Blog

IT-ul face pretul pe piata chiriilor

In urma cu patru-cinci ani, cele mai mari contracte de inchiriere de spatii de birouri erau semnate de companiile de servicii financiare sau de banci. Intre timp, desi institutiile financiare nu si-au stopat catusi de putin extinderea, firmele de IT si telecom au devenit actori importanti pe piata spatiilor de birouri.

Din primele zece tranzactii de inchiriere incheiate anul trecut in Bucuresti, cinci au fost cu companii de IT sau telecom si au vizat spatii de mii de metri patrati, potrivit unei statistici a Colliers International. Astfel, companii ca Oracle sau Vodafone au ajuns in ultimii ani printre cei mai mari platitori de chirii din Romania.

Numai cei patru operatori de telefonie mobila din Romania ocupa impreuna aproape 100.000 de metri patrati de birouri – adica de patru ori mai mult decat suprafata uneia dintre cele mai mari cladiri de birouri de clasa A din Bucuresti, Charles de Gaulle Plaza, care gazduieste printre altele sediul Vodafone. Spre comparatie, suprafata totala de birouri din Bucuresti era estimata, la finele lui 2006, la aproximativ 1,2 milioane de metri patrati, potrivit unui studiu al companiei imobiliare CB Richard Ellis.

Pe piata de birouri, cele mai active companii sunt cele de IT si telecomunicatii si firmele de servicii financiare, remarca Horatiu Florescu, vicepresedinte la Colliers. Ce-i drept, cea mai mare parte a spatiilor utilizate de aceste companii nu sunt birouri de clasa A, ci spatii tehnice sau utilizate ca birouri pentru back-office, centre de suport sau call-centere.

Suprafata de birouri ocupata de Vodafone Romania este de aproximativ 50.000 de metri patrati, dintre care circa 8.500 mp pot fi considerati de clasa A, spun oficialii companiei. Principalul concurent al Vodafone, Orange, ocupa in prezent 20.000 de metri patrati de birouri, dintre care 7.500 mp spatii de clasa A si 12.500 mp de clasa B. Pe langa acestea, Orange mai are 10.000 de metri patrati de spatii tehnice, peste 3.000 mp de depozite si, daca se mai adauga si suprafata de peste 9.000 mp a magazinelor, ajunge la o suprafata ocupata totala de 42.500 mp, detaliaza Sorin Diaconu, care detine la Orange functia de real estate, office support & building maintenance manager. Din cei 42.600 mp ocupati in total, 4.900 mp sunt in cladiri aflate in proprietatea Orange, restul de 37.700 mp fiind in spatii inchiriate, precizeaza Sorin Diaconu.

Dar si firmele din IT au devenit vedete in tranzactiile de pe piata de birouri. Oracle a semnat deja pentru preinchirierea a 7.600 de metri patrati in Florescu Plaza, un proiect aflat in constructie. Oracle ocupa deja alti 7.000 de metri patrati in Oracle Tower. IBM a inchiriat 6.000 mp in Global Business Center, iar HP 6.200 mp in Novo Park (apropiindu-se, ca si Oracle, de o suprafata totala de 15.000 mp), potrivit unui studiu de piata al Colliers. Pentru a completa lista marilor tranzactii din 2006, si firma de software Siveco a contractat peste 5.000 mp in Victoria Park.

Totusi, nici industria financiara nu a batut pasul pe loc. De altfel, cea mai mare tranzactie din 2006 a fost inchirierea de catre Finansbank (actualmente Credit Europe) a 10.500 mp in cladirea Anchor Plaza, dezvoltata de grupul Anchor. Alti 9.400 mp au fost contractati de ING in S.Park. De altfel, in lista marilor chiriasi se inscriu mai multe societati bancare, precum Raiffeisen sau Alpha Bank, dat fiind ca bancile prefera in general inchirierea si nu achizitia sau constructia propriilor sedii, pentru a nu-si bloca fondurile in proprietati.

Dezvoltatorii castiga foarte bine si de pe urma societatilor de consultanta, audit sau firme de avocatura. Printre marile tranzactii de data recenta se numara mutarea KPMG in Victoria Park, pe 5.000 mp.

Toate aceste companii platesc sute de mii sau chiar milioane de euro anual pentru a-si desfasura activitatea in spatiile respective. Mai ales ca in ultimul timp chiriile au crescut fata de nivelurile de la inceputul anului trecut. In a doua parte a lui 2006, deja se incheiau contracte la 20-22 euro/mp lunar, fata de 18-19 in primul semestru, pentru cladirile de clasa A situate central, potrivit analistilor CB Richard Ellis. Iar in 2007, pe fondul unei oferte foarte scazute de noi spatii, chiriile si-au continuat urcarea. Din cauza ofertei limitate de spatii de birouri in centrul Bucurestiului, chiriile solicitate ajung in prezent la 25-30 euro/mp/luna in cazul imobilelor de calitate ridicata, spun reprezentantii CBRE. Acest nivel este comparabil cu chiriile cerute in urma cu 6-7 ani, cand numarul cladirilor de birouri de clasa A era foarte mic. Aceste preturi sunt totusi exceptii, dat fiind ca media pietei variaza intre 19 si 19,5 euro/mp lunar.

