Slovacia ar putea da in judecata Comisia Europeana la Curtea Europeana de Justitie, pentru a contesta solicitarea acesteia de a-si reduce cu un sfert emisiile de carbon in intervalul 2008-2012. De la un nivel de 40,3 milioane de tone pe an, CE vrea sa se ajunga la 30,9 milioane de tone.
Jaroslav Izak, ministrul slovac al mediului, a declarat pentru EUObserver ca reducerea ar pune in pericol actuala dezvoltare industriala a tarii. Aceasta mai ales dupa ce
Pentru cativa romani Google este o etapa deja trecuta, altii acum o parcurg, dar cei mai multi doar viseaza sa lucreze aici.
Catalin Francu – Ajuns la Google in perioada cand numarul angajatilor era sub 100 de persoane, dupa 4 ani demisioneaza pentru a se dedica proiectelor personale. Absolventul MIT face parte cel mai probabil din categoria Google Riche termen folosit pentru desemnarea angajatilor imbogatiti din exercitarea optiunilor detinute.
Cosmina Dorobantu – Spune ca Google este compania unde si-a dorit sa lucreze cel mai mult. A fost angajata aici imediat dupa ce si-a terminat studiile, in 2003. In prezent, la biroul din Londra al Google, ocupa functia de emerging markets analyst, Romania fiind una dintre tarile pe care le are sub observatie.
Octavian Costache – lucreaza la biroul Google din
Mihai Parparita – In timpul studiilor la Universitatea Princeton din Statele Unite a lucrat pentru Microsoft si VMware. De cand a absolvit, in 2004, lucreaza pentru Google ca inginer de software. Proiectele in care a fost implicat au fost realizarea Google Reader si dezvoltarea sistemului software de publicitate.
Vanzarile de masini noi in
Astfel, in
Optimismul pe toata linia pare sa defineasca atitudinea Google fata de piata romaneasca de publicitate online. BUSINESS Magazin a purtat o discutie cu membri ai biroului de presa al Google din Londra – Ema Linaker, corporate communications and public affairs manager, si Cosmina Dorobantu, membra a acestui departament. Ati observat un interes in crestere pentru campaniile de publicitate AdWords din partea publicului din AdWords a devenit disponibil pentru Cati clienti care cumpara publicitate aveti din Programul AdWords are sute de mii de utilizatori in toata lumea. Nu putem insa da cifre exacte despre numarul celor veniti din Care sunt veniturile pe care le obtine Google de pe piata romaneasca? Nu putem mentiona public venituri pentru vreo Care sunt estimarile Google despre valoarea pietei romanesti de publicitate online? Am folosit cifre si evaluari ale unor companii de afara pentru a masura dimensiunea pietei. Ce este sigur e ca piata are foarte mult potential si asteptam sa creasca in anii urmatori. Ce asteptari aveti in ceea ce priveste serviciile de Internet romanesti si cum este vazuta Piata din
Pentru utilizatorii romani, Google a ajuns deja bun la toate: aici cauta informatii, isi promoveaza afacerile si tot de aici castiga bani din publicitate. O masa critica suficienta pentru ca, de curand, brandul Google sa inceapa demersuri pentru a intra oficial pe piata romaneasca.
Pentru prima oara, Google vorbeste oficial despre businessul din Romania si despre etapele trecute pana acum pentru angajarea unui consultant local, functie visata de multi dintre oamenii implicati in afacerile pe Internet. Si cu toate ca raspunsurile oferite in discutia cu BUSINESS Magazin n-au fost de natura sa inlature misterul planurilor gigantului tehnologic, este unul dintre primele semne oficiale pe care le-a dat pana acum ca dot.ro-ul este pe harta Google.
Ce e sigur e ca piata are foarte mult potential si asteptam sa creasca in urmatorii cativa ani, au declarat pentru BUSINESS Magazin reprezentantii Google, referindu-se in special la serviciile de publicitate online oferite de companie. Apropierea de Romania nu incepe acum: in urma cu trei ani, motorul de cautare era tradus in limba romana si utilizatorii cu IP-uri romanesti erau redirectionati automat catre google.ro, din 2004 au devenit disponibile in Romania campaniile AdWords, iar din octombrie anul trecut, Google a inceput sa caute un country consultant pentru Romania.
Ema Linaker, purtatoarea de cuvant a companiei in Europa, spune ca ne-am concentrat eforturile pentru a gasi un consultant national pentru
In ultimele saptamani insa, planul initial pare a se fi schimbat: trimisii companiei au inceput sa faca studii de perceptie asupra brandului pe piata locala si au initiat demersurile de selectare a unei agentii de PR care sa sustina comunicarea brandului Google. Alegerea unui partener specializat in comunicare se va desfasura in doi pasi. In aceasta saptamana, din cele 5-6 agentii cu care s-au initiat discutii si au fost invitate la pitch, vor fi alese trei finaliste cu care se va discuta individual si in cele din urma una dintre ele va administra contul de comunicare al Google in Romania. Una dintre agentiile aflate in cursa spune ca nu se asteapta ca Google sa fie un client mare din punctul de vedere al bugetului de comunicare alocat, dar va fi un client de portofoliu, o carte de vizita pentru agentie. Toata lumea isi doreste sa lucreze pentru Google, este un client pentru care s-ar putea face multe lucruri interesante, pentru ca este un brand foarte generos din punct de vedere al conceptelor, a declarat o reprezentanta a uneia dintre agentiile participante la pitch, care a dorit sa isi pastreze anonimatul.
