BusinessMagazin

Blog

  • Vicepremierul Oana Gheorghiu: România poate să câştige mult prin investiţii în energie competitivă şi sigură şi în infrastructură, care poate să devină un factor de multiplicare a productivităţii; Stabilitatea şi predictibilitatea sunt esenţiale pentru investitori

    România are şansa de a-şi accelera dezvoltarea economică în următorul deceniu dacă va reuşi să transforme energia, infrastructura şi predictibilitatea politicilor publice în avantaje competitive reale, a declarat viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, în cadrul conferinţei CFA Forecast Dinner 2026 – 20th Anniversary Edition organizată luni de Asociaţia CFA România.

    “România, în următorii 10 ani, ar putea să câştige foarte mult dacă ar investi în energie competitivă şi sigură. Şi nu mă refer doar la capacităţi de producţie, ci la reţele, la interconectare şi la flexibilitate. În acelaşi timp, infrastructura şi investiţiile în infrastructură sunt extrem de importante. Infrastructura nu este doar un cost pentru societate, ci poate să devină un factor de multiplicare a productivităţii. În plus, stabilitatea, predictibilitatea şi rolul statului de a reduce riscul sunt printre cele mai importante lucruri pentru investitori. Şi aici este mult de lucru în România, dar fără asta investiţiile sunt tot mai greu de atras”, a subliniat Oana Gheorghiu.

    Pe termen lung, executivul mizează pe o politică industrială construită pe competitivitate reală, nu pe măsuri protecţioniste. În această viziune, rolul guvernului este de a reduce riscurile şi de a îmbunătăţi condiţiile de bază ale economiei, nu de a susţine artificial anumite sectoare, iar capitalul privat să fie atras prin eficienţă, productivitate şi stabilitate.

    “Dacă România va reuşi să devină cumva o platformă de stabilitate şi o platformă care să reducă riscurile şi să atragă investiţiile, cred că în următorii 10 ani vom putea să câştigăm foarte mult”, a mai spus Oana Gheorghiu.

    Un capitol critic al strategiei pe termen lung îl reprezintă reforma companiilor de stat, considerate astăzi una dintre principalele surse de ineficienţă şi de distorsiune a pieţei, atât prin pierderile financiare recurente, cât şi prin rolul lor insuficient clarificat în economie. Cu peste 1.500 de entităţi aflate în portofoliul statului, multe dintre ele cu rezultate negative, executivul recunoaşte că modelul actual nu este sustenabil şi că lipsa unei guvernanţe corporative reale afectează competitivitatea întregii economii. În acest context, reforma este văzută ca un proces de durată, axat pe profesionalizarea consiliilor de administraţie, delimitarea clară a rolului statului ca acţionar şi eliminarea influenţei politice din management, astfel încât aceste companii să poată funcţiona pe criterii economice şi să nu mai reprezinte o povară pentru buget sau un obstacol în calea investiţiilor private.

    “Trebuie neapărat să scoatem influenţa politică din managementul companiilor de stat, dacă vrem să avem o şansă reală să avem companii cu adevărat performante şi care să aducă plusvaloare pentru cetăţean, nu pierderile pe care le aduc acum. Este însă un proiect pe termen lung. Reforma companiilor de stat nu se poate face într-o lună, nici măcar într-un an. În Polonia, reforma companiilor de stat a durat aproximativ 15 ani. Şi chiar şi aşa, dacă nu avem grijă, pot apărea reculuri. Ce facem noi acum este să aşezăm fundaţia, să încercăm să construim o fundaţie extrem de sănătoasă, care să nu mai poată fi stricată”.

    Ce a mai declarat Oana Gheorghiu în cadrul conferinţei CFA România: 

    ► Referitor la companiile de stat, România se află într-un moment de cotitură, în care va trebui să decidă care sunt ambiţiile, unde consideră că trebuie să fie un actor important, în ce domenii, care sunt domeniile strategice în care vrea să rămână şi care sunt domeniile în care poate că ar trebui să nu mai aibă activitate.

