. Cu toate acestea, transportatorii pierd ore întregi la Giurgiu, într-un blocaj care devine bariera de facto a hubului logistic românesc.

    Construirea a cel puţin trei noi poduri peste Dunăre – la Turnu Măgurele – Nikopol, Bechet – Oreahovo şi Călăraşi – Silistra – ar trebui să fie o prioritate strategică. Nu e vorba de tăiat panglici, ci de deschiderea unor rute comerciale noi, de crearea de pieţe de desfacere pentru antreprenori şi de ridicarea nivelului economic al unei întregi regiuni. În paralel, lipsa unor planuri concrete pentru linii feroviare moderne, capabile să lege Bucureştiul de Sofia în câteva ore, lasă România în afara marilor coridoare europene de transport.

    În ultimii ani, mediul privat a compensat absenţa statului. Dezvoltatorii au atras fonduri, au creat locuri de muncă, au transformat capitala într-un hub logistic de unde pot fi deserviţi peste 100 de milioane de consumatori pe o rază de 1.000 km. Executivi precum Alexandru Catană, de la Quehenberger, subliniază importanţa fondurilor europene – peste 100 de miliarde de euro disponibili prin PNRR şi coeziune – care ar putea finanţa nu doar depozite, ci şi infrastructură. Dar fără o strategie naţională coerentă, România riscă să rămână un simplu culoar de tranzit, şi nu un pol regional.

    Este un moment cheie: costurile de transport cresc, Europa încurajează lanţurile scurte, iar investitorii caută predictibilitate. România are o şansă istorică de a lega nordul de sudul continentului prin poduri şi căi ferate, dar timpul curge împotriva noastră. Dacă am aşteptat din 1881 până în 1954 pentru primul pod, iar apoi până în 2013 pentru al doilea, ne permitem oare să mai pierdem încă 20 de ani?

    Adevăratul test al viziunii statului român nu se va da pe promisiuni sau studii de fezabilitate, ci pe şantierele care trebuie deschise urgent pe Dunăre. Fără aceste poduri şi fără coridoare feroviare moderne, „hubul logistic regional“ rămâne doar un slogan frumos pe hârtie.

     

    Bogdan Alecu, senior editor ZF

    bogdan.alecu@zf.ro

  • Studiu CFA România: Listarea la bursă a unor participaţii minoritare din companiile de stat implică beneficii clare şi măsurabile, putând să îşi aducă aportul la bunăstarea românilor

    Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a unor pachete minoritare din companiile de stat poate aduce venituri bugetare directe şi indirecte, ar creşte transparenţa, eficienţa managerială şi guvernanţa corporativă, consolidând totodată piaţa de capital românească, reiese dintr-un studiu realizat de asociaţia CFA România, care urmează să fie lansat în data de 2 octombrie 2025 la sediul BVB.

    Intitulat „Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a unor pachete minoritare din companiile de stat”, studiul este realizat de o echipă de profesionişti cu experienţă relevantă în domeniul economic şi financiar, toţi deţinători ai titlului CFA (Chartered Financial Analyst). Lucrarea analizează impactul economic, bugetar şi structural al acestor listări, evidenţiind beneficiile clare şi măsurabile pentru stat şi pentru companiile implicate.

    Dragoş Cabat, CFA, coordonatorul studiului, membru al Consiliului Director, a declarat următoarele:

    „Acest studiu este proiectul comun al mai multor colegi din Asociaţia CFA România. El reflectă convingerea noastră că, prin listarea unor pachete minoritare din companiile de stat la BVB, se poate îmbunătăţi simplu şi rapid bunăstarea tuturor românilor.

    Pe de o parte, la buget vor intra – direct şi indirect – sume importante de bani, atât imediat, cât şi în anii următori. Pe de altă parte, companiile de stat vor fi administrate mai transparent şi mai eficient.

    În plus, România va îndeplini şi jaloanele asumate prin PNRR privind guvernanţa corporativă, listarea şi transparentizarea firmelor deţinute de stat.”