Aceleasi surse spun ca alegerea unei agentii de comunicare isi gaseste justificarea in conditiile in care pana acum perceptia utilizatorilor romani asupra Google a fost spontana, nu urmarea unei actiuni coerente. Abia in a doua faza, dupa selectarea comunicatorului, urmeaza numirea unui responsabil local, care sa dezvolte afacerile Google in
De ce ar vrea insa Google o prezenta directa pe piata, in conditiile in care chiar si acum obtine, daca estimarile sunt corecte, in jur de 10% din piata de publicitate online din Romania? Simplu – pentru ca vrea mai mult. In momentul de fata, pe Google isi fac reclama cei care stiu, se pricep si pot sa se descurce prin tot ce inseamna automatizarea Google. Or, compania vrea mai mult, vrea sa atraga bugete mari de la clienti mari care nu vor merge niciodata sa-si completeze formularul ala si care trebuie curtati, trebuie vizitati, trebuie ofertati, ofera un posibil raspuns Orlando Nicoara, directorul Media Pro Interactiv.
De alta parere este Calin Fusu, directorul general al Neogen, care nu crede in varianta deschiderii unui birou local in
Iar Google nu s-a dovedit deloc indiferent fata de prezenta in Europa Centrala: la sfarsitul lui 2005, compania deschisese deja birouri in Polonia si Ungaria. Cand am venit in Polonia, am considerat ca avem de-a face de la bun inceput cu o mare oportunitate: ipoteza noastra s-a confirmat. Biroul merge bine (…) avem aici un country manager cu echipa lui, iar in ultima jumatate de an au avut discutii cu advertiseri si parteneri si au inceput sa dezvolte parteneriate locale de afaceri, declara in septembrie trecut Dennis Woodside, director pentru EMEA al Google, intr-un interviu pentru un blogger ungar (gugli.wordpress.com).
Woodside explica atunci ca problema Google in regiune a fost ca doar cu un an in urma nu avea niciun birou la est de
Sa vedem cum stau insa lucrurile la noi. Google este poate cea mai importanta piesa din online-ul romanesc, un catalizator de crestere al Internetului autohton. Mihai Fanache, proprietarul agentiei Media Cafe, care vinde publicitate in special pentru site-urile concurentilor de la Yahoo!, spune ca daca nu ar exista Google, ar trebui sa apara un alt serviciu care sa il inlocuiasca. Ar fi dificil de exprimat motivele pentru care utilizatorii folosesc acest motor de cautare si nu altul. Ar putea fi interfata simpla de utilizare, serviciile aditionale pe care le lanseaza intr-un ritm infernal sau pur si simplu sex-appeal-ul.
La fiecare dintre aceste argumente posibile se pot gasi contraargumente si mai intemeiate. De exemplu, cu toate ca ritmul lansarilor este foarte alert si Google are in acest moment mai mult de 20 de servicii, pe langa cel clasic de cautare, multe sunt complet necunoscute publicului. Un alt repros care se aduce Google este faptul ca serviciile sunt mentinute foarte mult timp in varianta beta, o versiune nefinala, facuta teoretic pentru a analiza reactia consumatorilor si de a-i aduce imbunatatiri ulterioare. Doar ca la Google eticheta beta este mentinuta pe unele dintre produse chiar si un an de zile, iar concurenta spune ca este o strategie a companiei de a-si marca teritoriul pentru a descuraja companii mai mici sa lanseze produse similare.
Neindoielnic insa ramane faptul ca Google este cel mai folosit motor de cautare in
Nu exista cifre exacte pe trafic.ro despre repartizarea utilizarii motoarelor de cautare, toate fiind incluse intr-o singura categorie. Dar daca avem in vedere cifra de 3,1 milioane de vizitatori zilnic data de Alexa.com, estimarea lui Orlando Nicoara de la Media Pro Interactiv, cum ca 90-95% dintre cautari pe motoare de cautare sunt realizate folosind Google, pare indreptatita. Google nu este doar cel mai bun referrer pentru site-urile romanesti, este cel mai bun pentru tot Internetul. In Romania, MSN e ca si inexistent, iar Yahoo! e undeva la 5% din referreri, daca vorbim de referreri motoare de cautare, completeaza Nicoara.