In fapt, oferta nu este chiar atat de scazuta, dat fiind ca in 2006 pe piata au fost livrati mai mult de 310.000 de metri patrati, iar pentru acest an se estimeaza finalizarea unor imobile care ar oferi inca 350.000 mp de birouri. Insa cea mai mare parte a acestor suprafete au fost vizate de viitorii chiriasi cu mult inainte de terminarea lucrarilor, prin contracte de preinchiriere. De altfel, mai toate tranzactiile pomenite anterior au fost preinchirieri. Acest tip de contract aduce, pe langa avantajul asigurarii spatiului intr-un anumit orizont de timp, si beneficii din obtinerea unui pret mai bun. La preinchiriere, chiriile sunt de 15,5-16,5 euro/mp, spune Horatiu Florescu de la Colliers.

In conditiile lipsei de oferte, dar si ale previziunilor de dezvoltare a companiilor, exista mai multe strategii de gasire de noi spatii. Petrom, cea mai mare companie din Romania, a ales varianta constructiei unui cartier general in nordul Capitalei. Petrom este in prezent unul dintre cei mai mari chiriasi de birouri din Bucuresti, cu spatii ce totalizeaza 17.000 mp in sase cladiri de clasa A. Austriecii de la Alpine vor construi, langa lacul Straulesti, Petrom City – ce va cuprinde o cladire de birouri, un centru de date, o centrala electrica si o parcare -, un proiect estimat la 130 de milioane de euro.

Altii raman tot la varianta inchirierii. Toate spatiile sunt inchiriate, spun oficialii Cosmote, care explica alegerea acestei variante deoarece confera o mai mare flexibilitate. Operatorul de telefonie mobila ocupa in total aproape 12.000 mp in diverse zone ale Bucurestiului, dintre care 3.500 mp in imobilul America House din Piata Victoriei, unde este sediul companiei. Cosmote isi desfasoara activitatea in principal in spatii de birouri de clasa A, atat pentru sediul central, cat si pentru departamentele tehnice si call center, afirma reprezentantii firmei.

UPC, cel mai important operator de cablu din Romania, ocupa in prezent atat spatii inchiriate, cat si spatii aflate in proprietate. Ponderea mai mare apartine birourilor pentru care firma plateste chirie – in jur de 300.000 de euro lunar, potrivit lui Mircea Beju, manager achizitii si logistica al UPC. Pe viitor intentionam sa instrainam insa o parte din cele detinute in proprietate, pentru a folosi fondurile, cu o eficienta mai mare, pentru activitatea de baza, spune Beju.

In schimb, Orange Romania este interesata de mutarea spatiilor tehnice din spatii inchiriate in spatii proprii, afirma Sorin Diaconu. Nu acelasi lucru se va intampla si pe partea de birouri, deoarece Orange nu intentioneaza achizitionarea unor spatii cu destinatie de birouri, potrivit reprezentantului companiei.

Analistii imobiliari estimeaza acum si alte tranzactii in a doua parte a anului. Pentru ca, spune Horatiu Florescu, ideal ar fi sa te muti la cel putin 5-7 ani. Dar astfel de mutari apar din doua motive – fie lipsa posibilitatilor de extindere in actualul spatiu, fie gasirea unor conditii financiare si calitative mai bune. Iar acum se apropie de final un ciclu cincinal. Multe dintre companiile care se relocheaza in aceasta perioada si-au ocupat sediile de pana acum in urma cu cei 5-7 ani mentionati, cand pe piata Capitalei apareau primele dezvoltari serioase de clasa A – cladiri ca Opera Center sau Europe House. Intre timp, au aparut noi imobile cu caracteristici imbunatatite, in locuri mai la moda. Numai ca acum este inca o piata a proprietarilor, dupa cum remarca reprezentantii chiriasilor, deoarece oferta este mai redusa decat cererea. Altfel spus, dezvoltatorii dicteaza pretul si conditiile. Dar proiectele aflate acum in constructie vor ajunge sa fie ocupate, marii chiriasi de acum vor deveni si mai mari, iar acestia vor avea un cuvant mai greu de spus in negocieri.

August 13, 2007

IT cu chirie

Intr-o perioada in care in Romania se deschid centre de suport, call-centere, iar mari companii straine cumpara firme romanesti de software, domeniul IT este printre cele mai active pe piata de birouri.

Top 10 tranzactii clasa A 2006

Chirias	Domeniu	Cladire	Suprafata (mp)
Finansbank	Financiar	Anchor Plaza	10.500
Renault	Auto	North Gate	9.900
Petrom	Petrochimie	Bucharest Corporate Center	8.000
Oracle	IT	Florescu Plaza	7.600
Dacia/Renault	Auto	West Gate Park	6.300
HP	IT	Novo Park E	6.200
IBM	IT	Global Business Center	6.000
Millennium bcp	Financiar	City Gate	6.000
Siveco	IT	Victoria Park	5.289
Zapp	Telecomunicatii	Sema Park	5.000

Sursa: Colliers International

August 13, 2007

De o parte si de alta a crizei

Cel mai important eveniment al ultimei saptamani bursiere a fost decizia Bancii Centrale Europene (BCE) de a oferi finantari in valoare de peste 150 de miliarde de euro bancilor comerciale din zona euro. Suma este un record istoric, depasind cele aproximativ 62 de miliarde de euro datate 12 septembrie 2001.

