BusinessMagazin

Blog

  • Mai mulţi bani, mai puţină protecţie? Una dintre cele mai civilizate ţări din lume a limitat orele de muncă suplimentare excesive, dar criza forţei de muncă forţează o regândire a politicilor

    Pe fondul dificultăţilor tot mai mari ale companiilor de a găsi personal, măsurile menite să pună capăt culturii MUNCII excesive din Japonia sunt acum reevaluate. Protecţiile introduse pentru a reduce programul de lucru extrem, cândva considerate esenţiale pentru bunăstarea angajaţilor, sunt puse sub semnul întrebării într-o economie care se confruntă cu un deficit acut de forţă de muncă.

     

    După ani de eforturi susţinute pentru a limita o cultură a muncii recunoscută pentru excesele sale, Japonia se confruntă acum cu o dilemă economică majoră: lipsa acută de forţă de muncă. Presiunea tot mai mare asupra companiilor, amplificată de îmbătrânirea populaţiei şi de relansarea turismului, determină autorităţile să reanalizeze reglementările stricte privind orele suplimentare, introduse pentru a proteja angajaţii. O analiză recentă realizată de Bloomberg arată cum aceste măsuri, considerate cândva esenţiale pentru bunăstarea socială, ajung astăzi să fie puse sub semnul întrebării în contextul noilor realităţi economice.

    În spatele uşilor din lemn cu grilaj ale unui han tradiţional din Kyoto, proprietarul Hiroya Shimizu se află într-o cursă contra cronometru. Ryokan Gion Yoshi-ima, cu cele 15 camere ale sale, ascuns pe o alee luminată de felinare dintr-un cartier istoric al oraşului, este rezervat constant de luni întregi. Între gestionarea sosirilor oaspeţilor, pregătirea camerelor şi organizarea bucătăriei locale autentice, Shimizu resimte acut lipsa personalului necesar pentru a menţine standardele tradiţionale ale proprietăţii.

    El spune că şi-ar dori să le poată cere celor 25 de angajaţi să lucreze ore suplimentare şi ştie că unii dintre ei ar fi dispuşi să o facă pentru a-şi creşte veniturile. Însă afirmă că este constrâns de reglementările care limitează munca peste program – chiar în condiţiile în care străzile din jur sunt animate de un flux record de turişti. „Suntem permanent în deficit de personal”, spune Shimizu, a cărui familie administrează Gion Yoshi-ima de patru generaţii. „Există numeroase limite privind orele suplimentare, iar eu trebuie să funcţionez în cadrul acestor reguli.”

    Totuşi, regulile ar putea fi modificate în curând. Prim-ministrul Sanae Takaichi, pe fondul nemulţumirilor exprimate de antreprenori precum Shimizu, a dispus o revizuire a reglementărilor privind programul de lucru din Japonia, care în mod normal limitează orele suplimentare la 45 pe lună şi 360 pe an.

    Cândva sinonimă cu o cultură a muncii extrem de solicitantă, Japonia a încercat să reducă orele suplimentare excesive printr-o legislaţie care limitează durata lunară şi anuală a muncii, intrată în vigoare în 2019. Liderul conservator a ajuns la putere în octombrie, promiţând să revitalizeze o economie stagnantă, prezentând această iniţiativă drept o modalitate de a reda autonomie atât angajaţilor, cât şi companiilor, în timp ce atenuează penuria de forţă de muncă într-o societate cu populaţie în scădere.

    Deşi detaliile nu au fost încă stabilite, iniţiativa a atins un punct sensibil într-o ţară marcată de moştenirea fenomenului karoshi – moartea cauzată de muncă excesivă. Familiile victimelor şi liderii sindicali avertizează că demersul promovat de Takaichi – precedat de un discurs inaugural în care a promis să „muncească, să muncească, să muncească” şi a părut să minimalizeze conceptul de echilibru între viaţa profesională şi cea personală – riscă să anuleze progresele obţinute cu greu în ultimii ani.