    ► Avem peste 1.500 de companii de stat, un număr absolut uriaş, cu nişte pierderi foarte mari. Dacă vorbim de companii care să iasă în afara ţării, putem să ne gândim la companiile private, dar aici statul are un rol mai mic; poate doar să susţină punctual, pe anumite zone, şi cu justificări. Cred că aici nu este rolul neapărat al statului.

    ► Dacă ne referim la companiile de stat, înainte ca acestea să poată ieşi în afară, trebuie să facem o reformă serioasă. Este vorba, în primul rând, de guvernanţă şi la asta lucrăm acum. Încercăm să implementăm ghidurile OECD şi noua legislaţie, care înseamnă consilii de administraţie profesioniste. Ştim că o companie, pentru a avea şanse să aibă succes, trebuie să aibă un consiliu de administraţie profesionist, selectat pe criterii clare de competenţă.

    ► Avem nevoie şi de susţinerea mediului de afaceri şi a oamenilor care sunt pregătiţi să intre în consiliile de administraţie şi să se înscrie în aceste selecţii. Pentru că, dacă vom lăsa locul liber aceloraşi persoane care, de obicei, ajung în consiliile de administraţie, nu vom reuşi. Este nevoie ca oameni din zona privată să se înscrie în licitaţiile pentru consiliile de administraţie, în comisiile de selecţie, chiar dacă remuneraţiile nu sunt cele mai bune. Din nou, este nevoie de un suflu nou, iar acest suflu trebuie să vină şi din zona privată, care să pună umărul alături de noi. Bătălia este foarte grea, dar oportunităţi avem.

    ► Capacitatea de investiţii şi de a atrage fonduri este extrem de importantă, precum şi capacitatea de a atrage finanţare la costuri competitive. Este unul dintre punctele-cheie pentru a putea ieşi în afara ţării.

    ► România are o mare oportunitate. Ne uităm la ţările din jurul nostru, unde am putea avea impact: Republica Moldova şi, probabil, urmează reconstrucţia Ucrainei. România trebuie să se pregătească pentru asta. Este o şansă pe care nu avem voie să o ratăm. Şi aici ne gândim la infrastructura feroviară, unde trebuie neapărat să investim în coridoarele strategice, tot ce înseamnă zona de hub logistic pentru ce va veni din Republica Moldova şi, probabil, din Ucraina. Aceste ţări îşi vor schimba ecartamentele, pentru că vor să intre în Uniunea Europeană. Este ceva absolut normal şi sperăm ca, până se întâmplă acest lucru, să reuşim să reformăm CFR-ul.

    ► Sunt nişte zone în care statul trebuie neapărat să se implice. Încercăm să punem pe agenda publică cât mai mult această reformă şi să facem ca întreaga clasă politică să înţeleagă ce înseamnă guvernanţa. Suntem într-o formă de pionierat. Vorbim de guvernanţă, cred, din 2011, dar am văzut că nimeni nu ştie exact, nici măcar la nivel de ministere, ce trebuie să facă, care este rolul ministerului în zona aceasta de guvernanţă şi unde i se opreşte rolul.

    ► Urmează să vedem analizele primelor 22 de companii de stat, dintre care aproximativ 9 ştim clar că trebuie închise, pentru că sunt în insolvenţă, faliment sau lichidare.

    ► Nu cred că prin reforma companiilor acestea vor fi perfecte peste noapte. Nici cele care funcţionează deja într-o formă de guvernanţă nu sunt perfecte. Este un proces continuu, pe care trebuie să-l ducem la bun sfârşit. Aici intervine şi presiunea mediului de afaceri, care trebuie să continue indiferent de guvern, pentru că orice companie de stat care nu funcţionează cum trebuie distorsionează piaţa. Este clar. Guvernul care va urma trebuie să continue acest proces, pentru că nu poţi reforma 1.500 de companii într-un an.

