BusinessMagazin

Blog

  • Soferii de Ferrari, Bentley si Porsche, primii romani care nu mai pot plati taxele, renunta la masini

    Bucuresteanul Bogdan D. este unul din miile de clienti ai
    firmelor de leasing, care a fost nevoit sa renunte la masina pentru
    ca nu mai putea plati ratele. “Cei mai multi bani i-am castigat din
    imobiliare. Cand s-a dus piata in jos, mi-am dat seama ca nu puteam
    plati doua masini la leasing. Eu aveam rata 1.500 euro pe luna,
    sotia avea vreo 2.000, pentru ca a vrut sa facem al doilea leasing
    pe o perioada mai scurta de timp. Nici nu credeam acum vreun an, un
    an jumatate, ca ma voi duce de bunavoie sa le dau masina astora cu
    leasingul”, a povestit tanarul pentru Gandul.

    Cititi mai mult pe
    www.gandul.info

  • Pe ce au fost cheltuiti banii in proiectul Cortina, cel mai mare faliment al unui proiect de locuinte

    Dezvoltatorul a intrat in faliment cu datorii de peste 25 de
    milioane de euro dupa ce a fost construit doar un subsol pe trei
    niveluri si structura a trei etaje superioare din blocul care urma
    sa cuprinda 270 de apartamente.

    Unul dintre cumparatori spune ca nivelul ridicat al datoriilor
    firmei nu se vede “pe teren”, in conditiile in care “costul
    constructiei pentru subsol era de maximum 400 de euro/metrul
    patrat, in timp ce structura supraterana costa maximum 300 de
    euro/mp pe varf de piata.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Interviu Vladescu: Ne batem cu bancile pentru ca cer dobanzi exagerate la titlurile de stat

    Bancile nu au argumente suficient de solide pentru a justifica
    majorarea substantiala a dobanzilor pe care le cer Ministerului
    Finantelor la licitatiile de titluri de stat in lei, din moment ce
    Banca Nationala nu a majorat dobanda (6,25%) si nici cu ratingul de
    tara nu s-a intamplat nimic, afirma ministrul finantelor Sebastian
    Vladescu.

    “Decizia noastra de a respinge ofertele la mai multe licitatii
    succesive a fost generata de presiunea destul de dura venita din
    partea bancilor. La modul cum au majorat dobanzile in numai cateva
    saptamani, fara sa fi fost legat de vreo evolutie a dobanzii de
    refinantare de la BNR sau de ratingul de tara, nu puteam reactiona
    altfel. Nu suntem chiar disperati, avem bani in Trezorerie, asa ca
    ne batem cu bancile. Au si ele argumentele lor, noi le avem pe ale
    noastre, ramane sa vedem care sunt mai puternice”, a declarat
    Vladescu pentru ZF.

    Cititi un interviu cu Sebastian Vladescu pe
    www.zf.ro

  • Cum s-a imprietenit fixul cu mobilul

    La inceputul saptamanii trecute, Romtelecom si Cosmote au
    anuntat ca vor aplica tarifele din retea pentru convorbirile intre
    fix si mobil dintre clientii celor doua companii. Altfel spus, de
    vreme ce foarte multi dintre cei aproximativ 7 milioane de clienti
    ai Cosmote si cei aproape 3 milioane ai serviciilor de telefonie
    fixa ai Romtelecom dispun de minute de convorbiri in retea incluse
    in abonament, apelurile – in alte conditii la cel mai ridicat nivel
    de tarifare – vor fi chiar gratuite. Iar aceasta se traduce, dupa
    unele calcule, intr-o posibila diminuare de aproximativ 30% a
    facturilor de telefonie..

    La prima vedere, s-ar putea spune ca operatorii controlati de
    aceiasi actionari – grupul elen OTE si operatorul german Deutsche
    Telekom – vor avea doar de pierdut, insa “este o decizie
    strategica, prin care incercam sa pastram un echilibru intre
    profitabilitate si cota de piata, in contextul dificultatilor
    economice care se reflecta in comportamentul de consum al tot mai
    multor clienti interesati sa-si diminueze cheltuielile”, a explicat
    Yorgos Ioannidis, directorul general al Romtelecom.