     

    Beneficii directe pentru companii şi stat

    Listarea companiilor de stat la Bursa de Valori Bucureşti aduce o serie de avantaje concrete:

    Transparenţă crescută

    Obligaţiile de raportare financiară, de guvernanţă şi sustenabilitate (ESG) sporesc responsabilitatea companiilor faţă de public şi acţionari, scrie CFA într-un comunicat.

    Performanţă mai bună

    Companiile listate tind să fie mai profitabile, iar managementul devine mai eficient, acţionând sub presiunea pieţei şi a aşteptărilor investitorilor.

    Guvernanţă şi control public îmbunătăţite

    Listarea face deciziile manageriale mai transparente şi mai greu de influenţat politic, iar Consiliile de Administraţie capătă un rol activ în apărarea interesului acţionarilor — inclusiv al statului român.

    Contribuţie directă şi indirectă la bugetul de stat

    Studiul evidenţiază faptul că listarea unor participaţii minoritare generează venituri bugetare atât prin vânzarea de acţiuni, cât şi prin efecte secundare benefice:

    • Taxe şi impozite suplimentare pe câştiguri de capital şi dividende, aplicabile investitorilor minoritari;
    • Sume directe la buget: Listarea suplimentară a unor pachete minoritare din companii deja listate, precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica, poate aduce miliarde de lei la buget, fără ca statul să îşi piardă poziţia de control;
    • Fondurile de pensii administrate privat — investitori instituţionali stabili şi activi — contribuie la dezvoltarea pieţei de capital şi susţin economia reală prin plasamente în acţiuni ale companiilor de stat, se mai arată în comunicat.

     

  • BREAKING. AGA Fondului Proprietatea: Procesul de selecţie pentru cine va administra activele de 400 mil. euro se reia după votul decisiv (66,2%). Franklin Templeton continuă interimar, dar pe costuri mult mai mari. Miza: dividendele distribuite de companiile din portofoliu pentru că activele sunt “îngheţate” şi eventualele listări, decise de stat

    Adunarea Generală a Acţionarilor Fondului Proprietatea (AGOA) din 29 septembrie a votat, cu 66,2% din voturile exprimate, anularea procesului de selecţie demarat în 2023 pentru un nou administrator. Cvorumul a fost de aproximativ 34% din totalul drepturilor de vot, ceea ce arată mobilizarea bună a acţionarilor, potrivit datelor ZF.

    Decizia presupune reluarea procedurii sub coordonarea Comitetului Reprezentanţilor, care va trebui să finalizeze selecţia în cel mult 150 de zile şi cu un buget maxim de 1,5 milioane de lei, conform solicitării Ministerului Finanţelor. În aceste condiţii, parteneriatul ROCA – IRE AIFM Luxemburg, desemnat anterior candidat preferat, nu va mai putea fi confirmat, iar Franklin Templeton va continua să administreze fondul în regim de interimat.

    Potrivit clauzei 13.5 din contract, acest regim atrage comisioane mult mai mari pentru administrator: în loc de 1,35% pe an, rata comisionului de bază devine echivalentul a circa 4% pe an, aplicat la capitalizarea bursieră ajustată a Fondului. 

    În cazul FP, evaluat la aproximativ 1,38 miliarde de lei, costurile anuale de administrare ar putea ajunge la circa 52 de milioane de lei, faţă de aproximativ 17 milioane în regim normal. Comisionul de distribuţie de 1,75% pentru dividende şi răscumpărări rămâne neschimbat şi se adaugă suplimentar.

    Rezultatul votului reflectă influenţa unui grup de acţionari străini – fondurile slovene Axor, Equinox şi Intus Invest – care au depăşit recent pragul de 5% şi au contestat transparenţa procesului. Aceştia, sprijiniţi de o parte din investitorii locali de retail, au reuşit să blocheze desemnarea noului administrator şi să impună reluarea procedurii.