Nu toti considera insa Google drept cel mai important site din
Mergand mai departe cu diferentierea, primul program este destinat proprietarilor de site-uri care vor sa ajunga la cumparatorii de publicitate si sa fie platiti pentru reclamele afisate pe site. Un spatiu pe site este permanent rezervat astfel de Google pentru a include publicitatea venita, alegerea reclamelor potrivite pentru publicul site-ului fiind facuta automat de motorul de cautare, in functie de continutul fiecarui site. Momentan, site-urile in limba romana nu pot face parte oficial din reteaua de publicitate a Google. Exista in schimb proprietari romani, cu site-uri in limba engleza de pilda, care castiga sume importante din publicitatea livrata de Google. Bobby Voicu, de exemplu, un cunoscut blogger roman, avea pana nu de mult mai multe bloguri pe diverse teme care afisau reclame la Google. Din cele in jur de 20 de bloguri pe care le avea asta-vara, doar cel pe tema campionatului mondial de fotbal i-a adus in trei luni aproximativ 3.000 de dolari.
Argumentul lui Bobby Voicu, atunci cand a ales sa publice in limba engleza, este probabil si argumentul Google. Sunt foarte putini bani in
Aceste venituri pe care Google le impartea cu utilizatori cum este Bobby Voicu se adauga la cele castigate direct de Google de la cumparatorii de publicitate din Romania care vor sa-si promoveze serviciile pe paginile motorului de cautare. Prin programul AdWords, serviciu tradus in limba romana, afacerile locale se pot promova alaturi de rezultatele cautarilor pe Google. La o cautare pe Google dupa cuvinte-cheie in limba romana, in partea dreapta a ecranului apare o caseta cu link-uri sposorizate. O cautare la intamplare, folosind cuvantul cheie calculatoare, produce printre link-urile sponsorizate ce apar in dreapta ecranului si unul care contine o reclama text la General Group, o companie romaneasca din domeniul IT. Cristian Paun, directorul general al companiei, spune ca lista de cuvinte-cheie care conduc catre site-ul lor contine 900 de cuvinte, atat in limba engleza, cat si in romana.
Prin aceasta forma de publicitate, Google obtine intr-un an venituri de pe piata romaneasca de cateva sute de mii de dolari, estimeaza oameni din piata chestionati de BUSINESS Magazin. Parerea mea e ca anul asta vor pleca spre Google undeva intre 300-500.000 de dolari, dar e o estimare grosiera, pe feeling, spune Orlando Nicoara de la Media Pro Interactiv.
Nu putini sunt insa cei care izbutesc sa obtina surse importante de venit de pe urma motorului de cautare Google. Lucian Todea (26 de ani), care lansa acum trei-patru ani un site de download in limba romana cu programe software descarcabile gratuit, este unul din exemple. In scurt timp si-a dat seama ca ar putea creste mult mai rapid daca ar oferi acelasi serviciu in limba engleza, catre un public global. Acum, site-ul sau, soft32.com, este al doilea din punctul de vedere al numarului de vizitatori, potrivit trafic.ro, si unul dintre cele mai vizitate site-uri de profil din lume. Fara sa fie o estimare exacta, cred ca veniturile totale din publicitate aduc anual ITNT (firmei sub care functioneaza site-ul) aproximativ 70% din venituri, iar publicitatea Google undeva spre 500.000 de dolari.
Anul trecut compania din
Cristian Mezei (24 de ani) este un tanar antreprenor care spune despre el ca a avut primul faliment la 18 ani, din cauza ca partenerul a fugit cu banii in strainatate, cand era coproprietarul unui magazin de calculatoare. Dar nu pentru acest faliment este cunoscut in randul proprietarilor de site-uri. Acum isi ofera serviciile la preturi similare cu cele ale unui avocat. Pentru 30 de dolari pe ora, Mezei face schimbari in site de asa natura incat sa fie afisat cat mai aproape de primele rezultate ale cautarii pe site-uri ca Google sau Yahoo!. Interesul site-urilor pentru SEO (search engine optimization) se datoreaza atat faptului ca utilizatorii de multe ori ajung pe un site urmand link-ul din Google si nu tastand direct adresa exacta a site-ului, cat si datorita faptului ca cei mai multi dintre ei nu privesc decat prima pagina a rezultatelor cautarii. Iar daca din milioanele de pagini web pe care un motor de cautare le afiseaza dupa cuvinte-cheie site-ul este mentionat doar dupa prima pagina, sansele ca un utilizator sa ajunga pe site se reduc drastic.
Mezei apreciaza ca in
Ce face, mai exact, un specialist in SEO? In primul rand trebuie sa inteleaga foarte bine modelul dupa care motoarele de cautare pozitioneaza site-urile in cadrul rezultatelor. Practic, piesa de baza a unui motor de cautare este chiar acest algoritm de alegere a celor mai potrivite rezultate la cautarile utilizatorilor. In proportii diferite din punctul de vedere al importantei date, motoarele de cautare isi pozitioneaza rezultatele in functie de repetitia cuvintelor-cheie dupa care se face cautarea, de numarul de legaturi care trimit spre si de la alte site-uri, dupa noutarea articolului postat sau numarul de utilizatori care l-au citit. Un bun specialist SEO cunoaste din experienta empirica ce anume trebuie facut pentru ca un site sa apara printre primele afisate de motoarele de cautare. Insa toate aceste variabile dupa care un algoritm functioneaza se schimba periodic. Chiar anul acesta, Google a facut o schimbare majora si toti am avut surpriza sa vedem cum tot clasamentul intre site-uri se schimba, spune Cristian Mezei.