Analistii nu au vrut sa vada un semnal de alarma in gestul BCE, ci o injectie de capital intr-o piata afectata de lipsa lichiditatilor. Numai ca problemele pietei imobiliare americane s-au acutizat, in ciuda declaratiilor optimiste ale presedintelui Rezervei Federale, Ben Bernanke. Piata ipotecara secundara (de risc) a SUA are o valoare de circa doua trilioane de dolari. Nefiind sustinuta de garantii guvernamentale, piata resimte drastic orice modificare a puterii de cumparare sau a cotatiei dolarului. Fondurile internationale de investitii, cu prezente puternice si in acest sector, si-au vazut astfel randamentele trase mult in jos.

E adevarat ca, pe de alta parte, celelalte rezultate ale economiei SUA au fost pozitive, iar bursa parea ca isi va reveni dupa corectie, insa au aparut probleme in Europa. BNP Paribas, cea mai mare banca franceza, a anuntat ca blocheaza retragerile din trei fonduri detinute, pana la o noua recalculare a valorii acestora, alaturandu-se fondurilor americane Bear Stearns si Union Investments Management.

Masura intreprinsa de BCE a fost urmata de altele similare in SUA, Canada, Japonia si Australia, mai multe linii de credit pe termen scurt fiind deschise pentru a contracara declinul de lichiditate. Dar cotatiile bursiere, dupa o usoara revenire la inceputul saptamanii, au luat-o din nou la vale, ajungand pana la o pierdere de aproape 7% fata de cotatiile record de acum o luna. De data aceasta, analistii s-au pus de acord: daca toate bancile centrale injecteaza lichiditate in piata, e de rau, pentru ca guvernatorii stiu cel mai bine daca problemele sunt serioase. Valul global de panica a pornit deja; chiar daca nu isi retrag masiv participatiile din piata, fondurile de investitii nici nu mai cumpara nimic.

Teoretic, Bursa de Valori Bucuresti, la fel ca si bursele din statele vecine, nu ar trebui sa fie afectata de problemele americane. Nu suntem in situatia Europei de Vest, unde, spre exemplu, BNP Paribas detine participatii de miliarde de euro in sectorul imobiliar al SUA (1,6 miliarde de euro chiar in piata ipotecara secundara). Mai mult, rezultatele financiare la sase luni ale principalelor companii listate la BVB sau RASDAQ sunt peste asteptari. Atunci, de ce scad indicii si preturile? Cresterile sau scaderile de pe bursa nu au la baza neaparat factori fundamentali. Un rol foarte mare in variatiile inregistrate il au factorii psihologici, atitudinea investitorilor, entuziasmul sau panica, spune Amalia Baraian, broker la SSIF Broker Cluj. Probleme mari ar putea aparea la noi doar daca fondurile straine de investitii ar decide sa se retraga total sau partial de pe pietele emergente.

Corectiile de saptamana trecuta ar mai putea fi explicate si prin starea de expectativa pe care o arata investitorii institutionali. In piata apar ordine de vanzare din partea celor care doresc sa-si retraga profitul, dar nu isi gasesc cumparator. Drept urmare, preturile scad, o mana de ajutor venind si din lichiditatea in scadere a bursei. Valoarea totala a tranzactiilor realizate saptamanal a fost descrescatoare de la inceputul lunii iulie, cand inregistra 126 de milioane de euro; saptamana trecuta a consemnat o valoare de numai 68 de milioane de euro. Dintre indicatori, cel mai tare sufera BET-FI, indicele evolutiei cumulate a celor cinci SIF-uri, care a incheiat ultima sedinta a saptamanii cu un minus de 3,12%, pana la 82.211 puncte. Conform estimarilor din piata, indicele se va indrepta catre pragul de 80.000 de puncte in urmatoarea perioada.

Dar lichiditatea in scadere este pusa si pe seama vacantelor. Avand in vedere ca bursele internationale sunt in scadere, este o perioada excelenta pentru intrat in concediu. Tocmai bine ne intoarcem cand isi revin si pietele, declara Laurentiu Floroiu, broker la EFG Eurobank Securities, pregatindu-se sa plece in vacanta pentru o saptamana. Si nu este singurul: din patru agenti de intermediere contactati de BUSINESS Magazin, trei se pregateau sa plece in concediu. Luna august este in mod obisnuit luna de odihna a angajatului autohton, iar situatia internationala nu face decat sa intareasca traditia.

August 13, 2007
Ce se poate face cu atata gunoi?

Intr-o singura zi, in Bucuresti se produc in jur de 2.000 de tone de gunoi. Cam 20% din cantitate ramane pe spatiile verzi, pe malurile lacurilor, pe terenurile virane ori la periferie. Lucrurile ar urma sa se schimbe insa in curand (nu, nu e vorba de inca o interventie a presedintelui Basescu pentru curatarea gropii Glina).

La periferia orasului Amsterdam exista un parc unde se strang toate deseurile menajere din zona capitalei Olandei, care dupa o selectie preliminara sunt arse la o temperatura intre 1.000 si 1.200 de grade Celsius. Recolta anuala de peste 850.000 de tone de gunoi se transforma asa in energie electrica livrata sistemului de transport local, institutiilor publice si catre 70.000 de locuinte.

