BusinessMagazin

Blog

  • Partea întunecată a olimpiadei de vară pariziene

    Muncitorii fără acte au jucat un rol mai mare şi mai periculos în pregătirea Jocurilor Olimpice de vară de la Paris decât recunoaşte administraţia Macron. Documente recente citate de The New York Times arată însă că şantierele olimpiadei au fost mai periculoase decât au lăsat organizatorii să se înţeleagă.

     

    Preşedintele Franţei a promis că şantierele jocurilor olimpice vor fi sigure, fără pericolele din construcţii şi abuzurile faţă de muncitorii migranţi care au pătat imaginea Cupei Mondiale de fotbal din Qatar din 2022, scrie The New York Times. Iar cu câteva luni înainte de începerea olimpiadei de la Paris, Emmanuel Macron a dat verdictul: succes! „Ne respectăm angajamentele pe care ni le-am asumat”, a spus  Macron în februarie. Datele guvernamentale arată că mai puţin de 200 de oameni au fost răniţi pe şantierele jocurilor olimpice în timpul campaniei de construcţii de patru ani. Şi nu sunt morţi.

    Dar evidenţele inspecţiilor şi alte documente arată că şantierele olimpiadei au fost mai periculoase decât au lăsat organizatorii să se înţeleagă, unele proiecte nerespectând standardele de siguranţă de bază. Când imigranţii fără acte sunt răniţi la locul de muncă, spun muncitorii şi oficialii, ei sunt adesea trataţi fără a se consemna undeva, ceea ce aproape că garantează că incidentele nu vor apărea în statisticile guvernamentale. Chiar şi accidentele mortale ale muncitorilor care lucrează în mod legal sunt uneori omise din evidenţele olimpice. Când doi muncitori au murit într-un proiect pentru metrou pe care fostul ministru al transporturilor din guvernul Macron l-a numit „linia vieţii Jocurilor Olimpice”, decesele lor nu au fost luate în considerare la numărătoare.

    Când un camion a zdrobit mortal un bărbat care ajuta la construirea unui bazin de apă uzată pentru a permite ca întreceri sportive de înot să fie organizate pe Sena, moartea omului a fost omisă din numărătoarea olimpică. „Din punct de vedere administrativ, a fost încadrată într-o altă categorie”, a explicat Paul Duphil, secretarul executiv al agenţiei cvasiguvernamentale de supraveghere a siguranţei construcţiilor din Franţa. Aceasta din cauza modului în care guvernul francez defineşte un şantier olimpic. Accidentele de la Satul Olimpic contează, dar nu şi cele de la Turnul Pleyel, un zgârie-nori din apropiere care a fost transformat într-un hotel de lux pentru jocurile olimpice. Munca la centrul media contează, dar construcţia unei pasarele gigantice despre care guvernul local spune că este „în centrul proiectului olimpic” nu contează. Şi într-o activitate în care rănirile sunt aproape inevitabile, datele oficiale ale Franţei sunt uneori remarcabil de curate: primăria oraşului Marsilia a declarat pentru The New York Times că nu a existat nici măcar o singură rănire, chiar şi minoră, în cei  doi ani de dragare şi construcţie a Portului Olimpic, o facilitate de la Marea Mediterană unde se vor desfăşura competiţii de navigaţie. Muncitorii, reprezentanţii sindicali şi unii inspectori de muncă spun că toate acestea fac parte din efortul lui Macron de a face Franţa să strălucească în lumina reflectoarelor olimpice. „Le permite să spună că Franţa nu este Qatar”, a declarat Simon Picou, reprezentant al sindicatului pentru inspectorii de muncă guvernamentali. Documentele, împreună cu interviurile cu oficiali guvernamentali, inspectori şi cu peste o duzină de muncitori arată că imigranţii fără acte au jucat un rol mai mare şi mai riscant în pregătirea jocurilor olimpice decât recunoaşte administraţia Macron. Muncitorii fără acte au descris cum au fost împinşi să facă lucrări periculoase timp îndelungat fără ochelari de protecţie, hamuri sau alte echipamente normale pentru astfel de activităţi.

    Dar mulţi dintre aceşti muncitori fără acte au venit voluntar, cu ajutorul sindicatelor, în speranţa că vor câştiga statut legal. Inspectorii au sporit aplicarea legislaţiei pe şantierele olimpice, dar aceasta a echivalat cu verificarea autorizaţiilor de muncă în cazul a doar 1.000 din cei aproximativ 30.000 de muncitori. Iar cei fără acte spun că au suficient timp să se ascundă sau să fugă înainte de inspecţii.

    Situaţia este deosebit de sensibilă pentru Macron, deoarece preşedintele este sub presiune pentru a reprima imigraţia ilegală. Şi jocurile olimpice sosesc după ani de modificări aduse legislaţiei muncii din Franţa. Macron a redus finanţarea pentru inspecţii şi a desfiinţat consiliile de siguranţă ale companiilor. Schimbările au fost menite să simplifice birocraţia înăbuşitoare a Franţei. Liderii sindicali şi inspectorii de muncă spun că reforma a făcut munca mai periculoasă.