    Comitetul Reprezentanţilor al Fondului Proprietatea funcţionează în prezent cu patru membri, după ce Lăcrămioara Isărescu a demisionat în primăvara acestui an. Pe ordinea de zi a AGA se află completarea structurii, prin alegerea unui nou membru cu mandat de trei ani. Candidaţii sunt: Istvan Sarkany – susţinut de fondurile slovene Axor Holding şi Equinox DD, Sebastian Bodu – propus de acţionarul Dragoş Călin, Marian Cristian Mocanu şi Armand Radu Tănase – autopropuşi, respectiv Tănase Stamule – susţinut de Ministerul Finanţelor.

    La data de referinţă a adunării, 9 septembrie, Ministerul Finanţelor controla 12,2% din drepturile de vot ale FP, iar fondurile slovene Axor Holding, Equinox şi Intus Invest cumulau 7,3%. Capitalizarea bursieră a Fondului se ridică la circa 1,38 miliarde lei.

    Adunarea generală este încă în desfăşurare.

    @ Comisioane mai mari

    Clauza 13.5 din contract prevede că, în situaţia în care mandatul expiră, dar nu a fost desemnat un nou administrator, Templeton îşi va păstra atribuţiile până la Data Noii Numiri, iar toate drepturile financiare din contract rămân aplicabile. Diferenţa este că, în această perioadă, comisionul de bază nu se mai calculează la nivel anual, ci la nivelul fiecărei perioade de calcul, adică fiecare trimestru calendaristic.

    Astfel, dacă în mandatul normal comisionul de bază este de 135 de puncte de bază pe an (1,35%), după expirarea mandatului acesta devine 100 de puncte de bază pe trimestru, echivalentul a circa 4% pe an, aplicat la capitalizarea bursieră ajustată a Fondului. Formula de calcul se raportează la numărul de acţiuni emise şi plătite ale FP, minus acţiunile proprii şi GDR-urile răscumpărate, multiplicat cu preţul mediu ponderat al acţiunii pe perioada de calcul. Comisionul de distribuţie, de 175 de puncte de bază aplicat la dividende, răscumpărări sau returnări de capital, rămâne neschimbat şi continuă să fie datorat trimestrial.

    Contractul prevede că aceste comisioane se calculează şi se facturează trimestrial, în lei, dar plata se face în euro, după conversia la cursul BNR din ultima zi bancară a perioadei. Facturile trebuie verificate şi certificate de către depozitarul fondului înainte de plată.

    Pentru acţionari, asta înseamnă costuri de administrare estimate la aproximativ 52 de milioane de lei pe an, în loc de 17 milioane de lei cât ar rezulta din formula standard. În plus, comisionul de distribuţie de 1,75% pe dividende sau răscumpărări rămâne activ şi ar putea adăuga presiune suplimentară. În paralel, pe masa acţionarilor este şi propunerea de revocare a Comitetului Reprezentanţilor, structură care, deşi criticată uneori pentru lentoare, a funcţionat ca mecanism de control între administrator şi investitori. Eliminarea acestuia ar putea crea un vid de putere exact într-un moment de tranziţie delicată, în care Fondul Proprietatea îşi caută o nouă formulă de guvernanţă.

  • Peste 800 de afaceri s-au născut la Stup, cel mai mare centru de interacţiune a antreprenorilor din România, care aniversează trei ani

    Stup, cel mai mare centru de interacţiune a antreprenorilor din România, a contribuit în decurs de trei ani la înfiinţarea a peste 800 de afaceri, din care 300 au fost lansate în ultimul an. „Stup înseamnă sprijin real pentru lansarea şi creşterea afacerilor, prin consultanţă specializată, servicii digitale, soluţii financiare/non-financiare, evenimente şi workshop-uri”, a transmis Banca Transilvania. 

    Stup este o premieră pe piaţa bancară din România, lansată de Banca Transilvania şi BT Mic în 2022.