Ce se poate face insa cu cele 800.000 de tone de gunoi care se aduna pe an in Bucuresti? Silvian Ionescu, comisarul general al Garzii Nationale de Mediu, a calculat ca prin arderea gunoaielor in incineratoare moderne se pot obtine circa 40 MW. Adica exact cat este necesarul de energie pentru iluminatul public al Capitalei, plus functionarea metroului si a transportului urban. Primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, a anuntat la sfarsitul anului trecut ca municipalitatea este pe cale sa cumpere un incinerator cu plasma, care poate produce atat energie electrica, cat si biogaz prin arderea deseurilor colectate din Capitala. Intrebati acum insa de BUSINESS Magazin care este stadiul proiectului, reprezentantii municipalitatii au raspuns scurt: Nu avem informatii.

Deocamdata, Romania are un sistem de gestionare a deseurilor bazat pe colectare neselectiva (adunarea gunoaielor de-a valma) si eliminare prin depozitare (in gropi de genul celei de la Glina, recent salubrizata in urma interventiei prezidentiale). Din cele circa 8,7 milioane de tone de deseuri municipale generate in 2005 (ultima raportare), 1,61 milioane au ramas necolectate. Din cele care au fost stranse, doar circa 500.000 de tone au fost colectate separat, in vederea reciclarii si recuperarii, conform Strategiei nationale de gestionare a deseurilor. Iar situatia in mediul rural este mult mai rea: daca la orase sunt colectate circa 80% din deseuri, in sate procentul abia se apropie de 12%.

Cand vor ajunge strazile din Romania sa fie la fel de curate ca in UE? Termenele limita ale perioadelor de tranzitie negociate cu Bruxellesul o arata destul de limpede: in 2020. Pana atunci insa, Romania va avea nevoie de 65 de depozite municipale noi, in conformitate cu standardele UE. Dintre acestea, 50 trebuie sa aiba o capacitate medie de 100.000 tone pe an, adica o suprafata de 10 hectare, iar 15 pot avea capacitatea de depozitare la jumatatea celorlalte, afirma Mihaela Petcu, director general al Directiei de implementare a politicilor de mediu din cadrul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.

La ultima evaluare a depozitelor de deseuri, facuta in 2004 de Ministerul Mediului, existau 265 de depozite municipale, din care doar 10 erau conforme cu normele UE. In prezent mai sunt in functiune 223 depozite municipale neconforme, care isi vor sista activitatea treptat, pana in 2017. Anul acesta ar trebui inchise 18 depozite, dintre care sase deja nu mai exista.

Investitiile pe care trebuie sa le faca Romania pentru managementul deseurilor se ridica la aproape 4 miliarde de euro, dintre care un miliard de euro numai pentru deseurile menajere. Ministerul Mediului spera ca aceste investitii vor fi facute in principal de sectorul privat. Un depozit ecologic european costa intre 5 si 7 milioane de euro, estimeaza Helmut Burger, directorul grupului de firme AVE, companie care in aprilie a inceput lucrarile la o astfel de groapa de gunoi regionala, in Harghita. Dupa un calcul simplu, depozitele care trebuie construite vor costa deci peste 450 mil. euro. Dar pana la depozitare, deseurile trebuie colectate – si colectate separat, pe categorii de materiale, pentru a putea fi reciclate. De la 1 ianuarie 2008, conform programelor guvernamentale, in toate marile orase vor exista pubele speciale: sticla nu mai are ce cauta langa cartoane si nici PET-urile in tomberonul pentru hartie. Misiunea de a instala tomberoanele si de a incheia contractele cu societatile de salubrizare apartine autoritatilor locale. Deocamdata doar in 20 de localitati au inceput demersurile, dar daca lucrurile decurg conform planului, sistemul de colectare selectiva va fi extins la nivel national pana in 2020.

Pentru firmele de salubrizare, reciclarea deseurilor este o afacere de viitor, dupa spusele lui George Nicolau, consilier de administratie publica si presa in cadrul firmei de salubrizare Rebu. Mai exact, potentialul acestui domeniu a crescut odata cu integrarea in UE, unde toti producatorii sunt obligati sa recicleze deseurile provenite de pe urma produselor lor. Pana sa dea piept cu cerintele comunitare, legislatia autohtona impunea producatorilor sa recicleze doar 20% din cantitatea de ambalaje rezultate, un procent foarte mic pentru a fi profitabil pentru companiile de reciclare. Piata managementului deseurilor, estimata acum la aproximativ 450 de milioane de euro – colectare, transport, valorificare si depozitare – nu este exploatata la maximum. E loc mult de crestere, declara Bogdan Constantinescu, director de marketing la Urban Ramnicu-Valcea, companie care curata strazile din sectorul 6 al Bucurestiului. Gheorghe Barbu, administratorul Schuster & Co Ecologic, firma care raspunde de curatenia Sibiului, estimeaza ca aproximativ 40% din piata nu este acoperita de servicii, mai ales la sate.

In aceste conditii, firmele de salubritate si-au planificat pentru anul acesta investitii semnificative cu scopul de a-si consolida pozitia pe piata. Urban, de exemplu, si-a bugetat pentru perioada 2007-2008 investitii de 6,5 milioane de euro numai pentru implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor. In total vom face investitii de 25 de milioane de euro in perioada urmatoare in utilaje, dupa ce anul trecut am cheltuit aproximativ 12,3 milioane de euro in acelasi scop, spune Constantinescu. Urban, care colecteaza zilnic 1.150 tone de deseuri, spera sa incheie anul in curs cu o cifra de afaceri de 220 de milioane de lei (69,4 mil. euro), cu aproape 52% mai mult decat anul trecut. Urban presteaza pentru 25 de administratii publice locale cu o populatie de peste 1,4 milioane de locuitori, la care se adauga peste 20.000 clienti – institutii publice sau firme.