    Este adevarat, daca ar mentine sau chiar creste tarifele,
    operatorii ar putea castiga mai mult pe termen scurt, dar vor
    ajunge sa piarda rapid clienti, iar daca le-ar reduce, intrand
    intr-un razboi al preturilor, ar avea o cota de piata mai mare, dar
    o lipsa acuta de lichiditati. Asadar, au ales calea de mijloc.

    Tarifele preferentiale pentru convorbirile intre cele doua
    retele inseamna pe de-o parte un nivel de cost mai ridicat pentru
    operatorii care va trebui sa-si plateasca reciproc tarifele de
    interconectare aferente. “Nu ma astept insa la o reducere a
    veniturilor niciunuia dintre operatori”, anticipeaza Ioannidis.

    Noua oferta ar putea determina o parte dintre clientii
    Romtelecom si Cosmote sa-si ia pachete cu mai multe minute incluse
    in abonament, pe care sa le poata consuma in ambele retele. Iar din
    cei 10 milioane de clienti ai celor doua companii, unii ar putea sa
    devina clienti ai ambelor. Si veniturile ar putea chiar sa creasca
    inclusiv daca oferta ii va determina macar pe abonati sa-si
    pastreze neschimbat furnizorul de servicii si sa vorbeasca mai mult
    la telefon intre cele doua retele.

    “Totodata, acum putem ataca puternic si segmentul corporate, cu
    o oferta completa”, a spus Stefanos Theocaropoulos, directorul
    executiv al Cosmote Romania. Cei doi operatori au intrat pe acest
    segment in urma cu ceva timp, relansand la inceputul lunii aprilie
    oferta de servicii fix-mobil pentru companiile mici si mijlocii,
    prin care angajatii beneficiau de tarife preferentiale pentru
    convorbirile in interiorul companiei..

    Privita in ansamblu, miscarea vine in contextul diminuarii
    pietei telecom cu aproape 40% anul trecut, tradusa in cazul
    Romtelecom intr-o scadere cu 12% a veniturilor din segmentul voce.
    Venitul mediu per utilizator a coborat si el fata de anii
    precedenti, pe fondul scaderii cheltuielilor cu serviciile de
    telecomunicatii. “O parte importanta dintre clientii Romtelecom
    suna de pe fix pe mobil, iar din studiile noastre de piata,
    principala lor nemultumire sunt tarifele ridicate”, spune seful
    operatorului de servicii de telefonie fixa, cablu si internet.

    Oferta comuna a Romtelecom si Cosmote nu este insa singura de
    acest gen de pe piata. Competitorii Orange, Vodafone si
    RCS&RDS, care au in portofoliu atat telefonie mobila, cat si
    fixa, aplica tarife mai reduse apelurilor in retea, de pe fix pe
    mobil sau invers. Fata de competitorii mobili, avantajul celor doi
    operatori ar fi ca pot furniza in acelasi timp atat servicii de
    internet de mare viteza, cat si servicii TV, in timp ce, fata de
    RCS&RDS, in ecuatie intra si reteaua de magazine Germanos,
    precum si o acoperire nationala a serviciilor 3G. “Exista cateva
    initiative similare in SUA, o piata foarte diferita de cea
    europeana, dar nu am gasit nicaieri in lume o oferta comparabila”,
    sustine Yorgos Ioannidis.

  • Cati bani se fac din “Ati sunat la relatii cu clientii”

    Vladimir Sterescu: Piata de call-center s-a asezat in ultimii
    doi ani.Multe firme au disparut iar de castigat au avut
    competitorii mari care s-au adaptat la noile conditii

    Mai bine de 650 de oameni se indreapta in fiecare dimineata
    catre o cladire de birouri din sticla, cu cinci etaje, dintr-un
    centru de afaceri din Bucuresti. Se opresc aproape toti la acelasi
    etaj si imediat ce ajung la birou incepe o zarva de nedescris.

    In fiecare ora poarta fiecare cel putin zece conversatii
    telefonice cu clienti ai companiilor care si-au externalizat
    departamentele de suport catre call-centerul unde lucreaza. Iar ca
    ei sunt alti mai bine de 10.000 de oameni din toata tara, la care
    se adauga probabil inca pe atat din departamente interne de suport
    ale companiilor.

    “Mai exact, sunt peste 100.000 de apeluri la care raspundem
    zilnic, fara sa le punem la socoteala pe cele preluate de robotul
    telefonic si care nu implica in mod neaparat interactiune umana”,
    afirma Vladimir Sterescu, seful Computer Generated Solutions
    Romania (CGS). Aceasta este activitatea de zi cu zi din
    call-center, luand in calcul nu doar biroul din Bucuresti, ci si pe
    cel din Brasov, comparabil ca dimensiune si ca numar de
    angajati.