     

    Nu există nicio indicaţie că în Franţa s-ar fi produs la fel de multe răniri precum în  Qatar, unde jurnaliştii au dezvăluit condiţii de muncă mortale în perioada premergătoare Cupei Mondiale la Fotbal din 2022, iar autorităţile recunosc că zeci de muncitori străini au murit. Dar Macron a militat pentru pregătirea unei olimpiade care să fie pe cât de sigure şi în condiţii umane, pe atât de maiestuoase. El a cerut sindicatelor şi angajatorilor să promită că vor menţine condiţiile de muncă sigure. Biroul lui Macron a transmis întrebări despre condiţiile de muncă şi numărul de răniri altor agenţii. Antoine du Souich, directorul de strategie al Solideo, agenţia guvernamentală care a publicat cifrele cu răniţii, a declarat într-un interviu că nu cunoştea niciun accident în care sunt implicaţi muncitori fără acte. Agenţia se bazează pe rapoartele de accidente ale companiilor de construcţii, care se pot confrunta cu repercusiuni legale dacă se constată că angajează oameni fără acte. Iar cifrele oficiale ale Franţei privind accidentele de muncă includ, prin regulă, numai muncitorii legali. În interviuri, muncitorii fără documente au descris cum au fost încurajaţi de angajator să nu raporteze rănirile sau să se prezinte la medic. Picou a spus că uneori angajatorii îi concediază pe muncitorii răniţi sau îi plătesc să tacă.

    Du Souich apreciază că angajarea de muncitori fără documente este o practică rară pe şantierele olimpice. Inspectorii au identificat aproximativ 150 de cazuri, a spus el. „Credem că nivelul de control care a fost pus în aplicare a făcut posibilă identificarea – niciodată toate cazurile, fără îndoială – însă ne gândim că practic toate cazurile.”

    Dar mulţi dintre aceşti muncitori fără acte au venit voluntar, cu ajutorul sindicatelor, în speranţa că vor câştiga statut legal. Inspectorii au sporit aplicarea legislaţiei pe şantierele olimpice, dar aceasta a echivalat cu verificarea autorizaţiilor de muncă în cazul a doar 1.000 din cei aproximativ 30.000 de muncitori. Iar cei fără acte spun că au suficient timp să se ascundă sau să fugă înainte de inspecţii. „Şefii ne spun mereu să fugim”, a povestit Daouda Tounkara, un muncitor fără acte în vârstă de 33 de ani din Mali, care a lucrat la Turnul Pleyel.

    Dar mulţi dintre aceşti muncitori fără acte au venit voluntar, cu ajutorul sindicatelor, în speranţa că vor câştiga statut legal. Inspectorii au sporit aplicarea legislaţiei pe şantierele olimpice, dar aceasta a echivalat cu verificarea autorizaţiilor de muncă în cazul a doar 1.000 din cei aproximativ 30.000 de muncitori. Iar cei fără acte spun că au suficient timp să se ascundă sau să fugă înainte de inspecţii.

    În interviuri, 12 muncitori, toţi din Africa, au descris că au fost trimişi de subcontractanţi sau agenţii temporare pentru a lucra pe şantierele olimpice. Unii au spus că angajatorii lor i-au încurajat să-şi procure acte de identitate false. Alţii au împrumutat identitatea unui membru al familiei. Au fost angajaţi fără contracte şi au primit salarii mici ilegal, făcând adesea ore suplimentare. Babacar Kobor, din Senegal, a spus că, în timp ce se apleca pentru o lucrare la Satul Olimpic anul trecut, pietre grele au căzut dintr-un încărcător şi i-au provocat tăieturi la mână. Inspectorii de muncă şi reprezentanţii sindicali spun că, în mod normal, ar fi trebuit chemaţi medicii, iar accidentul ar fi trebuit raportat companiei. Însă Kobor a spus că şeful său de echipă i-a dat bandaje şi i-a cerut să continue să lucreze. „Nu am avut de ales”, a spus Kobor. „Trebuia să continui, altfel m-ar fi înlocuit”.

    Alţi muncitori imigranţi au afirmat că operează ciocane pneumatice ore întregi, mult peste ceea ce este considerat în mod normal sigur.

    „Uneori, dormi şi parcă mai ai un ciocan din ăsta în braţe, atât de tare tremuri”, a spus Cheickna Sarambounou, un muncitor din Mali care a lucrat şi el fără acte la Turnul Pleyel.

    The Times a verificat fişele medicale ale unui alt muncitor care a suferit o hernie de disc. Lucrătorul, care a cerut să nu-i fie menţionat numele pentru că se temea de deportare, a spus că manevra ciocanul pneumatic până la opt ore la Satul Olimpic. A lipsit o lună de la muncă, perioadă pentru care n-a fost plătit, iar când s-a întors, a povestit el, i s-a cerut să înceapă din nou să lucreze cu picamărul. A renunţat şi s-a mutat pe un alt şantier olimpic unde nu mai trebuie să muncească cu ciocanul atât de mult timp. El a spus că compania sa nu a raportat niciodată incidentul, şi, de teama represaliilor, nici el nu a raportat-o.