In afara de Urban, in Capitala mai sunt inca trei societati care au contracte pentru salubrizare: Rebu (sectoarele 1, 4, 5), Supercom (sectorul 2) si Rosal (sectorul 3). Toate si-au extins serviciile si in tara. Noi am inceput investitiile de acum doi ani, iar in acest moment, 80% din parcul auto este nou, spune reprezentantul firmei care are o cifra de afaceri de 30 de milioane de euro. La randul ei, Supercom a investit in dotari aproximativ 30 de milioane de euro. In afara de sectorul 2, compania colecteaza deseurile si din cateva localitati din Dambovita si Teleorman, judete unde intentioneaza sa se extinda, potrivit directorului general Ilie Ciuclea. La sfarsitul lui 2007, Ciuclea spera sa ajunga la o cifra de afaceri cu 20% mai mare decat cea de anul trecut, situata la 20,7 milioane de euro.

Investitii in recipiente, autospeciale si utilaje specifice face si Schuster & Co Ecologic, care a prestat anul trecut servicii de salubrizare in valoare de 3,8 milioane de euro. Firma care face curat in actuala capitala culturala europeana va cheltui anul acesta 600.000 de euro, dupa ce anul trecut a investit un milion de euro tot in dotari.

Austriecii de la AVE Group se axeaza pe extinderea serviciilor de colectare si pe constructia de gropi ecologice pentru depozitarea deseurilor. Dupa dezvoltarea serviciilor de colectare selectiva a deseurilor va fi viabila si construirea unui incinerator de mare putere. Dureaza totusi 10 ani sa devina rentabil un sistem de incinerare si producere de energie, considera Helmut Burger.

Austriecii de la AVE Group au inceput afacerile in Romania din 2006, odata cu preluarea unei firme de salubritate din Odorheiul Secuiesc. In afara de depozitul regional pentru Harghita, care va fi dat in functiune anul viitor, AVE va mai construi un depozit de deseuri si la Petrila, cu o capacitate de aproximativ un milion de tone de deseuri, ce va putea fi utilizat timp de 30 de ani. In ceea ce priveste investitiile viitoare, reprezentantii companiei spun ca au in vedere 15 proiecte care vizeaza achizitii si parteneriate strategice cu firme mari din tara.

Prin preluarea recenta a firmei de salubritate Rom Etrans Serv din Zalau, AVE a ajuns sa aiba in portofoliu si strazile din Zalau si Jibou. Compania anticipeaza ca pana in 2015 va deservi doua milioane de romani, veniturile din Romania urmand sa ajunga la 10% din totalul cifrei de afaceri. AVE a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de circa 280 de milioane de euro.

Pentru evolutia pietei, pariul cel mare este acum cu mentalitatea producatorilor si a consumatorilor: daca va adopta modelul occidental, Romania va incepe sa recicleze deseurile si nu va mai trimite totul la groapa de gunoi (din totalul deseurilor municipale, aproximativ 95% sunt depozitate in fiecare an, conform datelor din Strategia nationala de gestionare a deseurilor), iar cantitatea de deseuri provenite din ambalaje se va reduce. Ministerul Mediului a elaborat un ghid privind scaderea cantitatii de deseuri provenite din ambalaje, solutia propusa fiind concentrarea produselor: furnizorii ar urma sa nu mai foloseasca ambalaje voluminoase doar ca produsul sa para mai mare. De exemplu, ghidul recomanda ca la cumparaturi, sacosele din plastic sa fie inlocuite cu unele fabricate din porumb, iar pasta de dinti sa nu mai fie ambalata si in cutia de carton, pe motiv ca este vorba de un ambalaj in plus si nefolositor.

August 13, 2007
Cat costa mediul
Costurile totale pentru implementarea intregului acquis de mediu ajung la 29,3 miliarde de euro pentru perioada 2004-2018, din care:
calitatea apei – 19,08 milioane de euro (65,1%)

controlul poluarii industriale – 5,26 miliarde de euro (17,95%)

managementul deseurilor – 3,82 miliarde de euro (13,04%)

calitatea aerului – 1,05 miliarde de euro (3,58%)

alte sectoare – 0,09 miliarde de euro (0,33%)

Sursa: Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile
August 13, 2007
Mai avem zece ani
In prezent, deseurile menajere sunt colectate neselectiv (fara separarea pe hartie/metale/plastic/sticla), cu exceptia unor proiecte-pilot, si doar 5% din cantitatea de deseuri menajere este colectata selectiv, in vederea recuperarii. Introducerea sistemului de colectare selectiva se va face, conform strategiei nationale de gestionare a deseurilor, in trei etape:
- 2004 – 2006 Experimentare (proiecte pilot), promovare
- 2007 – 2017 Extinderea colectarii selective la nivel national
- 2017 – 2022 Introducerea colectarii selective in zone mai dificile (locuinte colective, mediu rural dispersat, zone montane).
August 13, 2007
Societatea de consum

Nivelul de civilizatie dintr-o tara se poate masura si in cantitatea de gunoi pe cap de locuitor: cu cat o societate e mai axata pe consum, cu atat se produc mai multe deseuri.