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Războiul bugetului din Franţa: Cum guvernul minoritar al lui Lecornu a impus austeritatea pe 2026, a învins moţiunea de cenzură şi a sacrificat reforma pensiilor lui Macron

    Franţa a adoptat, în cele din urmă, un buget de reducere a deficitului pentru anul 2026, după luni întregi de lupte politice dure, oferind o victorie importantă guvernului minoritar de centru-dreapta condus de premierul Sébastien Lecornu, scrie Financial Times.

    Luni, Lecornu a supravieţuit unei moţiuni de cenzură declanşate de partidele de opoziţie în Parlamentul francez. Deznodământul era în mare parte anticipat, după ce premierul a obţinut sprijinul socialiştilor, acceptând concesii sensibile privind cheltuielile publice şi politica fiscală.

    Pentru a-şi impune proiectul, Lecornu a recurs la o pârghie constituţională specială, care permite guvernului să adopte bugetul fără votul Parlamentului, cu condiţia să reziste unei moţiuni de neîncredere. O decizie controversată, dar decisivă.

    Bugetul final de stat, alături de cel dedicat cheltuielilor sociale, poartă amprenta clară a compromisurilor făcute cu stânga. Cea mai importantă dintre ele este renunţarea la creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, una dintre cele mai disputate reforme promovate de preşedintele Emmanuel Macron.

    Fostul campion al mediului de afaceri, Macron a fost, de asemenea, forţat să prelungească o taxă prezentată iniţial ca temporară, aplicată companiilor care generează peste 1 miliard de euro cifră de afaceri în Franţa. În plus, guvernul a făcut un pas înapoi faţă de promisiunea de a reduce aşa-numitele taxe pe producţie, impozite percepute pe activitatea internă a firmelor, indiferent de profit.

    Premierul Lecornu a recunoscut că aceste schimbări de direcţie reprezintă preţul plătit pentru stabilitatea politică şi pentru adoptarea unui buget funcţional, care include totodată majorări ale cheltuielilor militare, într-un context geopolitic tot mai tensionat.

     

  • ASF declară dosarul CCP.RO complet şi începe evaluarea pentru autorizarea instituţiei ca operator central de compensare, într-un proces de 80 de zile lucrătoare

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunţat marţi că dosarul CCP.RO BUCHAREST S.A. a fost declarat complet, ceea ce permite trecerea la etapa de evaluare pentru autorizarea ca Contraparte Centrală. Decizia a fost luată în urma analizei documentaţiei transmise de companie şi consultării colegiului format din reprezentanţi ai ASF şi ai Băncii Naţionale a României (BNR).

    „Confirmarea faptului că dosarul depus de CCP.RO este complet marchează un pas important în procesul de autorizare a Contrapărţii Centrale. O astfel de instituţie joacă un rol esenţial în arhitectura pieţelor financiare, prin reducerea riscurilor sistemice şi prin creşterea siguranţei tranzacţiilor. ASF tratează acest demers cu maximă rigoare şi responsabilitate, în cooperare strânsă cu Banca Naţională a României şi cu autorităţile europene, pentru ca decizia finală să fie fundamentată pe o evaluare solidă şi coerentă a riscurilor”, a declarat preşedintele ASF, Alexandru Petrescu.

    Odată cu confirmarea caracterului complet al dosarului, începe perioada de 80 de zile lucrătoare în care autorităţile vor realiza evaluarea propriu-zisă a cererii, conform Regulamentului EMIR. În această fază, ASF şi BNR vor întocmi un raport comun, iar Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) va desfăşura o analiză independentă.