    „Şefii ne spun mereu să fugim”, a povestit Daouda Tounkara, un muncitor fără acte în vârstă de 33 de ani din Mali, care a lucrat la Turnul Pleyel. În interviuri, 12 muncitori, toţi din Africa, au descris că au fost trimişi de subcontractanţi sau agenţii temporare pentru a lucra pe şantierele olimpice. Unii au spus că angajatorii lor i-au încurajat să-şi procure acte de identitate false. Alţii au împrumutat identitatea unui membru al familiei. Au fost angajaţi fără contracte şi au primit salarii mici ilegal, făcând adesea ore suplimentare

    Sarambounou şi Tounkara, care şi-au câştigat recent statutul legal, se numără printre cei zece bărbaţi care dau în judecată companiile de construcţii pentru exploatarea lor ca muncitori fără acte pe şantierele olimpice. Bărbaţii spun că au primit salarii mici ilegal şi li s-au refuzat fluturaşii de salariu şi concediu. Niciuna dintre companiile care au angajat muncitori intervievaţi de The Times nu a răspuns la mesajele care solicită comentarii.

    Rapoarte nepublicate ale sindicatului global Internaţionala Muncitorilor Forestieri şi din Construcţii arată că la două locaţii reprezentanţii au găsit muncitori fără ochelari de protecţie şi fără căşti sau protecţie auditivă. Inspectorii au fost şocaţi de cabluri electrice neasigurate. Mai mulţi muncitori au căzut de pe schele neasigurate. Oficialii sindicali au avertizat că maşini grele au fost conduse imprudent, chiar şi după ce un muncitor a fost lovit şi i s-a amputat un picior.

    Du Souich a spus că Solideo a permis reprezentanţilor sindicatelor să viziteze şantierele ca o modalitate de a îmbunătăţi siguranţa. „Este aşa o dezordine”, a declarat Bachir Benamara, un reprezentant al sindicatului, în octombrie, în timpul unei întâlniri cu uşile închise cu inspectorii de muncă, cu oficialii din asigurările de sănătate şi cu liderii companiilor de construcţii. The Times a vizionat un videoclip cu prezentarea sa şi a văzut fotografiile pe care el le-a făcut. „Aceasta este pentru a trage un semnal de alarmă: trebuie făcut ceva”, a spus Benamara.   

  • Ce se întâmplă cu judecătoarea din dosarul Vlad Pascu

    Judecătoare Ioana Ancuţa Popoviciu, care soluţiona dosarul Vlad Pascu, părăseşte instanţa din Mangalia şi se transferă la Constanţa începând cu 1 iunie, a decis, marţi, Secţia de judecători a CSM.

    Judecătoarea Ioana Ancuţa Popoviciu, care soluţiona dosarul Vlad Pascu, părăseşte instanţa din Mangalia şi se transferă la Judecătoria Constanţa.

    Secţia de judecători a CSM i-a aprobat transferul începând cu 1 iunie.

    Accidentul în care Roberta Marina Dragomir, în vârstă de 20 de ani, şi Sebastian Andrei Olariu, în vârstă de 21 de ani, au murit, a avut loc în 19 august 2023, pe DN 39, în localitatea 2 Mai. Vlad Pascu a intrat cu maşina într-un grup de opt tineri care mergeau pe marginea drumului, ucigându-i pe cei doi şi rănind alţi trei tineri.

  • Este oficial: Al doilea oraş din România care va avea metrou. Construcţia a intrat în linie dreaptă

    Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a semnat, marţi, autorizaţia de construire pentru metroul clujean. Potrivit proiectului, Magistrala 1 de metrou Cluj va avea o lungime de 21,3 km, cu 19 staţii subterane şi un depou suprateran.

    „Este un pas necesar pentru demararea efectivă a acestui proiect mult aşteptat, care va influenţa în mod decisiv dezvoltarea viitoare a întregii zone metropolitane Cluj”, a declarat preşedintele CJ Cluj.

    Potrivit proiectului, Magistrala 1 de metrou Cluj va avea o lungime de 21,3 km, cu 19 staţii subterane şi un depou suprateran.

    Etapa 1 a proiectului se va desfăşura pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca şi al comunei Floreşti.

    Potrivit unui comunicat al CJ Cluj, traseul liniei de metrou uşor începe din zona rezidenţială din Floreşti. Astfel, primele staţii vor deservi zonele de locuinţe, apoi zonele multifuncţionale desfăşurare în jurul viitorului Spital Regional de Urgenţă, respectiv al centrului comercial din apropiere. Cu următoarele staţii se va intra pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca, acestea deservind cartierul Mănăştur, apoi linia va urma magistrala rutieră vest-est, traversând centrul oraşului până în Piaţa Mărăşti. De aici, o linie va continua spre zona industrială Muncii, iar o alta va deservi cartierele Gheorgheni şi Sopor.

  • Sfârşit de linie: După 20 de ani în România, BRD Finance vinde tot şi încetează activitatea. Ce se va întâmpla cu toate creditele clienţilor

    BRD Finance, divizia de credite de consum a BRD-SocGen, a patra cea mai mare bancă din România după active, urmează să iasă din peisajul financiar autohton după două decenii de activitate, fiind în proces de vânzare a întregului portofoliul de credite.