UE. Fiecare locuitor al statelor Uniunii Europene produce intre 250 si 620 kg de deseuri menajere pe an. Circa 25-30% dintre aceste deseuri provin de la ambalaje.

ROMANIA. In prezent, un roman produce anual 39 de kilograme de deseuri menajere, majoritatea fiind hartie si plastic, urmate de sticla, metal si lemn. In 2011, se va ajunge la 67 de kilograme pe cap de locuitor, iar pana in 2020 la peste 100 kg, conform strategiei Ministerului Mediului de gestionare a deseurilor.

August 13, 2007
Mai ieftin cu 8%

Aprecierea leului este un moment potrivit pentru a importa, la costuri diminuate de un euro in scadere, echipamente si utilaje performante. Cat de mult au profitat intreprinzatorii romani de acest avantaj?

Pentru milioane de romani care au luat credite in euro, aprecierea monedei nationale inseamna rate mai mici cu 7-8 procente fata de inceputul anului si cu mai bine de 25% fata de acum doi ani. Si cei care doresc sa isi petreaca vacantele in strainatate au motive de bucurie pentru ca platesc acum sejururi cu aproape 15% mai ieftine decat anul trecut, ca urmare a deprecierii monedei europene. Pentru intreprinzatorii romani insa, efectele pe care le-a avut aceasta evolutie surprinzatoare a leului sunt impartite. O parte dintre companii, in special importatorii, au resimtit evolutia cursului valutar ca pe o gura de oxigen, dupa cum spune Radu Timis, presedintele Cris-Tim, cel mai mare producator local de mezeluri. Exportatorii, pe de alta parte, au simtit reversul medaliei, pentru ca ei obtin tot mai putini lei cand schimba sumele in euro incasate in urma vanzarii marfurilor peste granita.

Indiferent ca este vorba de importatori sau exportatori, aprecierea monedei nationale inseamna, cel putin teoretic, un moment in care importurile devin mai ieftine, adica un bun prilej de a cumpara tehnologii si utilaje noi.

Este un moment foarte bun pentru investitii, apreciaza Alin Popescu, director de productie al Jolidon, una dintre companiile romanesti ce aspira la statutul de multinationala. Noi am profitat de scaderea euro, adauga el, explicand ca au fost achizitionate trei utilaje noi, dar urmeaza si alte achizitii. Compania clujeana are filiale in Ungaria, Franta si Italia si a inregistrat in 2006 vanzari de 40 de milioane de euro.

Electrica este o alta companie care a tras foloase din aprecierea accelerata a monedei nationale: la inceputul lunii iulie, compania a inaugurat o statie de transformare de 110/20 kV, Timpuri Noi, care asigura alimentarea cu energie electrica a consumatorilor casnici si industriali din zona cartierului Baneasa. Statia a fost construita in aproximativ un an si, chiar daca aprecierea leului nu a avantajat compania pe toata durata de constructie a statiei – dat fiind ca platile au fost facute pe etape – la ultimele doua transe de plati, diferenta fata de primele transe a fost de 8%, spune reprezentanta Electrica, Elena Voinea.

Si pentru producatorul de lactate Albalact din Alba Iulia aceasta ieftinire a fost binevenita, potrivit presedintelui companiei, Radu Ciurtin. Am facut investitii in aceasta perioada, dar nu special pentru a profita de ieftinirea euro, sustine el, explicand ca in foarte scurt timp va fi deschisa o noua fabrica Albalact. Pe de alta parte insa, producatorii autohtoni simt amenintarea importurilor, in conditiile in care ieftinirea euro ii favorizeaza pe importatori.

Aflati intre ciocan si nicovala – adica presati pe de o parte de costurile integrarii foarte mari, dupa cum spune Radu Timis si o perioada de stagnare a pietei, in ciuda asteptarilor de crestere – producatorii locali precum Cris-Tim si-au vazut marja de profit coborand la 2-3% din pretul produselor la raft. Si totusi, sustine Timis, pentru a nu-si pierde clientii s-a luat decizia ca preturile sa nu fie majorate, iar in aceste conditii ieftinirea monedei europene este singura marja de profit care ne-a mai ramas. Mai ales ca materiile prime folosite de companie provin din import in proportie de 90%.

Efectele ieftinirii importurilor se vad si la nivel macroeconomic in nivelul ridicat al deficitului de cont curent, care masoara iesirile nete de valuta din tara. In 2007 acesta va atinge, conform Comisiei Nationale de Prognoza, un maxim istoric de cel putin 13 miliarde de euro, fata de aproximativ 10 miliarde de euro anul trecut. Iar aprecierea monedei nationale, sustinuta in special de investitiile speculative care au mizat pe intarirea leului pe fondul convergentei si pe randamentele ridicate pe care le ofera Romania, va continua si pe termen mediu si lung. Mai mult decat atat, intr-un sondaj realizat recent de BUSINESS Magazin o parte dintre bancheri estimau ca euro ar putea cobori la 3 lei chiar la sfarsitul anului curent.