    „De la preluarea coordonării Sectorului Instrumente şi Investiţii Financiare, în august 2025, am stabilit că dosarul CCP.RO este o prioritate strategică pentru economia României. Demersul CCP.RO se înscrie într-un context mai amplu de modernizare a infrastructurii pieţei de capital din România şi de aliniere la mecanismele europene de funcţionare. Din perspectiva ASF, acest proces contribuie la consolidarea capacităţii pieţei locale de a susţine noi tipuri de operaţiuni şi mecanisme de tranzacţionare, în condiţii de supraveghere adecvată şi guvernanţă solidă“, a spus Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreşedinte ASF şi coordonator al Sectorului Instrumente şi Investiţii Financiare.

    Procesul de autorizare a CCP.RO a urmat etapele prevăzute de EMIR 3, incluzând depunerea documentaţiei într-un portal securizat gestionat de ESMA, confirmarea primirii cererii de către autoritatea naţională şi verificarea completitudinii informaţiilor înainte de evaluarea detaliată.

    Cererea iniţială de autorizare a fost depusă în 31 ianuarie 2023, dar a fost retrasă în decembrie 2024 din cauza modificărilor legislative europene. Redepunerea în conformitate cu noul cadru de reglementare a avut loc pe 31 decembrie 2025. În ultimele luni ale anului 2025, autorităţile au intensificat analiza documentaţiei şi dialogul cu CCP.RO, oferind suport tehnic şi propuneri de îmbunătăţire a documentelor pentru alinierea la cerinţele EMIR 3.

  • Preşedintele Trump vrea acum despăgubiri de 1 mld. dolari de la universitatea Harvard. „Acest caz va continua până când se va face dreptate”

    Preşedintele Donald Trump a spus că „acum cerem o despăgubire de un miliard de dolari” din partea Universităţii Harvard, după ce New York Times a raportat că administraţia sa a renunţat la cererile de 200 de milioane de dolari pentru a satisface acuzaţiile de comportament neadecvat aduse instituţiei Ivy League.

    „Acest caz va continua până când se va face dreptate,” a spus Trump într-o postare pe platforma sa Truth Social, luni noaptea târziu. El a susţinut că Harvard a „servit mult ‘nonsense’ (prostii)” către New York Times, pe care îl descrie ca fiind în declin.

    Într-un articol publicat mai devreme luni, Times a relatat că oficialii administraţiei ar fi abandonat cererile de 200 de milioane de dolari „în contextul approval ratings în scădere pentru preşedintele Trump şi în timp ce acesta se confruntă cu indignare din cauza tacticilor de aplicare a legii imigraţiei şi a împuşcărilor mortale a doi americani de către agenţi federali în Minnesota.”

    În postarea sa pe Truth Social, Trump nu a precizat în baza cărei autorităţi ar urmări suma de 1 miliard de dolari. Harvard nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii.

    Într-o postare ulterioară, după miezul nopţii de marţi, Trump a numit articolul din Times „complet greşit” şi a cerut să fie corectat.

    De la începutul celei de-a doua administraţii a sale, Trump şi echipa sa au purtat o campanie agresivă împotriva Harvard şi altor universităţi pe fondul acuzaţiilor de antisemitism, legate parţial de protestele de pe campus împotriva campaniei militare a Israelului în Fâşia Gaza.

    Conservatorii susţin de mult timp că ei şi ideile lor au fost în mare parte excluse din mediul academic american de un establishment liberal, şi acum au aliaţi în administraţia Trump.

  • Revolut are concurenţă: Nubank din Brazilia, fondată în urmă cu 13 ani de un trio de tineri antreprenori din São Paulo, s-a listat la Bursa din New York şi a obţinut o evaluare de 90 mld. dolari. După ultima rundă de finanţare, Revolut era evaluată la 75 mld. dolari

    Nubank din Brazilia, fondată în urmă cu 13 ani de un trio de tineri antreprenori din São Paulo, cu scopul de a crea un nou creditor digital, s-a listat la Bursa din New York, a obţinut o evaluare de 90 de miliarde de dolari şi şi-a adjudecat titlul de cea mai valoroasă instituţie financiară din America Latină.