    ♦ „La 31 martie 2024, BRD Finance IFN SA se află în proces de vânzare a întregului său portofoliu de credite. Conducerea intenţionează să înceteze activitatea“, potrivit BRD ♦ BRD Finance, controlată în proporţie de 49% de BRD-SocGen şi 51% de SG Financial Services Holding, este prezentă pe piaţa din România din aprilie 2004, timp în care şi-a desfăşurat activitatea de creditare prin credite pentru achiziţii de bunuri, carduri de credit, credite auto şi credite de nevoi personale ♦ Grupul BRD în România include pe lângă banca BRD – Groupe Societe Generale SA şi BRD Finance IFN SA, BRD Sogelease IFN SA şi BRD Asset Management SAI SA ♦ Pe segmentul de pensii, BRD nu a participat la majorarea capitalului social al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private din iulie 2023, prin urmare procentul de deţinere al BRD a fost redus de la 49% la 26,95%, în urma aprobării ONRC din octombrie 2023. În plus, în iulie 2023 BRD şi-a vândut investiţia la Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA (FGCR), de 33,33%, către CEC Bank, după cum indică rapoartele BRD.

    BRD Finance, divizia de credite de consum a BRD-SocGen, a patra cea mai mare bancă din România după active, urmează să iasă din peisajul financiar autohton după două decenii de activitate, fiind în proces de vânzare a întregului portofoliul de credite.

    „La 31 martie 2024, BRD Finance IFN SA este în curs de vânzare a întregului său por­to­foliu de credite. Conducerea inten­ţio­nează să înceteze activitatea şi, din această pers­pectivă, a apreciat că principiul conti­nui­tă­ţii activităţii pentru întocmirea situaţiilor sale financiare nu este adecvat. Prin urmare, la data de 31 martie 2024 situaţiile financiare ale BRD Finance IFN SA au fost întocmite în con­formitate cu IFRS, dar nu mai sunt întoc­mite pe baza principiului continuităţii acti­vi­tăţii. Pe această bază a fost inclusă entitatea în situa­ţiile financiare consolidate ale gru­pului“, se menţionează în docu-mentele BRD.

    ZF a scris încă de la începutul anului 2022 că BRD Finance ar urma să se desfiinţeze, citând surse din piaţa financiară, însă informaţiile nu au fost atunci nici confirmate, nici infirmate de BRD. Anterior, în 2020, reprezentanţii BRD susţineau pentru ZF că BRD Finance se afla într-un proces de restructurare, care implică transformarea modelului de business, prin externalizarea anumitor linii de business, aducând o îmbunătăţire a profitabilităţii şi mărirea volumului creditelor.

    La finalul lunii martie 2024 portofoliul creditelor nete în cazul BRD Finance a fost de 173 milioane de lei, comparativ cu 374 milioane de lei la finalul lunii martie 2023, ceea ce indică aproximativ o înjumătăţire a soldului. Portofoliul de credite al BRD Finance IFN SA este reprezentat de credite de consum, care nu au rating intern şi nu sunt garantate.

    „La 31 martie 2024, BRD Finance IFN SA este în curs de vânzare a întregului său portofoliu de credite. Conducerea intenţionează să înceteze activitatea şi, din această perspectivă, a apreciat că principiul continuităţii activităţii pentru întocmirea situaţiilor sale financiare nu este adecvat. Prin urmare, la data de 31 martie 2024 situaţiile financiare ale BRD Finance IFN SA au fost întocmite în conformitate cu IFRS, dar nu mai sunt întocmite pe baza principiului continuităţii activităţii. Pe această bază a fost inclusă entitatea în situaţiile financiare consolidate ale grupului“, se menţionează în documentele BRD.

    „Întrucât din anul anterior nu s-au mai acordat credite şi au fost oprite tranzacţiile pe carduri, entitatea şi-a redus etapizat activitatea, concentrându-se pe gestionarea eficientă a portofoliului, pe limitarea cheltuielilor operaţionale şi o reducere treptată a costului riscului“, potrivit BRD.

    La sfârşitul lunii decembrie 2023, portofoliul total net de credite al BRD Finance era de 210 milioane de lei, la jumătate faţă de 431 milioane de lei la sfârşitul lunii decembrie 2022. Privind retrospectiv, în 2020 portofoliul de credite BRD Finance depăşea 600 milioane de lei. În urmă cu cinci ani BRD Finance gestiona un portofoliu de aproximativ 200.000 de clienţi.

    Consiliul de administraţie al BRD Finance IFN a aprobat în 2024 vânzarea întregului său portofoliu de credite către o terţă parte, vânzarea fiind aşteptată a se finaliza în cursul anului 2024.

    BRD Finance, controlată în proporţie de 49% de BRD-SocGen şi 51% de SG Financial Services Holding, este prezentă pe piaţa din România din aprilie 2004, timp în care şi-a desfăşurat activitatea de creditare prin credite pentru achiziţii de bunuri, carduri de credit, credite auto şi credite de nevoi personale.