    Pentru multe companii însă, revizuirea regulilor oferă speranţa unei relaxări a constrângerilor de pe piaţa muncii, care le ameninţă tot mai mult supravieţuirea. Cel mai recent sondaj economic Tankan al Băncii Japoniei arată că firmele se confruntă cu cele mai severe dificultăţi de recrutare din ultimii 34 de ani. Un număr record de 397 de companii au intrat în faliment anul trecut din cauza lipsei de personal, potrivit Tokyo Shoko Research, agenţie de evaluare a riscului de credit şi cercetare de piaţă.

    „Multe pensiuni mici ajung să se închidă pur şi simplu pentru că nu reuşesc să găsească suficienţi angajaţi”, spune Shimizu. Inflaţia a amplificat problema, întrucât creşterea salariilor şi a costurilor cu materialele îi face pe mulţi antreprenori reticenţi în a-şi creşte numărul de angajaţi.

    „În condiţiile în care costurile continuă să urce, există foarte puţin spaţiu pentru angajarea sau instruirea personalului nou”, spune Susumu Yamamoto, preşedintele companiei de construcţii Kashiwaya Sekkei, care are cinci angajaţi. „Este de ajutor dacă angajaţii mei pot lucra mai multe ore”, adaugă el, precizând că a început deja să refuze comenzi din cauza lipsei de personal.

    Angajatorii nu sunt singurii care susţin schimbarea. În medie, angajaţii japonezi depind de plata orelor suplimentare pentru aproximativ 6% din venitul lor anual, potrivit unor calcule bazate pe datele Ministerului Muncii. Pentru unii, plafonarea mai strictă a orelor suplimentare a însemnat venituri mai mici – un factor care, spun analiştii, ar putea explica de ce iniţiativa promovată de Takaichi a fost primită favorabil.

    Declaraţia sa „Munceşte, munceşte, munceşte” a fost desemnată de un juriu format din personalităţi din divertisment şi media drept expresia anului 2025. În acelaşi timp, un sondaj recent realizat de presa locală arată că peste 60% dintre respondenţi susţin iniţiativa, procentul urcând la 80% în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 29 de ani.

    „Este adevărat că unii angajaţi îşi doresc programe mai lungi, deoarece limitarea orelor suplimentare le-a redus veniturile”, spune Wakana Shuto, profesor la Universitatea Rikkyo din Tokyo, făcând referire la şoferii de camioane pentru transport pe distanţe lungi, care au intrat abia în 2024 sub incidenţa restricţiilor privind orele suplimentare. „Structura salarială din Japonia porneşte de la premisa existenţei orelor suplimentare, iar oamenii ajung, în mod firesc, să depindă de acestea pentru a-şi asigura traiul”, explică ea.

    Unii angajaţi din birouri spun că îşi doresc posibilitatea de a câştiga mai mult, în condiţiile în care costurile cu alimentele şi locuinţele sunt în creştere. Reiya Omura, în vârstă de 29 de ani, povesteşte că salariul său de început într-un fost loc de muncă din IT, care includea 45 de ore suplimentare, era de 250.000 de yeni (aproximativ 1.600 de dolari) pe lună. „Odată cu scumpirile, este extrem de dificil să îţi asiguri un trai decent în Tokyo”, spune el, adăugând că susţine dereglementarea propusă. „Oamenii ajung să depindă de plata orelor suplimentare.” În prezent, Omura lucrează la o firmă de consultanţă mai mare, unde limitele privind programul de lucru sunt mai stricte. Deşi condiţiile s-au îmbunătăţit, el spune că se simte adesea prins între regulile privind orele suplimentare şi cerinţele postului. „Şeful meu îmi spune mereu să nu mai lucrez peste program”, afirmă el. „Dar dacă nu finalizez sarcinile, pot apărea probleme serioase pentru clienţi, iar acest lucru nu mi se pare acceptabil.”