In fine, o alta modalitate de a face bani cu Google nu presupune nicio apropiere de Internet: dividendele incasate de actionarii companiei sau plasarea banilor in actiuni Google. In acest moment, valoarea de piata a companiei se situeaza la aproximativ 140 de miliarde de dolari, cu un pret per actiune in jurul a 500 de dolari. Datorita faptului ca pe bursa Nasdaq investitiile in actiuni din partea persoanelor fizice raman sub rezerva anonimatului, nu se poate sti daca exista vreun roman care sa detina pachete de actiuni la Google. Cu siguranta insa, dintre romanii angajati la Google, niciunul nu are detineri demne de luat in calcul. Aceasta pentru ca orice noua persoana intrata in actionariat trebuie sa fie anuntata public daca este angajat al companiei, pentru a evita suspiciunile de inside trading. In listele declarate ale Google nu apare niciun nume romanesc. Un obstacol in plus este faptul ca unui cetatean roman i-ar fi in acest moment imposibil sa achizitioneze actiuni la bursa Nasdaq de pe teritoriul tarii. La
O parte a angajatilor Google au in comun originea romana. Catalin Francu, inginer de software timp de aproape cinci ani, estimeaza ca la sediile Google din toata lumea lucreaza in jur de 50 de romani. Nu stiu daca exista vreun roman in top management, dar exista ingineri romani cu vechime de 2, 3, 4, 5 ani care sunt oameni de baza in proiectele la care lucreaza. Majoritatea muncesc la sediul central al companiei din
Iar politica de motivare a angajatilor cuprinde acordarea de optiuni pentru cumpararea de actiuni. Cuantumul lor este pastrat confidential de angajati. Cei ce au ales sa cumpere actiuni acum cinci ani au facut-o platind o suma infima, in jur de 30 de centi pe actiune. Acum, aceeasi actiune valoreaza aproape 500 de dolari. Este, de altfel, una dintre armele cu care o companie tanara poate lupta pentru a-si atrage angajatii atunci cand salariile sunt la acelasi nivel sau mai mici decat la marile companii. Oferind pachete semnificative de optiuni, companiile tinere promit o felie din bogatia ulterioara unui angajat care in schimb stie ca va munci mult mai mult decat la o companie mare, unde ritmul este mai lejer, dar si optiunile sunt mai putine, spune Catalin Francu.
In conditiile confidentialitatii, este imposibil de facut o estimare a sumelor obtinute de angajati. Fara indoiala, pana acum Google a facut mii de milionari in dolari printre angajati. Estimarile analistilor financiari spun ca in 2004, jumatate dintre cei 2.300 de angajati de atunci au devenit brusc milionari pe hartie dupa ce IPO-ul, lansarea la bursa a Google, s-a incheiat cu succes. Acum, Google a ajuns la 6.000 de angajati, dar Francu isi aduce aminte de perioada cand compania tocmai parasise garajul unde a fost fondata de Sergey Brin si Larry Page: Acum cinci ani, cand am venit la Google, erau cam 100 de angajati in total care lucrau intr-o cladire de cateva etaje in care erau concentrate toate diviziile. In prezent, nici cladirea din
La fel cum cladirea in care isi are sediul aproape ca nu mai are cum sa cuprinda alti angajati noi, actionarii Google se intreaba daca pe viitor compania va mai avea loc de crestere. Exemplul Yahoo! este relevant. Dupa ce a ajuns la o valoare de piata de aproximativ 150 de miliarde de dolari, a coborat pana la sub 50 de miliarde. Sansa Google pentru a nu trece printr-un parcurs asemanator este vazuta de unii in extinderea catre zone putin exploatate pana acum, in speta catre economiile emergente, din Egipt pana in Turcia si din Polonia pana in
Amazon Anul trecut portalul de comert online si-a deschis un centru de cercetare la Ebay Cel mai mare portal de licitatii online din lume are un reprezentant in Google Fara vreun angajat in Msn Divizia online a producatorului de software Microsoft nu este inca reprezentata in cadrul biroului din Bucuresti, dar oficialii companiei au declarat ca o astfel de reprezentare este avuta in vedere pe viitor. Fara a fi folosite de un numar important de utilizatori romani, serviciile MSN includ serviciul de e-mail Hotmail si cel de instant messenger. In Statele Unite, spatiul de stocare pentru casuta de e-mail este in prezent de 1 GB, dar in Yahoo Nu este inca prezent in
FCC, al saselea constructor de drumuri din lume ca marime, impreuna cu bratul sau din
In multe tari, cotatiile mai ridicate ale petrolului au subtiat veniturile oamenilor si au provocat ingrijorari cu privire la o posibila franare a cresterii economice. Iata ca Kiminobu Kimura, un arhitect din Tokio, spune ca nu s-a simtit deloc stresat. De fapt, factura lui lunara la energie e mai mica decat cea de anul trecut.
