BusinessMagazin

Blog

  • Transportatorii se bat in destinatii de vacanta

    Companiile aeriene care opereaza pe piata romaneasca au introdus
    pentru aceasta vara noi rute, unele catre destinatii turistice
    traditionale, cum ar fi cele din Spania, Italia si Grecia, si
    altele inedite, spre Riga sau Damasc. Doua companii, Tarom si Blue
    Air, isi disputa suprematia pe Coasta de Azur, introducand zboruri
    spre Nisa. CFR incearca sa tina sa faca fata concurentei aviatice
    si apeleaza la promotii de tipul celor practicate de companiile
    low-cost. In plus, cei de la CFR ataca din nou litoralul bulgaresc,
    introducand un tren pe relatia Arad – Varna.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Inflatia a crescut in aprilie la 4,3% din cauza pastilelor

    “Deprecierea cursului de schimb, precum si scumpirea
    medicamentelor au dus la urcarea ratei anuale a inflatiei. Procesul
    de dezinflatie a fost sustinut de cererea anemica. Tot in acest
    sens a actionat, probabil, si anul agricol bun 2009”, a declarat
    Nicolaie Chidesciuc, economist-sef al ING, citat de Mediafax.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cel mai mare magazin

    “Nu trebuia decat sa ma uit pe harta si sa vad unde putem
    deschide magazine: doua la Timisoara, tot atatea la Constanta,
    cinci in Bucuresti…”, isi aminteste Dusan Wilms despre perioada
    primului sau mandat (1999-2005) la conducerea celui mai mare
    comerciant de la noi, Metro Cash & Carry. Wilms s-a intors in
    tara de aproape un an, dupa ce a fost COO al Real International,
    divizia de hipermarketuri a grupului german.

    La un deceniu distanta de momentul cand Wilms se uita pe harta
    dupa locurile cu cel mai bun vad pentru Metro, lucrurile s-au
    schimbat radical. Reteaua a intrat deja de ani buni in consolidare,
    fiind primul comerciant care si-a incheiat aici perioada de
    expansiune alerta, asa incat deschide rar magazine. La 14 ani de la
    intrarea pe piata, comerciantul german a ajuns la 25 de magazine si
    a avut anul trecut o cifra de afaceri de 1,226 miliarde de euro, cu
    260 de milioane de euro mai putin decat in 2008. “Daca ar fi dupa
    mine, as deschide inca 20 de spatii, dar trebuie sa luam decizia de
    a investi numai in functie de clientii nostri”, explica Wilms.

    Cu alte cuvinte, evolutia comerciantului este strans legata de
    afacerile revanzatorilor si ale clientilor din HoReCa. Spre
    exemplu: daca se deschid mai multe restaurante, investitia intr-un
    nou spatiu are sens. Clientii revanzatori au si ei un rol important
    in planurile Metro, in ciuda faptului ca in ultima perioada micii
    comercianti au fost aprig loviti de criza. “Comertul traditional va
    exista inca multi, multi ani, pentru ca magazinele mici de cartier
    ofera avantajul proximitatii”, puncteaza managerul retelei cash
    & carry. Iar un pret mai mare cu 10-15% la chioscul de la
    parterul blocului poate rivaliza cu brio cu cele mai mici, din
    hiper sau supermarketuri, prin prisma economiei de timp si chiar de
    benzina.

    Seful celei mai mari retele comerciale spune ca magazinele
    desfasoara permanent studii prin intermediul fortei de vanzare, dar
    si al echipelor de relatii cu clientii. Acestia intreaba in mod
    direct ce doresc si ce anume ii ajuta in afacere, iar magazinele
    incearca sa se adapteze in functie de cerintele clientilor Metro,
    care se adreseaza revanzatorilor si HoReCa.

  • De ce ar pleca Vodafone din Romania?

    Grupul britanic de telecomunicatii Vodafone ar trebui sa renunte
    la operatiunile din cateva tari est-europene, printre care Romania,
    Albania, Cehia si Ungaria, pentru a putea sustine businessul din
    diviziile mai importante, precum Marea Britanie, Germania sau
    Spania. Asa suna concluzia la care au ajuns saptamana trecuta
    analistii companiei Bernstein Research, in urma unei cercetari
    asupra industriei telecom europene, citate de cotidianul britanic
    Financial Times.

    Un exit care ar fi cu siguranta pe placul actionarilor, mai ales
    in aceasta perioada economica dificila, in care operatorii de
    telecomunicatii au avut de suferit peste tot in lume, dar ar fi si
    pe placul managementului, care ar putea astfel investi in celelalte
    filiale ori pe diverse piete emergente unde penetrarea telefoniei
    mobile este inca scazuta. “Rezultatele Vodafone par de multe ori
    instabile”, spunea recent Robin Bienenstock, analist al Bernstein
    Research. “Exista multe zone unde explodeaza, dar sunt deseori
    umbrite de operatiuni din tari periferice, care merg impotriva
    curentului.”