    De-a lungul timpului, strategiile de dezvoltare ale companiei au avut la bază parteneriate cu branduri mari precum Carrefour, Dedeman, Brico Depot, Flanco, eMAG, Rombiz, Elvila, Mobexpert, Peugeut, Citroen, Toyota, Hyundai, Fiat, Suzuki, Opel, Dacia, Renault şi Nissan.

    La sfârşitul lunii aprilie 2024 a apărut informaţia conform căreia BRD Finance va vinde un portofoliu de creanţe către EOS, parte din Grupul Otto, furnizor de servicii de comerţ electronic, retail şi servicii conexe, însă BRD nu a comentat această informaţie. Concret, potrivit unui anunţ făcut de Consiliul Concurenţei, grupul EOS, prin intermediul companiilor EOS Credit Funding DAC şi EOS Finance IFN S.A., urmează să preia un portofoliu de creanţe performante şi neperformante de la BRD Finance IFN. „În conformitate cu prevederile Legii concurenţei, această tranzacţie trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei, care va evalua operaţiunea în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege“, după cum a transmis Consiliul Concurenţei.

    EOS Finance IFN S.A. şi EOS Credit Funding DAC fac parte din Grupul EOS, un furnizor internaţional de servicii financiare personalizate. Activitatea principală a companiei este reprezentată de achiziţionarea portofoliilor de creanţe garantate şi negarantate. Principalele sectoare ţintă sunt sectorul bancar, utilităţi, imobiliare şi comerţ electronic.

    Grupul BRD în România include pe lângă banca BRD – Groupe Societe Generale SA şi BRD Finance IFN SA, BRD Sogelease IFN SA şi BRD Asset Management SAI SA.

    În ceea ce priveşte segmentul de pensii, BRD nu a participat la majorarea capitalului social al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private din iulie 2023, prin urmare procentul de deţinere al BRD a fost redus de la 49% la 26,95%, în urma aprobării ONRC din octombrie 2023. În plus, în iulie 2023, BRD şi-a vândut investiţia în asociatul Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA (FGCR), de 33,33%, către CEC Bank, conform informaţiilor din rapoartele BRD.

  • Rodeanu: PNL fără mască – înjurături şi bătaie în Parlament

    „PNL fără mască: înjurături şi bătaie în Parlament. În urmă cu puţin timp, România a văzut cum doi foşti miniştri ai PNL îşi rezolvă diferendele cu metode de cartier, învăţate în spatele blocurilor. Dacă astfel de lucruri se întâmplă în plină zi, în Parlamentul României, cum mai are PNL, cu minişti la Interne şi la Justiţie, pretenţia ca românii să respecte legea şi să urmeze căile legale pentru rezolvarea problemelor? Condamn orice formă de violenţă, verbală sau fizică. Violenţa nu poate fi acceptată, nici în Parlament şi nici în societate”, declară Bogdan Rodeanu.

    Deputatul PNL Florin Roman susţine marţi, într-o postare pe Facebook, că deputatul Dan Vîlceanu l-a agresat la ieşirea din sala de plen, „în mod golănesc, cu o lovitură cu genunchiul aplicată în zona nasului”. El a povestit că Vîlceanu a încercat să îl muşte şi l-a prins de gât. Roman anunţă că va depune plângere penală împotriva acestuia.

    Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a reacţionat, afirmând că ”violenţa fizică este de neacceptat”, mai ales în Parlament şi apreciază că atacul asupra lui Florin Roman ”arată măsura unei lipse de caracter şi conduită morală din partea deputatului Dan Vîlceanu”.

  • Taxa turistică din Bhutan de 100 de dolari/zi ar putea fi majorată. Premier: turiştii sunt încântaţi

    Bhutanul îşi poate reconsidera taxele sale de turism, dacă industria turistică a ţării îşi revine, a declarat, recent, prim-ministrul Bhutanului Tshering Tobgay pentru CNBC.

    Bhutanul şi-a redeschis graniţele în septembrie 2022, după pandemie, cu o „taxă de dezvoltare durabilă” de 200 dolari, de persoană, pe zi. În 2023, taxa a fost înjumătăţită pentru a-i convinge pe turişti să stea mai mult timp în ţară.

    Acum, taxa zilnică este de 100 USD pentru adulţi şi 50 USD pentru copiii cu vârste între şase şi 12 ani. Taxa va fi în vigoare până la 31 august 2027, potrivit Departamentului de Imigrare din Bhutan. Până atunci, taxa ar putea fi majorată.

    „Vom avea o cotă de 300.000 de turişti. Şi dacă cererea de a veni în Bhutan pentru a vizita depăşeşte cu mult capacitatea noastră de a-i întâmpina, s-ar putea chiar să fie nevoiţi să creştem taxele sustenabile în acel moment”, a explicat Tshering Tobgay

    Premierul crede că, în general, turiştii nu sunt reticenţi faţă de taxa zilnică.