Unul dintre motivele linistii lui Kimura este noul lui generator casnic, o masinarie la fel de mare si de silentioasa ca un dulap pentru dosare, care sta in fata casei lui si transforma hidrogenul in electricitate si apa rece in apa calda, la un pret de cateva ori mai mic decat pretul mediu al utilitatilor din Japonia. Dar chiar daca are un asemenea dispozitiv futuristic (disponibil la ora actuala doar in Japonia), Kimura (48 de ani) nu a renuntat nici la alte trucuri tehnologice care l-au ajutat anul trecut sa ramana neafectat de scumpirea petrolului.
Dispozitivele eficiente energetic sunt prezente in toate colturile modestei sale case – un frigider care da alarma cand ramane cu
Iar mai apoi sunt lucrurile marunte pe care Kimura spune ca familia lui de patru persoane le face pentru a micsora facturile la energie – refolosirea apei de
Japonia este, intre tarile dezvoltate ale lumii, cea mai eficienta energetic, potrivit celor mai multi specialisti. Si daca este vreo lectie pe care Japonia o poate oferi altor tari, spun ei, este ca nu exista o solutie miraculoasa de a te descurca in conditiile unei cotatii a petrolului de peste 50 de dolari barilul.
Mai degraba, dupa cum arata Kimura, este o combinatie de mai multe metode, de la cele mai avansate tehnologii pana la frugalitatea in viata cotidiana – si o obsesie pentru economisirea energiei care il face sa-si tina familia inghesuita intr-o singura camera incalzita pe timp de iarna.
Intre statele bogate, Japonia este pe primele locuri in clasamentele privind eficienta energetica. Populatia si economia ei sunt cam la 40% din cele ale SUA si, cu toate acestea, in 2004 tara a consumat mai putin de un sfert din energia consumata in America, potrivit Agentiei Internationale pentru Energie.
Obsesia Japoniei pentru economisire vine dintr-un acut sentiment de nesiguranta al unei natiuni cu putine resurse si care isi importa cea mai mare parte din energie din instabilul Orient Mijlociu. Sentimentul s-a incetatenit aici odata cu socurile din piata petrolului din anii 70. Directia data de guvern a jucat si ea un rol important aici: ridicarea tarifelor la benzina si la electricitate cu mult peste cotatiile globale i-a silit pe proprietarii de locuinte, dar si companiile sa economiseasca.
Guvernul a folosit banii obtinuti din aceasta taxare suplimentara pentru a ajuta Japonia sa ajunga cea mai avansata
Dispozitivul functioneaza prin convertirea gazului natural in hidrogen, care este apoi folosit pentru a produce electricitate. Caldura rezultata in timpul acestui proces este folosita pentru a incalzi apa. Primele doua astfel de dispozitive au fost instalate la resedinta premierului Japoniei in aprilie 2005. De atunci, in jur de 1.300 de aparate au fost vandute, potrivit Ministerului Comertului. Autoritatile prognozeaza ca, pe masura ce vanzarile cresc, costurile de productie vor scadea la aproape 5.000 de dolari pana la sfarsitul deceniului.
Tarifele mai mari percepute pentru energie in Japonia au creat si o solida cerere interna pentru tot felul de dispozitive de economisire a energiei. Aceasta a impulsionat inventica si dezvoltarea unor produse precum masinile de spalat si televizoarele cu consum redus si masinile si vehiculele hibride, eficiente energetic. Fabricile japoneze au invatat, de asemenea, cum sa reduca consumul de energie si cum sa devina printre cele mai eficiente din lume.
Companii precum Mitsubishi Heavy Industries culeg acum roadele unei asemenea orientari, prin cresteri insemnate ale cifrelor de vanzari in strainatate, in special in SUA, pentru turbinele lor electrice, furnale si alte dispozitive industriale eficiente energetic. Ministerul mediului prevede ca exporturile vor face din conservarea energiei o industrie de 7,9 miliarde de dolari la nivel national pana in 2020, cam de zece ori mai mare decat in 2000.
Japonia s-a invatat sa supravietuiasca in conditiile unor tarife la energie de doua ori mai mari decat in oricare alta parte, spune Kouichi Iwama, profesor de stiinte economice la Universitatea Wako, care consiliaza parlamentul japonez in ce priveste politicile energetice. Dar, cu putine exceptii, precum masinile, multe dintre produsele japoneze eficiente inca asteapta consacrarea peste hotare. Partial, aceasta se explica prin faptul ca, desi sunt mai economice din punct de vedere energetic, produsele respective sunt si mai scumpe. Un alt motiv insa este ca multe dintre produsele respective sunt proiectate pentru stilul de viata al japonezilor, orientat spre conservarea energiei, care presupune case mai mici sau lipsa incalzirii centrale.