    Luata in sine, situatia pietei telecom din Romania ar contrazice
    ideea ca a venit momentul unui exit. Veniturile din serviciile de
    telefonie mobila au depasit anul trecut 2,4 miliarde de euro, la
    care se adauga veniturile de aproximativ 500 de milioane de euro
    din telefonia fixa, 200 de milioane de euro din internet si tot
    atat din date mobile, conform unui raport recent al France Telecom,
    grupul din spatele Orange Romania. In total, aceasta inseamna mai
    putin cu 400 de milioane fata de 2008 si mai putin cu 1,5 de
    miliarde de euro fata de Elvetia, spre exemplu, unde telefonia
    mobila a reprezentat anul trecut o piata de 3,9 miliarde de euro,
    in conditiile unei populatii de trei ori mai mici decat cea a
    Romaniei.

  • Vorbiti franceza?

    Eric Zemmour, un tip subtirel, brunet, energic, se impiedica in
    propriile cuvinte – atat de repede ii ieseau pe gura. Se framanta
    cu o ceasca de cafea pe jumatate goala in mana, aproape de
    birourile cotidianului Le Figaro unde inca lucreaza, in ciuda
    faptului ca detractorii sai au incercat sa-i determine plecarea
    dupa cele mai recente afirmatii corozive facute la o emisiune de
    televiziune despre francezii de culoare si arabi. Isi prezenta cea
    mai recenta carte, “Melancolia franceza”, care a urcat in varful
    topurilor celor mai vandute volume la Paris.

    “Sfarsitul puterii politice franceze a adus sfarsitul Frantei”,
    spune Zemmour. “Acum pana si elita s-a dat batuta. Nu le mai pasa.
    Toti vorbesc engleza. Iar clasa muncitoare – nu vorbesc doar despre
    imigranti – nu da nici ea doi bani pe pastrarea integritatii
    limbii.”

    Zemmour este un binecunoscut atatator al maniei publicului. In
    opinia sa, Franta – din cauza imigratiei si a influentelor din
    exterior – a pierdut legatura cu eroicele radacini ale antichitatii
    romane, cu gloria sa nationala, cu cultura sa istorica, la
    fundamentul careia se gaseste limba franceza. Multi il considera un
    extremist, dar nu e singurul care gandeste asa. Presedintele
    francez Nicolas Sarkozy a semanat cu Zemmour cand s-a plans recent
    de “snobismul” diplomatilor francezi care “sunt bucurosi sa
    vorbeasca in engleza”, si nu in franceza, limba care este “sub
    asediu”.

    “Apararea limbii noastre, a valorilor pe care ea le reprezinta
    este o batalie pentru diversitatea culturala in lume”, a spus
    Sarkozy. Prilejul discursului a fost a 40-a aniversare a
    Organizatiei Internationale a Francofoniei, care celebreaza limba
    lui Voltaire in lumea intreaga. Sarkozy considera ca problema nu
    este engleza insasi, ci “cultura prêt-à-porter, uniforma,
    monolingvismul”, atribute prin care fireste ca se referea tot la
    engleza. Discutia mai larga despre un declin al valorilor
    traditionale a atins coarda sensibila a electoratului
    conservator.

    Problema este acuta din cauza relatiei speciale, de proprietate,
    desi nu intrutotul realista a Frantei cu franceza. Limba este acum
    vorbita cel mai mult de straini, peste 50% dintre ei africani.
    Vorbitorii sunt cel mai probabil haitieni si canadieni, algerieni
    si senegalezi, imigranti din Africa si Asia de Sud-Est sau din
    Caraibe care s-au stabilit in Franta, aducand cu ei propriile
    culturi.

  • Ce stie sa faca un iPad

    Eu n-am avut ocazia sa testez iPadul in timpul unei vacante, dar
    dupa doua saptamani de testare intr-o vacanta virtuala – o
    incursiune pe mai multe continente, prin padure, plaja si zona
    urbana, toate fara a ma da jos de pe canapea – iata verdictul meu:
    daca aveti circa 500-700 de dolari de cheltuit pentru asa ceva,
    plus inca 100 de dolari pentru niste aplicatii grozave, merita sa
    incercati.

    Si acum avertismentul. Veti adora iPadul cand sunteti in tranzit
    sau in camera de hotel. O sa-l puteti folosi mult mai putin cand
    mergeti spre plaja sau vizitati pe jos un oras ori luati cina. Dar
    mai multe despre slabiciunile sale – putin mai tarziu.