    „Este revoltător”, spune Teranishi. „Cea mai puternică persoană din Japonia face o astfel de declaraţie – iar impactul asupra societăţii este uriaş, inclusiv asupra viitorului ţării.” De la moartea soţului său, în urmă cu aproximativ 30 de ani, Teranishi militează pentru creşterea gradului de conştientizare privind pericolele muncii excesive şi afirmă că problema este departe de a fi rezolvată.

    Numărul cazurilor de karoshi a ajuns la 1.304 în anul 2024, potrivit Ministerului Muncii, cel mai ridicat nivel de când autorităţile au început să monitorizeze datele, în urmă cu peste două decenii.

    Unii experţi pun sub semnul întrebării dacă prelungirea programului de lucru ar stimula cu adevărat creşterea economică a Japoniei. Forţa de muncă îmbătrâneşte, iar ponderea femeilor este în creştere, multe dintre acestea preferând programe mai scurte. Productivitatea pe oră se situează la 60,10 dolari, mult sub nivelul Statelor Unite (116,50 dolari) şi al Germaniei (98,90 dolari), potrivit unui raport al Japan Productivity Center publicat luna trecută.

    „Japonia a depăşit cu mult perioada în care totul funcţiona pentru că bărbaţii munceau un număr extrem de mare de ore”, spune Shuto de la Universitatea Rikkyo. „Având în vedere structura populaţiei, revenirea la acel model este imposibilă.”

    Cu toate acestea, unii antreprenori sunt convinşi că plafonarea rigidă a orelor suplimentare reprezintă un potenţial obstacol în calea creşterii economice. Regulile permit, în circumstanţe speciale, extinderea muncii suplimentare până la 100 de ore pe lună, cu un plafon anual de 720 de ore. Însă Jun Nakahara, reprezentant al Federaţiei Japoneze a Antreprenorilor din Construcţii, afirmă că o flexibilitate mai mare a limitelor lunare ar permite companiilor să lucreze mai mult în lunile mai răcoroase, în schimbul unor programe mai scurte pe timpul verii. Astfel de compromisuri, spune el, ar putea fi în beneficiul angajaţilor.

    Reprezentanţii organizaţiilor pentru drepturile angajaţilor avertizează că „flexibilitatea” este, mult prea des, un eufemism pentru exploatare. Teranishi spune că, prin prezentarea acesteia drept o opţiune, angajatorii pot exercita mai uşor presiuni asupra salariaţilor pentru a „accepta voluntar” ore suplimentare. Numărul cazurilor de afecţiuni psihice asociate muncii a depăşit, de asemenea, pragul de 1.000 pentru prima dată în anul 2024, aproximativ 60% dintre acestea indicând relaţiile problematice cu superiorii drept cauza principală.

    Pentru Tomoko Yoshino, preşedinta Rengo, cea mai mare confederaţie sindicală din Japonia, o eventuală extindere a programului de lucru ar pune în pericol un deceniu de progrese. „După toate eforturile depuse de sindicate şi de mediul de afaceri pentru a îmbunătăţi echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală, acest demers pare un pas înapoi”, afirmă Yoshino. „Protejarea vieţii şi a sănătăţii angajaţilor este un principiu asupra căruia nu putem face compromisuri – este un domeniu pe care trebuie să îl consolidăm ferm.”  

     

    Traducere şi adaptare: Oana Ioniţă

  • Ciucu vrea să deschidă „cutia neagră” de la STB: Transportul public costă 1,8 miliarde de lei pe an

    Ciprian Ciucu şi-a exprimat nemulţumirea faţă de lipsa de transparenţă a costurilor de funcţionare ale STB. Primarul Capitalul a comparat subvenţia anuală a societăţii cu bugetul integral al unui oraş mare din România.