Kimura spune ca el, sotia lui si doi copii adolescenti fac pe rand baie in aceeasi apa, o practica obisnuita in aceasta
In Japonia este normal sa te gandesti la economisirea energiei, explica Kimura. Am invatat sa nu irosim de la parintii nostri, care au invatat asta din greutatile pe care le-au intampinat in timpul razboiului si dupa aceea, spune el, referindu-se la infrangerea Japoniei in cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Abordarea diferita este evidenta si in designul casei lui Kimura, care cu 100 de metri patrati este aproape de media de suprafata a unei locuinte japoneze. Camerele sunt si ele mici, ceea ce le face mai usor de incalzit sau de racit. Cea mai mare este livingul. In timpul iernii, toata familia, inclusiv catelusul dachshund, se aduna in living, adesea singura camera incalzita. Ca multe locuinte din Japonia, nici casa lui Kimura nu are incalzire centrala. Holurile, casa scarilor si baile sunt lasate neincalzite. Cele trei dormitoare au incalzitoare montate in pereti, care sunt folosite numai cand camerele sunt ocupate si sunt inchise in timpul noptii. Livingul este tinut la un nivel confortabil de temperatura gratie apei fierbinti care circula prin tevile din podea.
Kimura spune ca o asemenea metoda de incalzire economiseste bani. El spune ca facturile la energie pentru casa lui sunt de cam 20.000 de yeni pe luna, adica 168 de dolari. Incalzirea centrala i-ar dubla sau chiar tripla factura la energie, spune el. Incalzirea centrala este prea extravaganta, spune Kimura, care de altfel face parte din clasa de mijloc a Japoniei.
Guvernul a incercat sa stimuleze o cultura a conservarii energiei, prin campanii periodice precum cea din aceasta iarna, Warm Biz – bazata pe apelul catre oamenii de afaceri de a purta pulovere si indispensabili pe sub costumele lor gri. Guvernul a incurajat, de asemenea, dezvoltarea dispozitivelor de economisire a energiei, cu programul Top Runner, care a fixat tinte pentru reducerea consumului.
Produsele care indeplinesc standardele primesc un abtibild verde, in vreme ce acelea care nu le indeplinesc primesc unul portocaliu. Ministerul Comertului si Industriei din Japonia sustine ca producatorii sunt astfel obligati sa imbunatateasca eficienta energetica, intrucat consumatorii sunt atenti la abtibilduri si isi aleg produsele in functie de ele. Asa s-a ajuns, de pilda, ca aparatele de aer conditionat obisnuite sa foloseasca acum cu doua treimi mai putina electricitate decat in 1997, iar frigiderul obisnuit cu 23% mai putina, potrivit ministerului.
Iar economiile s-au cunoscut. Potrivit datelor din 2001, cele mai recente disponibile, o locuinta obisnuita din Japonia a consumat 4.177 kwh, sustine Institutul de Cercetare Jyukankyo din Tokio. In acelasi an, o gospodarie medie din SUA a consumat mai mult decat dublu, adica 10.655 kwh, potrivit Departamentului Energiei din SUA.
Japonezii folosesc mai putina energie, nu e nicio indoiala cu privire la asta, rezuma Alan K. Meier, un om de stiinta specializat in eficienta energetica la Laboratorul National Lawrence Berkeley din
Afectati de costurile galopante ale serviciilor medicale, cei mai mari angajatori din SUA se orienteaza spre deschiderea unor centre medicale de prima asistenta in birourile si fabricile lor, ca o modalitate de a oferi servicii convenabile si ingrijire medicala gratuita sau la preturi reduse.
In ultimii doi ani, companii precum
Astazi e randul unui nou val de astfel de clinici, pe baza a ceea ce in trecut nici macar nu fusese un factor determinant: dorinta angajatorilor de a reduce costurile asigurarilor de sanatate pe care le platesc, oferind in schimb ingrijire angajatilor inainte ca acestia sa aiba nevoie de un consult la medicii din afara companiei. Mai mult de 100 din cei mai mari o mie de angajatori din
Noile birouri medicale de la locul de munca sunt mai mult decat traditionalele clinici ocupationale pe care sute de fabrici le-au pastrat pentru accidentele la locul de munca sau pentru cazurile in care trebuia sa fie stabilite compensatii pentru lucratori. Angajatii pot acum sa traga o fuga pentru un control de rutina, injectii impotriva alergiilor sau a racelii, teste de sarcina sau monitorizari de rutina pentru maladii cronice precum diabetul si astmul.
Cand e nevoie de medicamente cu reteta, unii angajatori aranjeaza ca medicamentele sa fie livrate chiar in ziua urmatoare la birou sau la fabrica, in vreme ce unii chiar tin deschise farmacii bine aprovizionate.