Tragand linie si adunand, pentru cele mai multe dintre companii deprecierea euro a avut in mod cert parti bune: materii prime mai ieftine, tehnologie noua mai accesibila, rate la credite sensibil diminuate. Pentru exportatori insa – si in special pentru cei ale caror afaceri se bazeaza foarte mult pe Uniunea Europeana – efectele pozitive nu reusesc sa acopere gaurile lasate in bugete de contravaloarea in lei diminuata pentru incasarile in euro. Dar cat de mult au profitat aceste companii de aprecierea leului pentru a se retehnologiza? Raspunsurile sunt, in randul exportatorilor, impartite.

Spre exemplu, exportatorii din industria lemnului – care in urma cu ceva mai mult de doi ani pichetau sediul din strada Lipscani al BNR, cerand stoparea aprecierii leului – spun acum ca industria pare sa fi depasit perioada grea. Iar in 2007 se prevede sa fie si mai bine, spune Dan Egri, director general al producatorului de mobila Mobex din Targu-Mures.

Cu toate acestea, prea putine dintre companii au profitat de pe urma ieftinirii importurilor de tehnologie. Nu faci investitii pentru ca e ieftin, puncteaza Egri. Un program de investitii este etapizat, poate fi accelerat, ce-i drept, dar trebuie respectati anumiti pasi, sa faci toate la timpul potrivit, explica el. Iar producatorii de mobila au intrat intr-un cerc vicios din cauza problemelor cauzate de aprecierea leului, care le-a diminuat profitabilitatea. In plus, chiar daca sunt ceva mai ieftine, castigurile din importurile de tehnologie nu pot acoperi pierderea din exportul de produse finite. Mobex exporta de un milion de euro in fiecare luna si facem un import de 500.000 de euro pe an, spune Dan Egri.

Situatia se regaseste si in alte industrii. Chiar daca ne-am regrupat dupa dezastrul de anul trecut, nu poti sa ramai intact dupa ce cursul euro ajunge la 3,12 lei, este de parere Mircea Vasiu, brand manager al Mondostar – companie sibiana producatoare de imbracaminte ce exporta peste 80% din productie in Germania si Elvetia.

De aceea, in industria textila, poate mai acut decat in altele, producatorii locali se confrunta cu reducerea drastica a profitabilitatii. Pentru a da doar un exemplu, producatorul timisorean de pasmanterie Pasmatex estimeaza pentru acest an un profit de 300.000 de euro, in scadere cu 80% comparativ cu cel realizat in 2006.

Nu cred ca profita cineva de ieftinirea euro pentru a cumpara tehnologie. Cum pot sa cumpar tehnologie cand nu mai am piata si mi-am pierdut clientii?, spune Maria Grapini, directorul general al Pasmatex si presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). In aceste conditii, productia de textile-pielarie va scadea cu 20% anul acesta, ritmul fiind de trei ori mai alert decat cel din 2006. In aceste conditii mai putem avea curaj sa facem investitii in tehnologie?, intreaba retoric Grapini.

August 13, 2007
Romanul de la Pininfarina

La 21 de ani, Mihai este unul din cei 11 Panaitesti ce apar in Wikipedia. El crede ca designeri vestiti, ca Luigi Colani sau Giugiaro, sunt depasiti in prezent, cu toate ca are tot respectul pentru munca si realizarile lor. Mesajul lui Mihai Panaitescu ar putea parea infatuat, dar numai cuiva care nu-l cunoaste pe tanarul stagiar de la Pininfarina.

Mihai vorbeste un pic cantat, probabil din cauza faptului ca trebuie sa se exprime in italiana mare parte din timp. Desi cariera lui practic abia a inceput, parerile sale de mai sus despre designeri sunt intemeiate pe faptul ca a castigat un important concurs international de design, studiaza la una din marile scoli de design ale Europei, Istituto Europeo di Design din Torino si, deloc in ultimul rand, pe faptul ca lucreaza la casa de design Pininfarina.

In primavara acestui an, presa din toata lumea a dat stirea ca Flux, conceptul desenat de tanarul focsanean, a castigat, in urma votului a 115.000 de internauti, a patra editie a Peugeot Design Competition. In urma cu trei saptamani Mihai a vazut la Paris rezultatul muncii sale, la scara 1/1: modelul spiderului Flux, realizat de o echipa de 20 de oameni. Modelul urmeaza sa fie expus la Salonul Auto de la Frankfurt, care va avea loc in toamna. Fata de desenele initiale, conceptul, realizat cu aproape o jumatate de milion de euro, a fost foarte putin schimbat. Masina este la fel, volumele si forma sunt aceleasi, au fost schimbate numai unele detalii minore, spune Mihai.

Flux este vehiculul care s-a incadrat cel mai bine in tema propusa de constructorul auto francez: simplitate, ergonomie, placere la condus, confort, eficienta, alaturi de o importanta componenta ecologica, pentru ca motorul masinii ar trebui sa fie pe baza de hidrogen. Concursul de design auto pe care l-a castigat Mihai are loc din doi in doi ani; la editia din 2006-2007 au fost depuse 4.000 de proiecte si au participat concurenti din 87 de tari. Membrii Peugeot Style Centre au selectionat 30 de proiecte care au fost supuse votului popular, pe Internet. Din acestea au fost selectionate cele zece proiecte finaliste, iar clasamentul final a fost stabilit de reprezentanti ai Peugeot si Microsoft (consola de jocuri Xbox 360 a fost partener oficial), de ziaristi si, din nou, de cei ce au votat online.