    „Adevărul să fie spus, cred că 200 de dolari pe zi ca taxă de dezvoltare durabilă mulţi turişti sunt dispuşi să plătească”, a spus el, mai ales „când oaspeţii află că veniturile din taxa de dezvoltare durabilă sunt folosite pentru a proteja mediul nostru natural, pentru a oferi gratuit educaţie şi îngrijire medicală gratuită pentru cetăţenii noştri. Majoritatea turiştilor sunt încântaţi că pot juca un mic rol – un mic rol semnificativ – în dezvoltarea durabilă a Bhutanului”, a precizat Tobgay pentru CNBC.

    Bhutan a avut 315.599 de vizitatori internaţionali în 2019, dintre care 73% au venit din India, potrivit unui raport anual publicat de Consiliul de Turism al Bhutanului. Anul trecut, ţara a primit în jur de 130.000 de turişti.

  • Unul dintre cei mai longevivi lideri de pe Wall Street îşi pregăteşte ieşirea din scenă

    Jamie Dimon le-a spus luni investitorilor că JPMorgan „caută un eventual succesor”, în condiţiile în care directorul general al gigantului bancar a indicat că se va retrage din poziţia de conducere în termen de cinci ani, scrie Financial Times.

    Dimon este unul dintre cei mai longevivi lideri de pe Wall Street, subiectul privind eventualul său succesor fiind unul dintre cele mai frecvente subiecte de discuţie din industria bancară americană, precum şi o zonă de preocupare pentru investitorii îngrijoraţi de faptul că orice înlocuitor ar putea avea dificultăţi în a replica succesul său.

    Întrebat luni, în cadrul zilei investitorilor de la JPMorgan, Dimon a declarat că subiectul înlocuirii sale este o decizie care trebuie luată de consiliul de administraţie al băncii, pe care îl prezidează, „în componenţa instituţiei activând deja câţiva potenţiali CEO de succes”.

    „Momentan am toată vitalitatea de care am nevoie pentru a ocupa funcţia de lider al JPMorgan. Cu toate astea, în momentul în care nu voi putea satisface standardele băncii, voi fi nevoit să mă retrag”, a spus el. „Voi mai rămâne ca preşedinte pentru o vreme? Cel mai probabil. Vom vedea”, a adăugat Dimon, care conduce banca din 2006.

    În ianuarie, Dimon şi-a remaniat echipa de conducere şi a poziţionat un trio de directori – Jennifer Piepszak, Marianne Lake şi Troy Rohrbaugh – ca principalii candidaţi pentru a-l înlocui într-o zi. 

    În 2021, consiliul de administraţie al JPMorgan i-a acordat lui Dimon un bonus de retenţie care îl va lega de bancă cel puţin până la mijlocul anului 2026.

  • Dominaţia Nvidia pe piaţa cip-urilor pentru AI se apropie de final: Cei mai mari rivali, dar şi clienţi ai gigantului tech se mobilizează în spatele OpenAI pentru un software care ar permite aplicaţiilor AI să ruleze pe o gamă mai largă de cipuri

    Rivalii şi cei mai mari clienţi ai Nvidia se aliniază în spatele unei iniţiative conduse de OpenAI de a crea un software care ar facilita trecerea dezvoltatorilor de inteligenţă artificială de la cipurile Nvidia, scrie FT.

    Nvidia, cu sediul în Silicon Valley, a devenit cel mai valoros producător de cipuri din lume datorită monopolului aproape total asupra cipurilor necesare pentru a crea sisteme mari de inteligenţă artificială, dar lipsa de aprovizionare şi preţurile ridicate îi determină pe clienţi să caute alternative.

    Cu toate acestea, fabricarea de noi cipuri de inteligenţă artificială rezolvă doar o parte a problemei. În timp ce Nvidia este cel mai bine cunoscută pentru procesoarele sale puternice, figurile din industrie spun că „sosul său secret” este platforma sa software, Cuda, care permite cipurilor concepute iniţial pentru grafică să accelereze aplicaţiile AI.

    Într-un moment în care Nvidia investeşte masiv pentru a-şi extinde platforma software, rivali precum Intel, AMD şi Qualcomm ţintesc Cuda în speranţa de a atrage clienţii – cu sprijinul entuziast al unora dintre cele mai mari companii din Silicon Valley.

    Inginerii de la Meta, Microsoft şi Google contribuie la dezvoltarea lui Triton, un software pentru a face codul să ruleze eficient pe o gamă largă de cipuri AI, pe care OpenAI l-a lansat în 2021.

    Chiar dacă continuă să cheltuiască miliarde de dolari pe cele mai recente produse ale sale, marile companii de tehnologie speră că Triton va ajuta la ruperea dominaţiei pe care Nvidia o are asupra hardware-ului AI.

    „În esenţă, rupe blocajul Cuda”, a declarat Greg Lavender, directorul de tehnologie al Intel.

    Nvidia domină piaţa pentru construirea şi implementarea modelelor lingvistice de mari dimensiuni, inclusiv sistemul din spatele ChatGPT de la OpenAI. Acest lucru a propulsat evaluarea sa la peste 2 miliarde de dolari şi i-a lăsat pe rivalii Intel şi AMD să se grăbească să îi ajungă din urmă. Analiştii se aşteaptă ca Nvidia să raporteze în această săptămână că ultimele sale venituri trimestriale au crescut de peste trei ori de la an la an, iar profiturile au crescut de peste şase ori.