Chiar si la clinicile mai de moda veche pe care le au companii ca General Motors, aproximativ 40% dintre serviciile oferite acum ar putea fi caracterizate ca asistenta primara sau de urgenta, spune dr. Joel Bender, director la GM Servicii Medicale. Dar de la aceste clinici mai traditionale, angajatii sunt de obicei trimisi la medicul lor de familie sau la un specialist din afara. In schimb, la centrele medicale corporatiste mai noi, scopul este pe cat posibil sa se rezolve toate problemele de sanatate ale angajatilor, fara a mai fi nevoie de ingrijire suplimentara din exterior.
Astfel de servicii au mai fost incercate in trecut, atingand un varf in anii 70, dupa care au fost eliminate treptat, fiind considerate un mod de incarcare inutila a costurilor. In ultimii ani, totusi, dupa ce costurile asigurarilor de sanatate au crescut exponential si companiile s-au trezit cu facturi imense catre spitale de urgenta si centre de asistenta de urgenta, clinicile corporatiste au cunoscut un reviriment.
Pentru angajati, clinicile de la locul de munca pot insemna consultatie medicala mai rapida si diminuarea costurilor suplimentare de sanatate, de vreme ce vizitele la acestea sunt de obicei gratuite sau necesita o taxa redusa. Unii lucratori si-ar putea face griji cu privire la confidentialitatea dosarelor lor medicale, dar angajatorii spun ca trateaza aceste informatii cu atentie si responsabilitate. Unele companii angajeaza operatori externi care sa deserveasca aceste clinici, oferind astfel inca un argument pentru confidentialitate.
Pentru angajatori, clinicile de la locul de munca pot insemna castiguri in productivitatea muncitorilor si cheltuieli mai reduse cu asigurarile medicale. O clinica necesara pentru cateva mii de angajati ofera probabil companiei economii in jur de 1,5-2 milioane de dolari pe an, spune David Beech. Mai departe, sunt lesne de anticipat cheltuieli reduse cu serviciile de urgenta ale spitalelor si cu medicii specialisti, ca si o mutare a medicilor ramasi fara pacienti in spitale catre aceste clinici.
Cea mai mare clinica de asistenta primara de pana acum s-a deschis pe 2 ianuarie in
Si totusi, chiar si clinici mai mici sunt de natura sa-i satisfaca pe angajati. Pentru birourile din
Pepsi Bottling, un alt sustinator al clinicilor interne, incearca sa vina in intampinarea nevoilor medicale de baza ale celor 33.000 de angajati de la 46 de fabrici si 264 de centre de distributie din SUA. Compania are in acest moment 15 clinici si are de gand sa deschida inca 15 in urmatorii ani, potrivit lui David Kasiarz, vicepresedintele pentru servicii de compensare si beneficii.
Angajatii Pepsi Bottling nu sunt taxati pentru serviciile respective, care includ de la injectii impotriva alergiilor si retete pana la consiliere pentru scaderea in greutate sau renuntarea la fumat.
Credem ca problemele de sanatate afecteaza performanta afacerii, spune Kasiarz. Soferii si oamenii nostri de vanzari definesc modul cum clientii privesc Pepsi Bottling. Avem nevoie sa-i tinem pe strada; avem nevoie sa-i mentinem sanatosi si fericiti. Surorile medicale si asistentii medicilor specialisti care conduc clinicile Pepsi Bottling sunt angajati de o subsidiara a
A avut loc o evolutie in aceasta industrie, noteaza Stuart Clark, vicepresedinte executiv la Comprehensive Health Services, care opereaza cateva zeci de clinici traditionale in sediile companiilor. Pe masura ce locul de munca devine din ce in ce mai sigur, prin training si proceduri de diminuare a riscului de accidente, clientii nostri au acces la clinicile lor pentru probleme care nu sunt legate de activitatea la locul de munca, precum tratamente pentru raceala, maladii cronice, controlul greutatii sau fumat.
Unele companii au eliminat clinicile de ingrijire primara, fie pentru ca nu le considerau eficiente din punctul de vedere al costurilor, fie din alte motive. Ford Motor, care obisnuia sa ofere ingrijire medicala de baza in anii 50 la marea sa uzina Rouge din
Dar producatorii auto straini care opereaza in SUA, inclusiv Nissan si BMW, si care nu au beneficii medicale negociate la nivel de sindicat sau probleme legate de existenta unui mare numar de pensionari, imbratiseaza conceptul de clinica la locul de munca pentru angajatii lor.
O farmacie este unul dintre proiectele pe care le are in vedere si Qualcomm, compania de tehnologie wireless din
Dar, bineinteles, pentru Qualcomm si pentru alte companii mari, costurile raman intotdeauna principala preocupare. Angajatorii sunt atat de afectati de costurile cu ingrijirea medicala, incat sunt gata sa adopte orice solutie, spune Dee W. Edington, director la
Pentru ca nu puteam sta cu mintile goale in fata ecranului pe care defilau diversi, in incercarea de a deslusi tainele intrigii cu biletele, mi le-am umplut cu Walt Whitman si cu un vraf de postere. Nu mototoliti revista, intriga cu bilete e numai pretextul, nu fondul.