    Campioana fintech a Europei este cu doi ani mai tânără şi are un model de business uşor diferit. Însă Revolut nu a parcurs încă propriul IPO, iar chiar şi cu o evaluare care a crescut cu două treimi în ultimii doi ani, compania britanică ajunge doar la 75 de miliarde de dolari.

    Nubank nu s-a oprit aici. Deşi are peste 120 de milioane de clienţi în regiunea sa de origine şi profituri în creştere de la un trimestru la altul, neobanca — la fel ca Revolut — vizează acum un premiu potenţial şi mai mare: piaţa din Statele Unite.

    Deja prezentă în Mexic şi Columbia, cererea Nubank pentru o licenţă bancară naţională în SUA are ca scop lansarea, pentru prima dată, a uneia dintre cele mai de succes companii fintech din lume într-o economie dezvoltată. Compania a anunţat săptămâna trecută că a primit o aprobare condiţionată pentru noua instituţie, pe care intenţionează să o capitalizeze pe parcursul următorului an şi să o lanseze în termen de 18 luni.

    Directorul general miliardar şi cofondatorul său, David Vélez, nu intenţionează să se oprească aici.

    „Următorul deceniu va fi despre cum trecem de la a fi o bancă din Brazilia la a deveni o companie globală de tehnologie care, întâmplător, activează în servicii financiare”, a spus columbianul într-un interviu acordat FT înainte ca Nubank să primească aprobarea condiţionată din partea autorităţilor americane. „Vor exista ţări chiar şi dincolo de Americi în următoarele 12–24 de luni.”

  • Platforma X, percheziţionată de procurorii din Paris într-o anchetă de criminalitate cibernetică

    Investigaţia vizează activităţi desfăşurate în Franţa, fiind condusă de specialiştii în infracţiuni informatice ai Parchetului din Paris. Deocamdată, autorităţile nu au oferit detalii concrete despre suspiciuni sau capetele de acuzare. Surse judiciare, citate de presa franceză şi preluate de CNN, indică faptul că verificările privesc respectarea obligaţiilor legale de către platformele digitale.

    Prezenţa Europol în acest caz subliniază o dimensiune transfrontalieră. Suspiciunile vizează posibile fluxuri de date, conţinut online sau activităţi care depăşesc graniţele naţionale. Cooperarea cu agenţia europeană este frecventă în investigaţiile de criminalitate cibernetică sau încălcări ale reglementărilor UE.

    Această percheziţie survine într-un moment delicat pentru platforma X. Aceasta se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea autorităţilor europene privind moderarea conţinutului. Sunt vizate de asemenea protecţia datelor şi respectarea normelor digitale. De la preluarea Twitter şi transformarea sa în X, compania a fost implicată în numeroase controverse legate de libertatea de exprimare, dezinformare şi relaţia cu organismele de reglementare.

    Reprezentanţii platformei X nu au oferit încă un punct de vedere oficial referitor la aceste percheziţii. Parchetul din Paris a precizat că investigaţia este în desfăşurare şi că noi informaţii vor fi comunicate doar dacă nu vor periclita ancheta.

     

  • Democraţia la licitaţie? Cum imperiul financiar de 429 de milioane de dolari ridicat de industria crypto şi AI au transformat campania lui Trump într-un colos politic

    Donald Trump şi aliaţii săi au strâns anul trecut o sumă record de 429 de milioane de dolari în donaţii, alimentată masiv de miliardari din tehnologie şi de companii care fac lobby pentru schimbări de politici publice. Scopul: construirea unui adevărat arsenal financiar înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului, scrie Financial Times.

    Un singur super PAC controlat de apropiaţi ai preşedintelui, Maga Inc, deţine nu mai puţin de 304 milioane de dolari, cea mai mare rezervă de numerar acumulată vreodată de un comitet de acţiune politică înaintea unui an electoral de tip midterm, potrivit unei analize FT. Suma depăşeşte cu zeci de milioane de dolari fondurile disponibile oricărui grup afiliat Partidului Democrat.