    „Probabil că nu aţi mai auzit în ultimii muuulţi ani de o eficientizare semnificativă a Societăţii de Transport Bucureşti (STB). Nici eu. Am cerut Consiliului General să mă împuternicească să facem o evaluare, un fel de audit, ca să ştim cu toţii ce se întâmplă în «cutia neagră STB». Practic, cred că trebuie să ştim cu toţii de ce a ajuns să ne coste transportul public în Bucureşti 1,8 miliarde de lei pe an. Să ştim pe ce se duce această sumă echivalentă cu întregul buget al oraşului Braşov pe un an”, a scris primarul pe pagina sa de Facebook.

    Deşi proiectul de audit a picat în Consiliul General, fiind susţinut doar de PNL, USR şi REPER, primarul a anunţat că va încerca să afle direct care este situaţia reală prin discuţii cu toate direcţiile implicate.

    „Nu am ce face, îmi suflec mânecile şi voi încerca să aflu eu direct ce s-a întâmplat şi ce se întâmplă la STB prin şedinţe cu conducerea STB, cu ADI Transport Public Bucureşti şi cu direcţiile din PMB. Am cerut conducerilor STB şi ADI TPBI să vină până lunea viitoare cu un plan clar de reducere a cheltuielilor şi de eficientizare a activităţii companiei! Dacă va fi viabil, voi înainta acest plan Consiliului General şi Guvernului, îl voi discuta în prealabil cu sindicatele. Împreună trebuie să evităm insolvenţa şi să îmbunătăţim condiţiile de transport public pentru bucureşteni”, a punctat edilul.

    Ciprian Ciucu a subliniat că reforma şi transparentizarea activităţii companiei sunt prioritare înainte de a lua în calcul orice modificare de preţ pentru călători.

    „Voi transparentiza activitatea STB. Nu vor mai fi discuţii despre majorări de tarife până nu vom avea acest plan clar adoptat. Discuţiile despre eliminarea unor gratuităţi generatoare de costuri (cum ar fi TVA şi care s-au acumulat şi au ajuns la sume astronomice, inclusiv din nefolosirea abonamentelor) nu îşi au rostul în acest moment. Grupurile vulnerabile vor fi protejate. Am venit să fac reforme. Transparent, argumentat. Să vedem dacă le va dori şi Consiliul General. Sau…”.

  • Curtea de Apel din Napoli îi predă pe Dani Mocanu şi pe fratele lui

    Ministerul Justiţiei a transmis că în cursul zilei de marţi Curtea de Apel din Napoli a admis solicitarea autorităţilor române privind predarea lui Ionuţ Nando Mocanu şi a lui Daniel Mocanu .

    „Hotărârea pronunţată de instanţa italiană reprezintă un succes important al justiţiei române, confirmând eficienţa cooperării judiciare internaţionale în materie penală şi buna colaborare dintre autorităţile judiciare din România şi cele din Republica Italiană”; arată MJ.

    Decizia Curţii de Apel din Napoli nu este definitivă, existând posibilitatea formulării unui recurs la instanţa supremă din Italia, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

    Ministerul Justiţiei va continua să monitorizeze evoluţia procedurii şi să coopereze cu autorităţile italiene pentru finalizarea demersurilor legale.

     

  • Când preţul dansează, banii urmează. Fiecare fluctuaţie ascunde o oportunitate

    Anul 2026 se conturează drept unul promiţător pentru investitorii care urmăresc mişcările rapide ale pieţei. Volatilitatea, adesea percepută drept risc, devine un avantaj pentru cei care ştiu să o gestioneze, iar fluctuaţiile frecvente creează un mediu favorabil tranzacţiilor pe termen scurt, indiferent de direcţia generală a pieţei.

    „Nu contează neapărat dacă piaţa urcă sau coboară. Ceea ce urmărim este ca piaţa să se mişte. Iar 2026 a început exact aşa: cu pieţe active, volatilitate şi fără perioade lungi de stagnare. Se anunţă suficiente oportunităţi şi, cu un management corect al riscului, poate fi un an foarte profitabil”, explică George Statie, Funding Dynasty şi al comunităţii Trading Busters.