Walt Whitman a scris o poezie care mi-a placut mult in tinerete, pe care n-am mai regasit-o prin cimitirul terfeloagelor din biblioteca si pe care o citez aproximativ: spune, in esenta, ca nu-l invidiaza pe cel bogat in bogatia lui si nici pe presedinte in presedintia lui, dar ca se inclina plin de respect in fata indragostitilor si a puterii dragostei lor.
Titus Leber, un regizor pe care l-am regasit in cimitirul terfeloagelor, vorbeste, intr-un text din anii 80 despre Berlioz si Duchamp, despre magia posterului. Femeia de hartie se nascuse: ieftina, obiect de placere inofensiv… domina lumea noastra vizuala si mass-mediala… Nu visam noi oare la posesia acestor frumoase, la nuditatea lor fara probleme, care devine, tocmai datorita intangibilitatii sale, sursa fantasmelor autodestructive, a atator frustrari si agresivitati?
Nu i-am invocat pe Whitman si Leber pentru a va face praf cu cultura mea, ci pentru ca mi se pare ca problemele oamenilor sunt aceleasi indiferent de epoca, schimbandu-se numai actorii. Si pun o intrebare care mi se pare esentiala in Romania scandalului cu biletele: de ce nu-i au romanii la inima pe bogati? De ce nu-i suporta, macar?
Dinu Patriciu este cel mai bun exemplu. Sa ne detasam de ancheta autoritatilor si sa analizam numai reactia poporului prezent pe forumurile ziarelor. Simpla pomenire a numelui Dinu Patriciu aduna o gloata zgomotoasa, care, daca stie sa deschida un calculator si sa acceseze un site, poate fi banuita de un oarecare coeficient de inteligenta (chiar daca indivizii nu stiu a scrie corect romaneste, aici e alta problema care vad ca se regaseste si la varf de gloata). Si toti urla digital La puscarie…. Aici sunt fantasmele si frustratiile lui Leber.
Sentimentul, care se regaseste si in clasa politica, este evident; de fapt putinii care il suporta pe petrolist sunt, poate, un melanj de angajati ai Rompetrol, de actionari ai companiei si poate un grup de oameni normali pur si simplu. Si resentimentele clasei politice pot fi intelese, pentru ca Patriciu i-a batut cu armele lor. A mizat pe o companie in declin si pe o rafinarie in declin, dar a obtinut castiguri mai mari decat cele din, cum sa-i spun?… activitatea de politician. Si ca atare Patriciu a avut probleme in regimuri cu orientari politice diferite. Chiar daca pot lesne banui, fara teama de a gresi, ca vistieria Rompetrol a fost deschisa in egala masura cam tuturor, cum sa le spun?…. fortelor politice romanesti.
Nu stiu sa fi facut cineva un top al popularitatii bogatilor; in cel al celebritatilor realizat de Forbes, Donald Trump este singura persoana care intra in targetul textului meu, restul sunt notorii, pentru ca sunt sportivi sau canta. Publicul apreciaza la Trump faptul ca este agresiv si de incredere.
Ce-i lipseste lui Patriciu este un poster din acela al lui Titus Leber. Ce lipseste majoritatii clasei avute din Romania sunt posterele, reprezentari incomplete, in doua dimensiuni, dar care sa para reale, tangibile, sa excite, sa impuna, sa iste aspiratii. Asta daca vrem capitalism adevarat.
Singurul avut-politician care a reusit in acest demers este inevitabilul Gigi Becali. Nici un consilier sofisticat de imagine nu putea face cat au facut persoana si personalitatea lui Becali. Indiferent de cat de antipatizat este in elite si cat de ridiculizat in publicatii, agresivitatea si increderea (suna cunoscut?) pe care o ofera si pe care o afiseaza l-au individualizat, l-au transformat intr-un exemplu pentru, sunt convins, foarte multi.
Cei avuti ar putea spune ca pot trai bine mersi fara publicitate si lipsiti de simpatia maselor. Cei avuti si politicieni in acelasi timp ar putea spune la fel, mizand numai pe optiunile partizane ale alegatorilor. Primii gresesc, iar a doua categorie este in eroare.
Intr-o societate sanatoasa institutia modelului nu poate fi evitata. Modele viabile, bazate pe modestie (Buffett), reusita (Gates, Trump), excentricitate simtita (Branson). Multi din cei multi se vor dovedi imuni la astfel de exemple; nu-i bai, exista saibe destule de care sa traga. Dar imaginea cuiva intr-o masina scumpa (si nu cocotat pe o masina scumpa) ar trebui sa fie un factor declansator al energiilor pozitive numai bune de transformat intr-o afacere de succes. Capitalism nu inseamna numai piata libera si inflatie si dobanzi si credite; inseamna si imagine, respect, vointa, idee, personalitate, aspiratii.
Adica a ravni la mai bine, aplicand principiile sanatoase ale lui Whitman. Uite, eu nu-l invidiez chiar deloc pe presedinte in presedintia lui.