    Această performanţă financiară este cu atât mai remarcabilă cu cât Trump este un preşedinte aflat la final de mandat, care nu mai poate strânge bani pentru propria campanie. Totuşi, cifrele demonstrează că el continuă să domine Partidul Republican, chiar dacă sondajele indică o pierdere de sprijin în rândul alegătorilor indecişi, nemulţumiţi de politica dură în materie de imigraţie şi de intervenţiile externe.

    Avalanşa de donaţii scoate la iveală şi entuziasmul megadonatorilor de a finanţa o administraţie care a susţinut industriile crypto şi AI, a redus sau eliminat reglementări şi a pus capăt unor anchete legale ce vizau aliaţi politici ai lui Trump.

    Deşi Trump nu a precizat încă modul în care va folosi această putere financiară, aliaţii săi au început deja să o pună în mişcare. Fonduri separate au fost utilizate pentru a-l ataca pe congresmanul republican Thomas Massie, aflat în conflict cu Trump din cauza proiectelor bugetare şi a cererilor privind publicarea dosarelor Epstein.

    Super PAC-uri precum Maga Inc pot strânge sume nelimitate, însă legea le interzice să se coordoneze direct cu campaniile electorale. Cu toate acestea, dacă Trump şi cercul său vor decide să susţină candidaţi loiali în alegerile midterm, „au la dispoziţie foarte mulţi bani pentru a influenţa câteva curse extrem de strânse pentru Senat şi Camera Reprezentanţilor”, a declarat strategul republican Alex Conant. În plus, Trump ar putea folosi aceste fonduri „pentru a rămâne o figură politică centrală şi după părăsirea Casei Albe”.

    În ultimele luni, Maga Inc a atras zeci de milioane de dolari din partea industriilor crypto şi AI, precum şi de la investitori şi corporaţii cu interese directe pe lângă administraţia de la Washington.

     

  • De ce munceşti mult şi tot nu ai succes? Un expert Harvard dă carţile pe faţă şi explică care sunt regulile nescrise ale milionarilor

    Munceşti mult, stai peste program, îţi faci treaba corect şi totuşi parcă succesul te ocoleşte. Între timp, alţii, care nu par nici mai inteligenţi, nici mai harnici, avansează mai repede, prind promovări şi ajung în poziţii cheie. Diferenţa, spune Gorick Ng, consilier de carieră la Harvard, nu ţine de efort, ci de faptul că unii ştiu regulile reale ale jocului, scrie CNBC.

    Gorick Ng a simţit asta pe propria piele. Student de primă generaţie ajuns la Harvard, a avut constant impresia că ceilalţi au primit un manual secret despre cum funcţionează cariera lor. După ce a lucrat cu mii de tineri profesionişti şi a intervievat peste 500 de angajaţi, manageri şi directori din industrii diferite, a ajuns la o concluzie simplă: efortul te ajută să intri în joc, dar nu te ajută să câştigi.

    În realitate, spune Ng, la job nu eşti evaluat doar după cât munceşti, ci după trei reguli foarte concrete. Prima: dacă livrezi rezultate reale, nu doar eşti ocupat. A doua: dacă îţi pasă de ce faci, dacă te implici şi îţi asumi responsabilitatea, nu doar execuţi ordine. A treia: dacă esti o persoană cu care se poate colabora uşor, comunici clar, înţelegi contextul şi te integrezi într-o echipă.

    Deciziile de angajare, promovare sau marginalizare se iau exact pe aceste criterii, chiar dacă nimeni nu le menţionează. Cei care avansează ştiu să transmită că sunt competenţi, implicaţi şi „compatibili” cu mediul în care lucrează.

    Situaţia este complicată de un adevăr incomod: piaţa muncii nu este corectă. Inegalităţile, biasurile şi nedreptăţile există, indiferent cât de mult vorbim despre meritocraţie. Gorick nu idealizează sistemul  recunoaşte că nu e drept, dar spune că, până se va schimba, cei care înţeleg regulile nespuse au un avantaj clar.