    În schimb, perspectiva pe termen lung rămâne mai complicată. Instabilitatea geopolitică, deciziile politice imprevizibile dinspre Statele Unite, conflictele armate şi războaiele pot schimba peste noapte direcţia pieţei şi afectează capacitatea de a construi strategii de investiţii bazate pe predictibilitate.

    Un segment care atrage tot mai mult atenţia în 2026 este piaţa materiilor prime. Petrolul, aurul şi argintul se conturează ca instrumente extrem de volatile şi dinamice. Factorii fundamentali globali, de la tensiuni geopolitice la decizii privind energia şi modificări în fluxurile comerciale internaţionale, generează mişcări ample de preţ într-un interval scurt de timp.

    Petrolul rămâne unul dintre cele mai urmărite instrumente, influenţat direct de schimbările de politică externă şi de intervenţiile în zone strategice de producţie. În paralel, metalele preţioase, în special aurul şi argintul, revin în prim-plan, susţinute atât de incertitudinea economică globală, cât şi de decizii comerciale majore, precum restricţiile impuse de China asupra pieţei argintului. Aceste elemente conturează un cadru favorabil fluctuaţiilor puternice, ideale pentru tranzacţii pe termen scurt, atât pentru investitorii aflaţi la început de drum, cât şi pentru cei cu experienţă.

    În 2026, fiecare mişcare a pieţei poate fi mai mult decât o variaţie de preţ: poate fi o oportunitate reală de câştig pentru cei care ştiu să o interpreteze şi să gestioneze riscul. Cine înţelege ritmul pieţei şi reacţionează rapid poate transforma volatilitatea în profit, demonstrând că, atunci când preţul dansează, banii chiar urmează.

  • Walmart, cel mai mare jucător din industria retailului american, depăşeşte pragul de 1.000 de miliarde de dolari capitalizare bursieră la New York. Acţiunile companiei s-au dublat în ultimii doi ani

    Capitalizarea bursieră a Walmart a depăşit pragul de 1.000 de miliarde de dolari, plasând cel mai mare lanţ de retail din Statele Unite într-un club extrem de select, dominat în principal de companii din tehnologie, notează FT.

    Compania cu sediul în Arkansas a atins acest reper marţi, încununând o perioadă de creştere în care acţiunile sale s-au dublat în ultimii doi ani, depăşind performanţa indicelui de referinţă S&P 500.

    Walmart a investit zeci de miliarde de dolari pentru a-şi dezvolta afacerea de comerţ electronic, care a devenit acum un competitor credibil pentru Amazon.

    Fondat de Sam Walton în 1962, cu un singur magazin, retailerul s-a extins până la aproape 11.000 de magazine la nivel global.

    Analiştii estimează că veniturile anuale ale Walmart vor fi depăşit 700 de miliarde de dolari atunci când compania va publica rezultatele financiare în această lună.

    Walmart a beneficiat însă de interesul investitorilor pentru inteligenţa artificială, încheind parteneriate cu OpenAI şi Google pentru a integra cumpărăturile online în chatboţii lor de căutare.

    Walmart a depăşit pragul de 1.000 de miliarde de dolari chiar în prima săptămână de mandat a noului director general, John Furner, care l-a înlocuit pe Doug McMillon, retras la sfârşitul săptămânii trecute după mai bine de un deceniu la conducerea companiei.

    Furner, un executiv cu vechime în cadrul Walmart, s-a declarat un susţinător ferm al investiţiilor suplimentare în automatizare şi inteligenţă artificială.