    CGS este o companie de origine americana intrata pe piata din
    Romania in 2007, prin achizitia furnizorului de servicii de suport
    si relatii cu clientii Easy Call, pentru o suma estimata de surse
    din piata la aproximativ sase milioane de euro.

  • Angajatorii par mai optimisti. De ce?

    Parca niciodata n-am fost mai ingrijorati ca acum de ziua de
    maine, de taierile de cheltuieli decise atat de Guvern, cat si de
    mediul privat, si de cata stabilitate mai avem la locul de munca.
    In acelasi timp, in economie apar indicatori care arata ca
    lucrurile merg inspre bine: pentru a doua luna la rand, dupa
    aproape un an si jumatate in care a crescut, numarul de someri a
    inceput sa scada.

    765.285 de oameni apti de lucru nu aveau un loc de munca in luna
    martie. In aprilie, numarul lor a ajuns la 738.187, iar in mai a
    urmat o noua reducere a cifrei, de aproximativ 36.000 de mii de
    oameni, ceea ce ar insemna ca situatia de ansamblu ar fi mai buna
    decat media din 2009.

    Exista posibilitatea ca scaderea numarului somerilor sa fie pusa
    pe seama faptului ca o parte din ei sunt cei intrati in somaj la
    inceputul anului trecut, care intre timp au depasit perioada de
    primire a ajutorului de somaj si au iesit din evidente.

    Cercetarile de piata par sa confirme insa ca nu este doar o
    intamplare, daca luam in calcul opiniile exprimate de angajatori.
    Mai exact, pentru prima oara in ultimul an si jumatate, angajatorii
    se arata optimisti, iar previziunea neta de angajare revine la o
    valoare pozitiva, dupa cinci trimestre consecutiv de valori
    negative privind intentiile de angajare. E drept ca previziunea se
    mentine la o valoare prudenta, sustinand o crestere de doar 2%.

    Concret, aceasta inseamna ca 21% dintre angajatori se asteapta
    sa creasca numarul angajarilor, in timp ce 19% anticipeaza o
    scadere a activitatii de angajare, iar aproape 60% dintre ei
    previzioneaza o mentinere a numarului actual de angajati, dupa cum
    arata cel mai recent studiu al Manpower privind perspectivele
    angajarii fortei de munca.

    “Dupa mai mult de un an, rezultatele studiului pentru al treilea
    trimestru prezinta o previziune neta de angajare pozitiva, ceea ce
    arata ca piata muncii incepe sa se redreseze usor. Va trebui sa mai
    treaca o perioada de timp inainte ca piata fortei de munca sa
    revina la o situatie comparabila celei dinainte de recesiune”,
    apreciaza Camelia Stanculescu, directorul general al Manpower
    Romania.

  • Cum au trecut companiile low-cost in liga mare

    Natasa Kazmer este de opt ani “omul de la Wizz Air”. S-a angajat
    in companie de la startul acesteia, a participat de la sedintele de
    strategie pana la fiecare conferinta de presa pentru lansare sau
    pozitionare si la toate sedintele de marketing. La inceput, jobul
    parea mai usor; cand s-a angajat in Wizz, avea o echipa de 14
    persoane si o secretara, echipa “normala din punct de vedere
    numeric” pentru coordonarea departamentului de marketing si
    corporate affairs.

    Din 2009, Natasa Kazmer a ramas fara secretara si cu o singura
    persoana in subordine. Si munceste mult mai mult. Per total insa, e
    multumita: Wizz Air, care a implinit in luna mai sase ani de la
    infiintare (cu peste 22 de milioane de pasageri transportati in
    aceasta perioada), a trecut peste 2009 cu o crestere de 30%, in
    conditiile in care veniturile companiilor aeriene si numarul
    pasagerilor au scazut in medie cu 12-20%.
    Startul in 2010 a fost destul de bun pentru Wizz Air, povesteste
    Kazmer, iar rezultatele primului semestru ar fi aratat si mai bine
    daca nu ar fi erupt niciun vulcan in Islanda.