    Dar hardware-ul Nvidia a devenit o marfă atât de populară doar datorită software-ului aferent pe care l-a dezvoltat de-a lungul a aproape două decenii, creând un „moat” formidabil pe care concurenţii s-au străduit să îl depăşească.

     

  • Sorin Mititelu, vicepreşedine ASF: Într-un asemenea ecosistem de asigurări sunt implicate nenumărate părţi. Avem mult de lucru în a întări increderea în sistem şi de a crea regulile în piaţă.

    Ecosistemul de asigurări implică multe părţi, atât autorităţi , cât şi asigurători, distribuitori, dar şi beneficiarii, este un drum cu dublu sens, dar în final acest sistem al asigurărilor trebuie să se autoîntreţină prin autofinanţare pentru a putea fi sustenabil, a explicat Sorin Mititelu, vicepreşedinte ASF, în cadrul Conferinţei “Asigurările, instrument de protecţie, dar şi de dezvoltare economică. Situaţia pieţei asigurărilor din regiunea Banat”, organizată de Ziarul Financiar împreună cu Omniasig, la Timişoara.

    “Nu numai că avem potenţial, dar avem şi reţete pe care le putem accesa şi folosi. Într-un asemenea ecosistem de asigurări sunt implicate nenumărate părţi. Este un drum cu dublu sens. Pe de o parte sunt necesari asigurătorii pentru produse, dar pe partea cealaltă sunt necesari beneficiarii. Mutualizarea nu se poate face decât dacă este un grup mare. Avem mult de lucru în a întări increderea în sistem şi de a crea regulile în piaţă. În acest ecosistem, businessurile au un triplu rol atât  pentru companii şi angajaţi, cât şi pentru investitori. Un astfel de sistem ca cel al asigurărilor se autoîntreţine. Este sustenabil atât timp cât se poate autofinanţa. Rolul principal al unei autorităţi este de a se asigura că este un sistem care este în echilibru, care nu generează deficite sau care crează blocaje”, a mai spus Sorin Mititelu.


    Ce a mai spus Sorin Mititelu, vicepreşedinte ASF, responsabil de zona asigurărilor:

    ► ASF este foarte activ, însă când vorbim de educaţia financiară, cel mai bun mod de a face educaţie este prin a experimenta produsele, a le vinde şi a le cumpăra. Totul începe prin a le oferi şi a le accesa, fără o coplexitate exagerată. Cu toate aceste programe şi resurse alocate cu care suntem activi, obiectivul pe care îl urmărim este de a creşte gradul de penetrare cu produse de asigurare, produse construite responsabil.

    ► Asigurarea de locuinţă nu este doar o necesitate ci obligaţia comunităţii de a avea un sistem de asigurare pentru acoperirea daunelor unui cutremur de exemplu. Suntem în poziţia de a promova acest tip de asigurare astfel încât să fie disponibil pe cât mai multe canale de distribuţie. Din perspectiva noastră, încercăm să aducem acest produs cât mai aproape de beneficiarul final. Acest grad de cuprindere, de 20%, este unul departe de cât ne trebuie şi este o acoperire de bază. În realitate trebuie o acoperire şi mai mare.

    ► Aş face două liste cu ce ne-am dori şi ar fi bine să fie şi una care ţine cont de evoluţiile recente. Prima care este de interes este asigurarea de locuinţă. Este în top pentru că suntem expuşi la un risc ridicat din cauza poziţionării geografice. Suntem prea pasivi pe domeniul acesta. A doua este asigurarea de viaţă, dar cea cu acumulare, care să contribuie la un standard de viaţă. Momentul în care o persoană iese din activitate şi care poate beneficia de o viaţă mai bună. A treia, sunt o serie de asigurări precum cele pentru sectorul agricol, unde sunt la a cincea parte din cât trbuie să fie. Este un potenţial care prin neexploatare duce la un blocaj.

    ► Vedem o dinamică bună la asigurările de viaţă şi credem că va continua. Am văzut o evoluţie rapidă a asigurărilor de garanţii, dar credem că este doar o situaţie conjuncturală.

  • Colliers: Piaţa românească de investiţii imobiliare a încheiat primul trimestru cu tranzacţii de 202 milioane de euro, înregistrând cea mai mare creştere la nivel regional

    Piata românească de investitii imobiliare a încheiat primul trimestru cu tranzactii de 202 milioane de euro, în creştere cu 69% faţă de primele trei luni din 2023, segmentul retail reprezentând aproximativ două treimi din volum, arată raportul Colliers „CEE Investment Scene Q1 2024”.

     România a avut cea mai bună performanţă în comparaţie cu celelalte cinci economii majore (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia) din Europa Centrală şi de Est (ECE), într-un context în care activitatea pe piaţa din regiune a fost redusă, iar volumul tranzacţiilor a înregistrat unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimul deceniu.