  • Primăria Baia Mare a accesat un proiect european de peste 15 mil. lei pentru construirea unui centru multifuncţional cultural-sportiv

    Primăria municipiului Baia Mare a câştigat un proiect european de peste 15 mil. lei (3 mil. euro), fără TVA, finanţat prin Fondul Social European, Programul Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027, ce presupune construirea unui centru multifuncţional cultural-sportiv în zona Lacul Bodi. Pe lângă construcţia propriu-zisă, este prevăzută şi componenta de dotare a centrului cu echipamentele necesare: mobilier specific, echipamente pentru sala multifuncţională, echipamente pentru sala multimedia, echipamente pentru sala multisport, echipamente sportive (biliard, tenis de masă, mese de foosball), echipamente IT, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Baia Mare.

    ’’Vom avea şi antrenori specializaţi în sporturi precum fotbal, handbal, tenis de masă, taekwon-do, atletism. Dar pe lângă componenta sportivă, vom putea desfăşura aici activităţi interactive, drumeţii, tabere, ateliere de mediu, de creaţie şi de astronomie, menite să promoveze educaţia ecologică şi dezvoltarea personală a copiilor şi tinerilor. Lucrăm şi la un studiu de fezabilitate privind amenajarea unei păduri-parc, care să includă zone de agrement şi picnic, căsuţe şi trasee dedicate bicicliştilor’’, a declarat Ioan Doru Dăncuş, primarul municipiului Baia Mare, într-un comunicat de presă.

  • Mario Draghi, fostul preşedinte al BCE, lansează un avertisment dur la adresa Europei: Vechea ordine este moartă. Europa trebuie să se federalizeze, altfel riscă să devină simultan subordonată, divizată şi dezindustrializată

    Universitatea KU Leuven i-a acordat luni un doctorat honoris causa fostului preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care a folosit discursul său pentru a lansa un avertisment dur la adresa Europei.

    În timpul discursului, politicianul italian a abordat provocările geopolitice şi economice cu care se confruntă Europa, afirmând chiar că „vechea ordine este moartă”, potrivit VRT şi The Guardian.

    El a avertizat: „prăbuşirea acestei ordini nu este, în sine, ameninţarea… ci ceea ce ar putea să o înlocuiască”.

    Uniunea Europeană se confruntă cu o Americă care „subliniază costurile pe care le-a suportat, ignorând beneficiile pe care le-a obţinut” de-a lungul anilor, şi cu o Chină „care controlează noduri critice din lanţurile globale de aprovizionare şi este dispusă să exploateze acest avantaj”.

    Pentru Draghi, soluţia este o integrare mai profundă, cu Uniunea Europeană trecând de la o confederaţie la o federaţie. În caz contrar, Europa riscă să devină simultan subordonată, divizată şi dezindustrializată, a avertizat el.

    „Acolo unde Europa s-a federat — în comerţ, concurenţă, piaţa unică, politică monetară — suntem respectaţi ca o putere şi negociem ca un singur actor”, le-a spus el participanţilor.

    „Acolo unde nu am făcut-o — în apărare, politică industrială, politică externă — suntem trataţi ca o adunare laxă de state de dimensiune medie, care pot fi divizate şi gestionate în consecinţă.”

    Mario Draghi a primit doctoratul onorific pentru conducerea sa la Banca Centrală Europeană în timpul crizei datoriilor din zona euro, între 2011 şi 2019. De asemenea, a fost prim-ministru al Italiei în perioada 2021–2022.

    Într-un raport recent, Draghi a propus modalităţi de consolidare a competitivităţii europene, îmbinând teoria cu perspective practice.

    Consiliul academic al universităţii l-a lăudat ca fiind o personalitate care îmbină excelenţa academică cu acţiunea îndrăzneaţă pentru a genera schimbări semnificative.