    Povestea cu Eyjafjoell a adus Wizz pierderi de 10 milioane de
    euro – odata cu anularea a 930 de zboruri si a unui minus de
    135.000 de pasageri. “In primul trimestru din 2010 am vazut o
    normalizare, pasagerii s-au intors, cifrele aratau cam la fel cu
    primul semestru din 2008 – insa odata cu eruptia, am pierdut din
    nou controlul asupra a cum va fi 2010.”

    Eyjafjoell nu e insa singurul necaz in ceea ce priveste Europa
    de Est: nici economiile din zona nu o duc prea bine, iar bugetarile
    Wizz Air au luat in calcul un 2010 mai prost decat 2009; “tarile
    din CEE sunt puternic afectate de criza si au datorii publice mari,
    combustibilul se scumpeste din nou, iar slabirea dolarului ne
    incurca destul de mult la raportare”, explica oficialul Wizz,
    companie al carei business este concentrat 100% in Europa de
    Est.

    Expunerea Wizz in CEE face ca operatorul low-cost sa fie afectat
    de orice stiri proaste ar veni dinspre Varsovia, Bucuresti,
    Budapesta, Praga, Kiev sau Sofia: “Cea mai mare parte a afacerilor
    Wizz este concentrata in Polonia si Romania, dar orice influenta
    macroeconomica negativa dinspre celelalte piete e la fel de rea,
    deoarece sunt piete in dezvoltare si trebuie sa ne uitam la toate
    cu egala atentie”.

    Desi 2009 a fost caracterizat drept un an greu de toate
    companiile aeriene care opereaza in Romania, Kazmer spune ca pentru
    Wizz anul trecut a adus profit. Este adevarat, nu atat de mult ca
    in 2008: “Suntem profitabili in Romania si vom folosi acest profit
    pentru a il reinvesti in bazele noastre din Romania, dar si pentru
    a mentine sau a scadea tarifele, lucru pe care l-am facut si in
    2009”.

  • Cu cat s-au scumpit de fapt medicamentele in ultimii 10 ani?

    Un raport al Eurostat referitor la evolutia preturilor de consum
    arata ca, in timp ce preturile generale s-au dublat fata de
    inceputul anilor 2000, cel al medicamentelor a inregistrat mai
    degraba o stagnare, daca ne uitam la cresterea de circa zece
    procente.

    Ioana Cacovean, presedintele Patronatului Farmacistilor din
    Romania, spune ca practica pretului redus al medicamentelor a
    functionat dintotdeauna, pentru ca s-a lucrat la pret minim
    european si pentru ca referinta in calcularea medicamentelor se
    face la cursul BNR stabilit la inceputul anului: “Istoria a dovedit
    ca, pana in anul urmator, desi cursul euro sau cel al dolarului se
    aprecia cu 20-30%, pretul doctoriilor ramanea acelasi”.

    Farmacistul adauga ca, de-a lungul timpului, si adaosul
    comercial al farmaciei a fost mult diminuat, ceea ce s-a reflectat
    in evolutia costurilor: “Daca la inceputul anilor 2000, marjele
    farmaciei erau de 25%, la inceputul anului trecut scazusera sub 1%,
    iar in prezent se afla la nivelul de 10-12%”.

    Potrivit sefului PFdR, ceea ce intelege populatia din aceste
    scumpiri ar fi de fapt “un nor de fum”. Un argument ar fi ca
    pacientii sunt derutati de gradul diferit de compensare de la un an
    la altul. Asa se face ca, dupa ce mult timp pacientul a platit doar
    10% din pret, iar apoi a ajuns la un grad de compensare de 50%,
    este firesc sa constate o scumpire. Potrivit unui raport al
    Cegedim, companie de studii si analize de piata specializate
    privind industria de ingrijire a sanatatii, 90% dintre bolnavii
    care consuma medicamente pe baza de reteta compensata platesc
    jumatate din valoarea ei.

    Pe de alta parte, nivelul de trai scazut face ca o suma de 30 de
    euro platita pentru tratamentul lunar sa fie enorma, in timp ce
    europeanul plateste aceiasi bani, dar castiga de zece ori mai
    mult.
    Pe de alta parte, din cauza scaderii puterii de consum, cererea se
    muta dinspre medicamentele platite din buzunar inspre cele pe baza
    de reteta.