In top ten au intrat doi romani: alaturi de Flux, LiiON, proiectul clujeanului Cristian Sano s-a clasat pe locul al patrulea si a fost recompensat cu 1.000 de euro.

Marele premiu al lui Mihai a constat, alaturi de decernarea trofeului La Griffe in cadrul expozitiei auto din primavara de la Geneva, in 6.000 de euro, o consola Xbox 360, prezentarea modelului la Frankfurt, in septembrie 2007, precum si un procent din profiturile ce urmeaza a fi realizate din comercializarea machetei masinii la scara 1/43 de catre compania Norev.

Modelul Flux va fi inclus in jocul video Project Gotham 4, realizat de compania Bizarre Creations si care urmeaza a fi publicat de Microsoft Game Studios in luna septembrie a acestui an, pentru consola Xbox 360. Tocmai aceasta prezentare a jocului i-a dat lui Mihai posibilitatea de a se numara printre Panaitestii care apar in Wikipedia.

Decernarea premiului – in martie, la salonul de la Geneva – i-a oferit lui Mihai si ceva strangeri de inima, pentru ca Frederic Saint-Geours, directorul general al Peugeot, i-a oferit la ceremonie un plic gol. Banii i-am primit mai tarziu. S-au gandit, probabil, ca un transfer bancar e mai sigur, dar au uitat sa imi si spuna asta, zambeste Mihai, care nu este foarte sigur nici de faptul ca Saint-Geours stia ce contine sau nu plicul oferit. Ma rog, nici consola nu a venit inca, cred ca se misca mai greu, adauga designerul.

Mihai a fost cel mai tanar castigator al concursului Peugeot. Nu se considera un stilist adevarat, asa cum au fost creatorii ce privesc masinile ca pe niste obiecte de cult. As spune ca am un fel de raceala estetica, nu privesc automobilul italieneste, patimas, ci nemteste, mai calm, mai distant, spune el. Si, desi este sigur ca se va indrepta spre o cariera in designul auto, i-ar placea mai mult in zona de concept art, a creatorilor de jocuri de exemplu, care inventeaza lumi complete – peisaje, personaje, haine, vehicule, cladiri – din punct de vedere vizual. Aici intra si critica lui Mihai la adresa unor designeri ca Luigi Colani sau Giorgetto Giugiaro, creatori care au pornit de la functie pentru a crea forma. Romanul crede ca adevarata provocare este functia obtinuta intuind forma, ceea ce suna ingrozitor de complicat; un exemplu este mai potrivit si vorbeste de faptul ca, pornind de la o floare, a creat un volan aparte, atat prin forma, cat si prin tehnica incorporata.

Tanarul de 21 de ani crede ca a castigat un an de viata la Istituto Europeo di Design din Torino, pentru ca a fost primit direct in al doilea an de studii din cei trei pe care urmeaza sa-i faca. Absolvent al Liceului de arta din Focsani, a urmat timp de un an cursurile de design ale Universitatii Nicolae Grigorescu din Bucuresti, iar pe italieni i-a convins cu ideile sale, deoarece pentru a fi admis la institut trebuie sa prezinti idei, sa ai idei bune. Din scoala crede ca va iesi mai putin bogat spiritual, dar mai aplicat pe meserie, pentru ca nu facem filozofie, ca in Romania, dar facem marketing, ergonomie, grafica 3D, tehnologie.

Specializarea in caroserii de automobile l-a adus la usa celor de la Pininfarina, unul dintre cele mai cunoscute nume in acest domeniu. Am fost la un interviu cu alti doi colegi si eu am fost ales. Banii nu sunt multi pentru un stagiar, dar experienta dobandita este importanta. Firma Pininfarina a fost fondata in 1930 de Battista Pinin Farina si are astazi 3.500 de angajati in subsidiare din Europa, Maroc si China. Compania este condusa de nepotii lui Battista, Andrea si Paolo Pininfarina (familia a schimbat porecla in nume in 1961).

Spiritul italian se vede, nu sunt foarte bine organizati si nu par a avea foarte multi bani, dar atmosfera este foarte buna, oamenii inteligenti, un mediu cosmopolit. Mihai are colegi nemti, italieni, englezi, coreeni; cu totii vorbesc insa italiana. Marele castig este ca am invatat sa ma inteleg cu oamenii, trebuie sa intri cumva «blank» ca sa reusesti asta intr-un mediu ca acela.

I-ar placea sa lucreze intr-o companie mare, cum este Toyota, care are bani pentru experimente, sa faca acel advanced design cu care sunt unii rasfatati la BMW, Volkswagen sau Porsche. Sau, cine stie, peste 20 de ani, un alt articol de revista va spune povestea unui tanar designer italian care a reusit sa se angajeze la cunoscuta companie de design Mihai Panaitescu.

August 13, 2007
Ce spune designerul
- In Italia ma simt mai bine, mai relaxat, pentru ca asa este si lumea. Romanii sunt prea iritabili, incepem o discutie cu «nu va suparati», lucru pe care altii nu il au.
- Acolo mananci ceea ce aici doar adulmeci. Romanii viseaza, spun «cum ar fi daca…», in schimb acolo am pus mana, am facut.
August 13, 2007