  • Estimările celor care mişcă pieţele financiare din România pentru 2026, într-un sondaj CFA România: curs stabil la 5,10–5,15 lei/euro, BET-XT în creştere, PIB între 1–1,5% şi dobânzi uşor scăzute

    Participanţii la CFA Forecast Dinner 2026 — reuniune anuală care anul acesta a atras circa 300–350 de investitori, analişti, administratori de bani, factori de decizie şi profesionişti cu prestigioasa diplomă Chartered Financial Analyst (CFA), considerată un standard global în domeniul investiţiilor şi gestionării portofoliilor, reflectând competenţă analitică şi angajament etic — au transmis estimări prudente pentru economia şi pieţele financiare ale României în acest an. 

    Evenimentul de marţi seară, care a marcat 20 de ani de CFA Forecast Dinner în România şi 25 de ani de activitate a CFA România, a inclus un sondaj în sală cu 16 întrebări cheie privind economia, piaţa de capital, dobânzile şi riscurile pentru următorii ani. CFA charters sunt obţinute după trecerea a trei examene riguroase şi cerinţe de experienţă profesională şi sunt recunoscute pe scară largă în instituţii financiare din peste 160 de pieţe.

    Pe segmentul macroeconomic, majoritatea respondenţilor (46%) anticipează o creştere a PIB-ului între 1% şi 1,5%, 21% mizând pe 0,5–1% şi alţi 21% între 1,5–2%. Inflaţia medie (CPI) a fost estimată între 5–6% de 38% dintre participanţi, în timp ce 33% au prognozat 6–7%, 13% între 4–5% şi 15% peste 7%.

    Cursul EUR/RON este aşteptat relativ stabil: 48% dintre participanţi anticipează 5,10–5,15 lei, 22% 5,15–5,20 lei, 18% 5,05–5,10 lei, 3% între 5,00–5,05 lei şi doar 10% se aşteaptă la extreme sub 5 lei sau peste 5,20 lei.

    ROBOR la 3 luni a fost anticipat între 5–5,5% de 40% dintre votanţi şi între 5,5–6% de 30%. Dobânzile titlurilor de stat pe 5 ani urmează să se situeze între 6–6,5% pentru 43% şi 5,5–6% pentru 32%.

    Pentru BET-XT Total Return, 26% se aşteaptă la o creştere de 10–20%, iar 22% la o creştere de 0–10%. În ceea ce priveşte clasele de active, acţiunile româneşti şi aurul au fost cele mai votate (27% fiecare), urmate de acţiuni globale (20%) şi materii prime (19%).

    Pe termen lung, participanţii anticipează inflaţie medie de 2–3% în UE şi SUA, iar randamente globale pentru acţiuni MSCI World între 9–12% pentru 49% dintre votanţi. Dobânzile titlurilor de stat americane pe 10 ani la sfârşitul lui 2030 sunt estimate între 3–4% de 48% dintre participanţi.

    Riscurile economice şi geopolitice pe termen scurt (2 ani) au fost percepute ca cele mai relevante (40% fiecare), urmate de riscuri tehnologice (10%) şi societale (9%). Pe termen lung (10 ani), riscul tehnologic, inclusiv AI, domină (42%), urmat de probleme societale (21%) şi geopolitice (19%).

    Instabilitatea politică rămâne principalul risc pentru mediul de afaceri în 2026 (60%), urmată de deficit şi riscuri de finanţare (21%). În privinţa adoptării euro, 32% consideră realist un orizont de 10–13 ani, 25% sub 7 ani, 19% între 7–10 ani, iar doar 6% cred că România nu va adopta euro.

    Impactul AI până în 2030 este perceput ca dezechilibrat, beneficiind unele grupuri în timp ce altele vor fi dezavantajate (40%), iar perspectiva geopolitică globală se conturează ca o globalizare fragmentată dominată de puteri regionale (55%).

  • Cel mai aglomerat loc de vacanţă din lume are peste 100 de turişti la fiecare localnic

    Cel mai aglomerat loc de vacanţă din lume este în Asia şi are peste 100 de turişti la fiecare localnic. În clasament, staţiunea este urmată de alte două locuri foarte aglomerate din aceeaşi ţară. Locurile foarte populare din Europa au un număr mult mai mic de turişti raportat la cel al localnicilor.