    Un alt şoc pentru mulţi apare la trecerea de la şcoală la muncă. La şcoală ai cerinţe clare, teme bine definite şi note. La job, primeşti sarcini vagi, e-mailuri confuze şi aşteptări care se schimbă din mers. Dacă şcoala funcţionează ca o bandă rulantă, cariera este mai degrabă o expediţie pe un teren necunoscut, unde direcţia depinde de tine.

    De aici vine şi una dintre cele mai dure lecţii: nimeni nu este mai interesat de cariera ta decât tine. Nu vine nimeni să te „descopere” dacă stai liniştit la birou şi munceşti în tăcere. Trebuie să pui întrebări, să clarifici, să ceri feedback şi să spui clar ce îţi doreşti. Altfel, rămâi invizibil.

    Asta nu înseamnă că succesul este un demers solitar. Din contră, cariera este construită din relaţii, negocieri şi interacţiuni cu alţi oameni. Poţi urca un munte singur, dar nu poţi construi o carieră de unul singur. Iar cei care ajung mai departe nu sunt neapărat cei care muncesc cel mai mult, ci cei care au înţeles, mai devreme, cum funcţionează cu adevărat jocul.

  • ANM: Nu scăpăm de ger, vânt puternic şi precipitaţii mixte în următoarele zile. Zonele cu Cod galben

    Potrivit meteorologilor ANM, vremea va fi mult mai rece decât normalul perioadei, cu temperaturi scăzute, vânt puternic, polei, gheţuş şi viscol la munte. În anumite intervale, intensitatea fenomenelor va creşte semnificativ.

    Marţi, 3 februarie, frigul se va resimţi mai ales în regiunile sudice şi estice. Valorile maxime vor fi între -8 şi 0°C, iar minimele între -9 şi -3°C.

    Din seara zilei de marţi şi pe parcursul zilei de miercuri, vântul va fi mai intens în sud-vest, est şi la munte, cu rafale de 40-50 km/h, iar la altitudini peste 1.700 m poate ajunge la 70-80 km/h, viscolind temporar ninsoarea.

    Precipitaţiile vor fi răspândite în toată ţara: ploi în vest şi sud, iar în Maramureş, Transilvania, Moldova şi zonele montane sunt posibile ploi şi ninsori mixte. Aceste condiţii pot provoca formarea poleiului şi a gheţuşului, mai ales în sud-vest, centru şi nord-est.

    Avertizarea de ger se aplică astfel:

    Marţi, 3 februarie (10:00 – 20:00): în Oltenia, Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei şi Munteniei, maximele vor fi cu 7-9°C sub valorile obişnuite, situându-se între -8 şi -4°C.

    Marţi, 3 februarie (20:00) – Miercuri, 4 februarie (10:00): în Moldova, Oltenia şi mare parte din Muntenia, minimele vor fi între -9 şi -6°C, menţinând un disconfort termic accentuat.

    Un alt Cod galben este valabil între 4 februarie, ora 08:00 şi 5 februarie, ora 20:00, vizând intensificări ale vântului. Astfel, în judeţul Caraş-Severin şi local în Timiş, rafalele vor ajunge la 50-70 km/h. Totodată în Munţii Banatului şi zona înaltă din vestul Carpaţilor Meridionali, viteza vântului poate atinge 90-100 km/h, determinând viscol temporar.

  • Elon Musk îşi consolidează imperiul: SpaceX cumpără xAI într-o tranzacţie de 250 de miliarde de dolari şi duce evaluarea producătorului de rachete la 1.250 mii de miliarde de dolari. Musk vrea să câştige cursa AI prin dezvoltarea de centre de date în spaţiu

    Elon Musk, prin compania sa SpaceX, a achiziţionat xAI pentru 250 de miliarde de dolari, în timp ce cel mai bogat om din lume îşi combină cele mai mari două afaceri private pentru a-şi urmări ambiţia de a câştiga cursa AI, prin dezvoltarea de centre de date în spaţiu.