    „Stup este partenerul antreprenorilor, un spaţiu al învăţării continue şi al schimbului de idei. Credem în forţa antreprenorilor de a construi şi reconstrui, iar angajamentul nostru pe termen lung este să îi susţinem să devină mai rezilienţi, astfel încât, împreună, să întărim baza economiei din România”, declară Marian Ene director general al BT Mic şi coordonator Stup.

    Cifrele înregistrate de Stup în decurs de trei ani reflectă, pe de o parte, potenţialul mediului antreprenorial local, iar pe de altă parte, impactul Stup în mediul de afaceri. Astfel, peste 100 de persoane interacţionează cu Stup în fiecare zi, un număr de 1.000 de business-uri şi-au extins prezenţa în mediul online, beneficiind astfel de deschidere către o piaţă extinsă, vizibilitate mai mare şi noi perspective de creştere. Totodată, 6.100 de afaceri mici şi start-up-uri au obţinut finanţare prin intermediul companie de microfinanţare a Grupului Banca Transilvania, BT Mic, iar 10.500 de antreprenori au accesat circa 35.000 de soluţii – financiare/non-financiare, de business sau digitale – pentru a răspunde unor nevoi reale, precum contabilitate, facturare, marketing online, gestionarea cash-flow-ului, analiză financiară, servicii juridice, accesarea fondurilor europene, recrutare etc. Acestea sunt puse la dispoziţie de cei peste 20 de parteneri Stup.

  • Băncile globale fac front comun împotriva industriei de criptomonede. SWIFT, cel mai mare sistem de plăţi interbancare la nivel global, pregăteşte un blockchain pentru a rivaliza cu piaţa de criptomonede stabile, evaluată la 300 de miliarde de dolari

    SWIFT, reţeaua globală de tranzacţionare interbancară, îşi va crea primul său blockchain cu scopul de a facilita tranzacţiile între băncile globale, o decizie care vine în concordanţă cu dezvoltarea sectorului de criptomonede stabile (stablecoins).

    Blockchain reprezintă o tehnologie bazată pe un registru digital, de regulă descentralizat, unde fiecare tranzacţie este verificată şi aprobată de către un nod de validatori. Astfel, tranzacţiile au trasabilitate, nu pot fi modificate şi cel mai important oferă transparenţă publicului.

    Consorţiul bancar ce se va implica dezvoltarea acestui blockchain este format din mari renume în industrie precum Bank of America, Citigroup şi NatWest, dar şi alte bănci mai puţin notorii.

    Această mişcare va îmbunătăţii tranzacţiile transfrontaliere, iar blockchainul va permite „ca tranzacţiile să fie înregistrate, secvenţiate, validate şi aplicate prin intermediul contractelor inteligente” spune SWIFT.

    Există o competiţie între băncile tradiţionale, grupurile de plăţi şi industria de criptomonede. Piaţa de criptomonede stabile, evaluată la 300 de miliarde de dolari şi dominată în principiu de Tether şi Circle, apare ca o ameninţare la adresa SWIFT deoarece aceste criptomonede permit utilizatorului să transfere fondurile direct fără nevoia unui intermediar.

    SUA a adoptat în iulie o reglementare în industria criptomonedelor stabile, o mişcare de încurajare pentru bănci precum JPMorgan şi Citi ca să-şi dezvolte produse ce folosesc modelul stablecoin-urilor, acela de a fi ancorate la valoarea dolarului.

     

  • Cum a devenit un colţ de grădină amenajat pentru nuntă inspiraţie de business?

    Florina Bobar lucrează din 2009 în domeniul designului vestimentar, iar deoarece creativitatea a fost mereu motorul său, a început să-şi construiască un business în acest domeniu. Mai întâi a lucrat alături de sora ei în atelierul de design vestimentar Bobar, iar mai apoi s-a decis să se dedice proiectului Colţul Boho, inspirat de ideea unui colţ relaxant în grădină, gândit pentru cununia ei civilă împreună cu prietena ei Anca Lupu, pe care a pierdut-o între timp.