    “Ceea ce este important in evolutia pietei farmaceutice este
    promovarea bunei utilizari a medicamentelor, pentru ca acestea nu
    trebuie judecate ca un bun de consum”, spune Petru Craciun,
    directorul Cegedim. Raportul trimestrial al companiei arata ca,
    fata de primul trimestru din 2009, piata farmaceutica a inregistrat
    o crestere de 22% in valoare, in principal din pricina cresterii
    preturilor la medicamente din luna martie, ca urmare a actualizarii
    cursului de schimb, de la 4 lei la 4,25 lei/euro.

    Volumul total al medicamentelor a scazut semnificativ cu 7,5%,
    cele mai afectate segmente fiind consumul din spitale (-15,2%) si
    segmentul celor eliberate fara prescriptie medicala (-13,7%).
    Mutarea cererii spre medicamente pe baza de reteta nu este tocmai o
    veste buna pentru farmacii, daca ne uitam la termenele de plata
    dupa care se face decontarea din partea Casei de Asigurari. Daca in
    prezent banii vin dupa 210 zile, vara lui 2010 le-ar putea dubla la
    360 de zile sau chiar mai mult.

    La nivelul anului trecut, in topul preferintelor la consumul de
    medicamente se gaseau produse care se adreseaza luptei cu durerea.
    Potrivit unui top al BUSINESS Magazin, Nurofen se afla pe primul
    loc in randul medicamentelor eliberate fara reteta, cu zece
    milioane de unitati vandute in 2009 si o valoare totala, la pretul
    de achizitie in farmacii, de circa 20 de milioane de euro. Cu 23%
    cheltuieli cu medicamente din totalul alocat sanatatii, tara
    noastra este in urma unor tari ca Ungaria, Cehia sau Slovacia, care
    cheltuiesc pe medicamente 30% din buget sau chiar mai mult.

  • Internetul, acum si la volan

    De indata ce am deschis portiera am stiut ca o voi cumpara, iar
    ceea ce m-a atras cel mai mult la ea au fost gadgeturile”, isi
    aminteste Florin Constantin de momentul cand si-a luat masina. Pe
    langa dotarile standard ale automobilului, a optat pentru unele
    suplimentare, dintre care spune ca sistemul de navigatie si
    camerele video pentru parcare i se par cele mai utile.

    In ce priveste gadgeturile pentru masini exista o diferentiere
    clara in functie de tipologia clientului, sunt de parere
    reprezentantii BMW din Romania. Astfel, potrivit acestora, exista o
    categorie care este procupata de siguranta in trafic si are ca
    gadgeturi predilecte, intre altele, camerele video pentru parcare,
    unde cel mai avansat sistem creeaza o imagine de 360 grade in jurul
    masinii.

    Un alt gadget este controlul automat al vitezei de croaziera cu
    sistem radar – care pastreaza o distanta preselectata fata de
    automobilul ce ruleaza in fata si poate frana automat pentru un
    interval scurt in cazul pericolului de accident iminent. Exista si
    cateva dispozitive mai exotice, precum sistemul Head-Up Display
    (HUD), care proiecteaza pe parbriz informatii relevante pentru
    sofer, dupa modelul avioanelor de vanatoare, sau Night Vision, un
    sistem de camere video cu infrarosu care permit detectarea timpurie
    a pietonilor din apropierea masinii.

    In schimb, cei interesati de divertisment se intereseaza de
    conexiunea USB, care permite redarea fisierelor MP3 prin sistemul
    de sunet al automobilului, si interfata Bluetooth pentru telefonul
    mobil, potrivit reprezentantilor BMW si Mercedes-Benz in Romania.
    Pe de alta parte, oficialii Skoda spun ca majoritatea clientilor
    opteaza pentru senzori de parcare si aparate audio cu ecran
    tactil.

    “Romanii sunt consumatori cu un simt al tehnologiei dezvoltat,
    dar si cu atentie sporita pentru design si functionalitate”,
    comenteaza Taiju Ishikawa, branch manager Romania & Moldova in
    cadrul Sony Central & SouthEast Europe. De aceea, completeaza
    acesta, produsele car-audio si nu numai integreaza un design
    deosebit si tehnologii avansate care sunt pe placul romanilor.
    Oficialii Mercedes- Benz remarca preocuparea consumatorilor pentru
    personalizarea automobilelor, dar si pentru calitatea produselor:
    “Cei care doresc posibilitati suplimentare de divertisment sau noi
    dotari apeleaza de obicei la oferta de accesorii originale ale
    producatorului”.