    Cel mai aglomerat loc de vacanţă din lume este în Thailanda, potrivit Express. Studiul realizat de MoneyTransfers.com a identificat cele mai aglomerate puncte turistice din întreaga lume şi a constatat că Phuket are un număr uimitor de 118 turişti la fiecare localnic. Phuket este una dintre cele mai importante staţiuni din Thailanda şi are unele dintre cele mai cunoscute plaje din lume, inclusiv Kata şi Karon.

    Zona are un număr uriaş de turişti din întreaga lume. Localnicii şi vizitatorii se confruntă cu o aglomeraţie extremă în special în timpul sezonului de vârf. Pe locurile doi şi trei în clasamentul celor mai aglomerate locuri din lume se află alte două destinaţii din Thailanda. Este vorba depsre Pattaya şi Krabi.

    Locurile aglomerate din Europa sunt departe de cifrele din Thailanda. Heraklion, printre cele mai populare destinaţii din Grecia, a apărut pe lista locurilor supraaglomerate, cu 22 de turişti la fiecare localnic.

    În mod previzibil, Veneţia şi-a asigurat un loc în top 10, oraşul italian înregistrând un număr de 21 de turişti per rezident. Rodos din Grecia se află pe lista destinaţiilor aglomerate, cu peste 20 de turişti la fiecare rezident. Miami din SUA a completat lista, cu un raport de 18 turişti la fiecare localnic.

    Cele mai supraaglomerate destinaţii din lume

    Phuket, Thailanda
    Pattaya, Thailanda
    Krabi, Thailanda
    Mugla, Turcia
    Hurghada, Turcia
    Macau, China
    Heraklion, Grecia
    Veneţia, Italia
    Rodos, Grecia
    Miami, SUA

  • Palantir rupe toate aşteptările Wall Street cu profituri triplate şi creşteri record în SUA în timp ce Europa rămâne în urmă

    Acţiunile Palantir au urcat cu până la 9% luni, după ce compania specializată în analiză şi inteligenţă a datelor a raportat o creştere spectaculoasă a veniturilor, alimentată de expansiunea rapidă a contractelor cu guvernul Statelor Unite şi de adopţia accelerată a inteligenţei artificiale de către companiile americane, scrie Financial Times.

    Veniturile solide din trimestrul al patrulea, de 1,4 miliarde de dolari, au propulsat cifra de afaceri a Palantir în 2025 la 4,5 miliarde de dolari, în creştere cu 56% faţă de anul precedent, depăşind aşteptările Wall Street, care estimau 4,4 miliarde. Profitul anual a crescut exploziv, mai mult decât triplându-se, până la 1,6 miliarde de dolari.

    Compania, cu sediul în Denver, Colorado, a transmis investitorilor că anticipează o nouă accelerare în acest an, estimând o creştere a veniturilor de 61%, până la 7,2 miliarde de dolari, peste prognozele analiştilor.

    Directorul general Alex Karp a pus performanţa excepţională pe seama pieţei americane, afirmând că rezultatele companiei au fost „impulsionate de un grup tot mai exigent de companii şi instituţii din Statele Unite, care înţeleg cu adevărat valoarea inteligenţei artificiale”.

    În contrast, Karp a vorbit deschis despre reticenţa clară a clienţilor europeni de a adopta soluţiile Palantir, precizând că mulţi dintre clienţii din afara SUA preferă produse dezvoltate local, în detrimentul tehnologiilor americane.

    Datele financiare confirmă această ruptură transatlantică: veniturile comerciale din SUA au explodat cu 137% în trimestrul al patrulea faţă de anul anterior, în timp ce contractele guvernamentale au crescut cu 66%. În acelaşi timp, clienţii din afara Statelor Unite au reprezentat doar 23% din vânzări, în scădere accentuată de la 33% în anul precedent.