    În cele şase ţări din ECE investitiile au scăzut cu 15% comparativ cu primul trimestru din 2023, până la aproximativ 1,2 miliarde de euro, în linie cu dinamica din alte regiuni din Europa şi în multe alte zone ale lumii. Republica Cehă a devenit noul lider, cu 46% din totalul invetitiilor regionale, surclasând Polonia, care a avut o pondere cumulată de 30% din volumele tranzacţionate în primul trimestru al anului. Rezultatele înregistrate au variat însă semnificativ în regiune, de la o scădere de 94% a activităţii în Slovacia, la o creştere de 69% în România.

    În primul trimestru al acestui an, piata locală a generat 16% din volumul total de investiţii al regiunii, comparativ cu 5-7% în anii dinaintea pandemiei. România contribuie cu peste 18% din produsul intern brut al celor 6 ţări din regiune.

    „Există încă o discrepanţă între aşteptările cumpărătorilor şi cele ale vânzători în ceea ce priveşte preţul. Printre factorii care influenţează randamentele şi lichiditatea se numără ratele dobânzilor, duratele împrumuturilor, termenele obligaţiunilor, conformitatea ESG, dar mai sunt şi alţi factori relevanţi. Totuşi, principala provocare rămâne costul finanţării, care se situează în prezent între 5 şi 5,75% pentru un împrumut all-in, influenţat de ratele dobânzilor care rămân ridicate. În comparaţie cu alte pieţe din Europa Occidentală, cum ar fi Germania, în ECE nu s-a înregistrat încă o corecţie semnificativă a preţurilor în ultimele 12-18 luni, ceea ce ar putea contribui la o activitate tranzacţională mai lentă în 2024. Altfel, din prisma economiei, cu o cerere externă slabă, dar în creştere, responsabilitatea de a stimula creşterea în ECE pe termen scurt revine capitalului, investiţiilor şi consumului privat. Dar România, Polonia şi Ungaria, de exemplu, se aşteaptă să înregistreze inflaţie mult mai ridicată decât ar dori băncile centrale, chiar şi până în 2026. Acest lucru înseamnă că politica monetară va trebui să rămână mai strictă decât în mod obişnuit. În absenţa acestei abordări, forţa de muncă relativ ieftină şi discrepanţa semnificativă dintre salarii şi productivitate, împreună cu tendinţa de relocalizare, vor continua să alimenteze dezvoltarea în cadrul ţărilor ECE-6 pe termen lung”, explică  Laurenţiu Lazăr, Managing Partner & Head of Investment în cadrul Colliers România.

    Sectorul de retail a fost dominant în România, cu o pondere de circa 66% din volumul total al investiţiilor cu active imobiliare comerciale, urmat de sectorul hotelier, cu o pondere de aproximativ 21%.

    Şi la nivelul ECE, sectorul de retail este noul lider, reprezentând 43% din volumele tranzacţionate, urmat de hoteluri, cu o cotă de 20% şi I&L cu 15%. Volumul investiţiilor în birouri a continuat să scadă în primele trei luni ale anului în curs, reprezentând doar 13% din volumele CEE.

    Bucureştiul are unul dintre cele mai mari randamente investiţionale din regiune pentru sectoarele industrial şi al clădirilor de birouri (7,5% pentru activele prime), dar şi retail (7.25%).

     „Perspectivele imobiliare în regiunea ECE rămân solide, cu toate că această zonă nu este imună la influenţele externe şi factorii macroeconomici care pot influenţa pieţele şi industriile, mai ales în relaţia cu partenerii comerciali cheie. Prin urmare, mulţi vânzători îşi reevaluează portofoliile şi strategiile pentru a evita vânzările la preţuri reduse într-un mediu în care cumpărătorii au un cuvânt mai greu de spus, concentrându-se pe securizarea veniturilor, eficienţa operaţională şi modernizări pentru spori gradul de conformitate al clădirilor cu standardele ESG. În timp ce unii cumpărători aşteaptă oportunităţi din vânzările de active cu probleme (distressed), lipsa lichidităţilor rămâne o preocupare. Deşi băncile sunt dispuse să acorde împrumuturi, în special pentru clădirile prime, eficiente, climatul de dobânzi ridicate reprezintă o provocare, iar revenirea capitalului internaţional este esenţială pentru readucerea volumelor la niveluri mai ridicate”, conchide  Laurenţiu Lazăr.

    Colliers ia în considerare doar tranzacţiile finalizate, unde plata şi transferul au fost efectuate. Astfel, o mare tranzacţie estimată la aproximativ 170 de milioane de euro – vânzarea activelor industriale ale Globalworth către CTP – ar putea fi inclusă în trimestrul al doilea dacă ambele părţi respectă calendarul stabilit. Cu această tranzacţie şi cu altele aflate în diverse stadii, care s-ar putea finaliza până la sfârşitul anului, există perspective ca 2024 să fie un an mai bun decât 2023. Această tendinţă ar putea fi consolidată şi mai mult dacă Banca Centrală Europeană începe să relaxeze condiţiile financiare prin reducerea ratei de politică monetară.

    În acest context, experţii Colliers estimează un volum de tranzacţii de cel puţin 600 de milioane de euro pentru întregul an 2024, faţă de aproximativ 476 milioane de euro în 2023.