    Daca acum 15-20 de ani apareau primele sisteme de navigatie, in
    prezent multi producatori auto ofera computere de bord cu ecrane de
    mari dimensiuni pentru controlul principalelor functii ale
    automobilului. “Internetul si serviciile prin internet sunt
    urmatorul pas in dezvoltarea gadgeturilor pe automobil”, afirma
    oficialii BMW, precizand ca acestea deschid drumul catre multe
    aplicatii pentru masini, iar, in Romania, primele modele care vor
    oferi acces la internet vor fi BMW si Mini. BMW ofera inca din 2007
    acces la internet direct pe sistemul iDrive, insa serviciul este
    limitat la un numar redus de tari. In acest caz, rezultatele
    cautarilor din Google Maps pot fi preluate pe sistemul nativ de
    navigatie al automobilului.

  • De ce Marele Paris s-a distantat de fratele sau mai mic

    Anul acesta nu ne-a mers asa de bine. Vom avea, probabil, cu un
    milion de turisti mai putin decat in 2009, adica in jur de 27 de
    milioane”, spune Veronique Potelet Anty, responsabilul pentru
    comunicarea cu presa al Biroului de Turism din Paris.


    Fata de ce se intampla la Paris, turismul din Bucuresti si din
    toata Romania, de altfel, pare o gluma. Este suficient sa ne uitam
    la cifrele Institutului National de Statistica – anul trecut, pana
    la sfarsitul lunii noiembrie, aproximativ sapte milioane de
    vizitatori straini au intrat in Romania si, spre deosebire de cei
    care ajung la Paris, multi dintre cei ce ne-au vizitat o data nu au
    in plan sa o mai faca si a doua oara. Cu alte cuvinte, in toata
    Romania au ajuns in 2009 de patru ori mai putini decat au sosit
    doar intr-un singur oras din Franta.


    Pe de alta parte, nu doar ca nu avem cu ce sa atragem un numar
    atat de impresionant de vizitatori, dar si daca am face-o, nici nu
    am avea unde sa-i cazam, din moment ce Bucurestiul are o capacitate
    de cazare de mai putin de 10.000 de locuri, in timp ce in Paris
    sunt peste 76.000 de camere in 1.466 de hoteluri.

    In plus, Parisul are nu doar renume si obiective turistice
    celebre, ci si o strategie sustinuta de promovare, independenta de
    programele turistice nationale. Spre exemplu, Biroul de Turism din
    Paris deruleaza anual 2.000 de activitati de marketing si
    promovare, adresate atat publicului general, cat si
    reprezentantilor presei locale si internationale.

    Pana acum, se pare ca a functionat – potrivit indexului City
    Brands, realizat de Anholt-GfK Roper, perceptia generala asupra
    Parisului este de “cel mai carismatic oras din lume”, devansand
    Londra si Sydney, urmatoarele orase clasate in top. Un alt sondaj,
    realizat de autoritatile pariziene, arata ca 92% din cele 13.000 de
    persoane (exceptand parizieni) care au participat la cercetare au o
    parere buna despre capitala Frantei.

    Acelasi sondaj da rezultate si despre perceptiile in randul
    turistilor de business – 82% dintre ei prefera Parisul oricarui alt
    oras pentru organizarea intalnirilor de afaceri. Si reprezentantul
    Biroului de Turism confirma: “Foarte multi dintre cei care vin in
    Paris in fiecare an se afla la a doua, a treia vizita sau chiar mai
    mult. Sunt turisti care in fiecare an vin macar de doua ori in
    Paris, nu neaparat pentru vacante, cat pentru iesiri de un weekend
    sau sesiuni de cumparaturi”.

    Americanii si englezii viziteaza cel mai des Parisul. Cifrele
    Biroului de Turism arata ca 3,4 milioane de americani si 2,7
    milioane de englezi au innoptat anul trecut intr-un hotel din
    Paris. Italia, Spania, Germania si Japonia au fost alte tari care
    in 2009 au trimis peste un milion de vizitatori in capitala
    Frantei.

    Dincolo de simbolurile pentru care acest oras este cunoscut in
    toata lumea, Parisul se remarca si prin ceea ce ofera ca activitati
    de relaxare. Incluzand spectacolele, piesele de teatru, concertele,
    expozitiile, in Paris au loc in fiecare zi circa 300 de astfel de
    manifestari artistice.