    SpaceX a stabilit preţul pentru xAI pe baza unei runde recente de finanţare de 20 de miliarde de dolari, care a evaluat start-up-ul vechi de doi ani la 230 de miliarde de dolari, potrivit a două persoane familiarizate cu situaţia.

    Tranzacţia evaluează compania combinată la 1,25 trilioane de dolari, după ce Musk a majorat evaluarea privată a SpaceX la 1 trilion de dolari, invocând creşterea veniturilor din serviciul său de internet prin satelit Starlink, au adăugat aceleaşi surse. Compania de rachete fusese evaluată recent la 800 de miliarde de dolari într-o vânzare secundară de acţiuni.

    Directorul financiar al SpaceX, Bret Johnsen, le-a spus investitorilor într-o conferinţă telefonică de luni după-amiază că acţiunile entităţii combinate vor fi evaluate la 527 de dolari. Acţiunile xAI vor fi convertite în acţiuni SpaceX la un raport de schimb de aproximativ şapte la unu.

    Directorii au confirmat, de asemenea, că SpaceX vizează în continuare o ofertă publică iniţială în luna iunie. FT a relatat anterior că Musk insistă pentru listarea companiei în acea lună din cauza unei alinieri rare a planetelor Jupiter, Venus şi Mercur.

    Se aşteaptă ca IPO-ul să atragă până la 50 de miliarde de dolari, ceea ce l-ar transforma în cea mai mare listare din istorie, depăşind cele 29 de miliarde de dolari atrase de Saudi Aramco în 2019.

    Fuziunea de luni, despre care bancherii spun că ar putea complica acest calendar accelerat pentru listarea la bursă, face parte din viziunea lui Musk de a dezvolta „un soare conştient pentru a înţelege Universul şi a extinde lumina conştiinţei către stele!”, a declarat acesta într-un comunicat.

    xAI şi rivalii săi, inclusiv OpenAI al lui Sam Altman şi Meta a lui Mark Zuckerberg, au petrecut ultimii doi ani grăbindu-se să dezvolte centrele de date şi cipurile costisitoare necesare pentru antrenarea şi operarea modelelor lor de inteligenţă artificială.

    Musk a declarat luni că „centrele de date orbitale” vor fi esenţiale pentru viitorul acestei tehnologii.

    „Cererea globală de electricitate pentru AI pur şi simplu nu poate fi satisfăcută prin soluţii terestre, nici măcar pe termen scurt, fără a impune costuri comunităţilor şi mediului”, a scris el. „Pe termen lung, AI-ul bazat în spaţiu este, în mod evident, singura cale de a scala.”

    IPO-ul planificat al SpaceX ar permite companiei să finanţeze lansarea de sateliţi mari pentru a construi ambiţiile lui Musk privind centrele de date AI aflate pe orbită.

    „Într-o eră a maximalismului AI, asta valorează trilioane şi trilioane de dolari”, a spus un investitor implicat în ambele companii.

    Această veste face parte dintr-un proces mai amplu de consolidare a diferitelor ramuri ale imperiului lui Musk sub o singură umbrelă corporativă. În martie anul trecut, xAI a fuzionat cu platforma de social media X a lui Musk.

    Preluarea a evaluat grupul per ansamblu la 113 miliarde de dolari, stabilind valoarea xAI la 80 de miliarde de dolari şi a platformei X la 33 de miliarde de dolari. Această asociere a permis o integrare mai strânsă între companii, xAI antrenându-şi modelele pe datele din X, în timp ce chatbotul Grok al xAI a fost integrat în fluxurile de conţinut ale platformei de social media. Musk a cumpărat X, cunoscut anterior sub numele de Twitter, pentru 44 de miliarde de dolari în octombrie 2022.