     

    Colţul Boho a luat naştere oficial în 2022, dar povestea lui începe de fapt în 2020, în pandemie. Eram în plină carantină, urma să mă căsătoresc civil şi căutam un decor special pentru acel moment. Am descoperit un backdrop macrame care m-a cucerit, dar nu am găsit nimic de închiriat sau cumpărat în România. Aşa că mi-am spus: «Dar eu nu pot să fac asta?»”, povesteşte Florina, fondatoarea brandului Colţul Boho, care astăzi are un portofoliu concentrat pe genţi lucrate manual şi obiecte textile de zi cu zi, ce păstrează un spirit boho, liber şi autentic.

    Ea îşi aminteşte că o vreme Colţul Boho a însemnat şi decoruri pentru evenimente – închirieri de obiecte, decoruri boeme, piese de accent – o activitate care a prins foarte bine şi care a fost susţinută în mare parte de colaborările frecvente cu prietena ei Anca şi cu aranjamentele florale pe care le făcea aceasta. „După dispariţia ei, ceva s-a schimbat în mine şi, fără să-mi dau seama, nu am mai avut acelaşi entuziasm pentru zona aceasta. Am simţit nevoia să merg în altă direcţie, mai aproape de obiecte practice, durabile, purtabile.”

    Astăzi, ea îşi împarte timpul între Colţul Boho şi un job part-time în social media, unde colaborează cu restaurante, cabinete, saloane sau galerii din Timişoara.

    De altfel, promovarea Colţului Boho o face în principal prin social media – Instagram, Facebook şi Google Ads. „Când sunt consecventă cu postările (3–4 pe săptămână), se vede clar şi în comenzi. Deşi fac marketing pentru alţii cu uşurinţă, pentru Colţul Boho e mai greu să-mi ţin propriul ritm – dar lucrez la asta cu umor şi răbdare”, punctează ea. Florina spune că a pornit businessul cu fonduri proprii, a reinvestit constant ce a câştigat în materiale, accesorii, aparate şi experimente, iar cel mai important susţinător al ei este soţul ei.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Deşeuri de colecţie

    Deşeurile care nu ajung la gunoi se pot dovedi utile, transformându-se în obiecte necesare omului. O asemenea idee i-a venit designerului londonez Max Lamb, care a creat a colecţie de mobilă şi articole pentru casă pentru un hotel din Bali, Desa Potato Head, folosind deşeurile provenite din activitatea acestuia, „Wasted 001”, la care a colaborat cu meşteşugari locali, scrie Dezeen. S-au întrebuinţat, printre altele, cearşafuri uzate, ulei de gătit, sticlă spartă sau sticle de plastic de la turişti, dar nu numai, care au fost transformate în diverse obiecte. Spre exemplu, la realizarea scaunelor din colecţia „Wasted 001” s-au folosit dopuri de sticle şi tuburi de pastă de dinţi, rămăşiţele din procesul de producţie devenind tăvi, suporturi de pahare şi inele pentru şervete, iar din polistiren vechi şi cochilii de stridii s-au confecţionat dozatoare de săpun.

  • De la plajă în oraş

    Genţile dungate sau de pai pentru mers la cumpărături sau la plajă îşi găsesc o nouă întrebuinţare, deoarece o mare parte din posesoarele lor încep să le poarte şi prin oraş sau la serviciu, scrie The Telegraph. Aceasta se datorează faptului că, pe lângă că sunt frumoase, sunt şi comode şi se pot căra multe lucruri în ele, spun experţii din domeniul modei. Tendinţa nu a scăpat atenţiei unor case de modă sau retaileri de modă, ca Net-a-Porter sau Loewe, dar nu numai, care şi-au adaptat oferta, astfel încât pentru astfel de genţi există acum opţiuni de lux care pot fi asortate la ţinute de vară.