    Ca sa numesc doar cateva dintre avantajele sale ca tovaras de
    calatorie: este o biblioteca portabila si gratuita, un procesor de
    text, browser de internet, translator, ghid, meteorolog si agent de
    turism, ca sa nu mai zic de o distractie asigurata in timpul unui
    zbor lung.



    Si da, puteti sa spuneti acelasi lucru despre umilul laptop pe
    care-l aveti deja, dar e foarte probabil ca acesta sa cantareasca
    mai mult decat cele 680 de grame ale iPadului.

    Asa cum stiu cei mai multi, prima versiune a iPad se conecteaza
    la internet doar prin intermediul unei conexiuni wireless. Apple a
    lansat abia la sfarsitul lunii trecute o noua versiune 3G a iPad,
    disponibila de la 629 de dolari. Calatorii seriosi, ale caror
    voiaje nu graviteaza in jurul hotelurilor cu conexiune Wi-Fi
    gratuita, probabil ca au asteptat asta, pentru ca folosirea
    aplicatiilor personalizate ale iPad din propria masina nu este
    posibila fara o conexiune mobila.

    Alte caracteristici includ faptul ca dispozitivul nu are o
    camera foto-video, astfel ca in timp ce calatorii il pot folosi sa
    faca apeluri ieftine prin intermediul Skype sau al altor servicii
    similare, convorbirile video nu sunt posibile.

    Iar turistii in scop de afaceri n-ar trebui inca sa renunte cu
    totul la laptopuri. Apple vinde aplicatii pentru iPad la 10 dolari
    pentru procesare de text (Notes), grafice (Numbers) si prezentari
    (Keynote), printre altele, dar unii utilizatori s-au plans ca
    aceste aplicatii inca nu sunt compatibile cu softul Microsoft
    Office. Un alt chin e si sa scrii pe tastatura de pe ecranul
    iPad.

  • Politica banilor

    In ianuarie 2010, presedintele Bancii Centrale a Europei Jean-Claude Trichet a spus ca BCE nu va schimba regulile garantiilor bancare de dragul oricari tari membre. Dupa evenimentele din decembrie 2009 si aprilie 2010, cand agentia Standard & Poor’s a retrogradat ratingul de credit al Greciei la BBB+ si respectiv BB+, domnul Trichet, s-a razgandit anuntand ca BCE va accepta obligatiunile emise de statul elen drept garantie pentru imprumuturi, indiferent de ratingul primit. Un punct de vedere interesant pe care l-am citit zilele acestea apartine unui manager de bar din Germania care spunea: “Guvernul nu ne spune adevarul. Cred ca Grecia are nevoie de mai multi bani decat se afirma. Unii spun ca banii sunt pentru a salva Grecia, iar altii spun ca banii sunt pentru a salva bancile. Intre timp, Grecia se apropie tot mai mult de faliment.”

    Europa se confrunta cu tot felul de dificultati sociale si politice si foarte mult depinde de ceea ce vor face politicienii europeni in acest moment. Vineri, parlamentarii germani au aprobat ajutorul destinat Greciei in valoare de 22,4 miliarde de euro pe o durata de trei ani, sprijinind astfel planul care ar putea determina viitorul UE, conform spuselor cancelarului german Angela Merkel. Multi investitori insa se tem ca strategia de salvare va esua din doua motive: in primul rand, grecii nu vor putea mentine masurile de austeritate promise si in al doilea rand, celelalte tari PIIGS prezinta cazuri periculos de similare, confruntandu-se cu o stagnare economica si datorii crescande. Lista de reforme acceptata de greci este dura: reducerile de cheltuieli se ridica la aproape 11% din PIB pe urmatorii trei ani. In ciuda planului de austeritate, povara datoriei tarii va creste la 140% din PIB, ceea ce va impinge Grecia la un pas de faliment. Intr-un fel sau altul, Grecia va avea nevoie fie de un ajutor financiar suplimentar fie de o forma de reesalonare a datoriei publice. Guvernele tarilor UE si reprezentantii FMI se abtin sa mentioneze o eventuala restructurare a datoriilor statului elen, temandu-se ca ar putea declansa un efect de domino. Prin negarea insolvabilitatii Greciei, politicienii nu au evidentiat Grecia din grupul tarilor PIIGS, astfel incat frica de raspandire a crizei s-a intensificat.

    Conform agentiei Standard & Poor’s, bancile europene, care detin in jur de 80 miliarde de euro in obligatiuni grecesti, ar putea pierde 60% din valoarea acestora in cazul unui faliment. Dintre bancile franceze, Credit Agricole, prin participatia ei la banca Emporiki, are o expunere de 28,4 miliarde de euro, in timp ce BNP Paribas si Societe Generale au cele mai mari investitii in obligatiuni guvernamentale grecesti. Cele doua banci belgiene care s-au prabusit in 2008, Fortis si Dexia, detin 3,8 miliarde de euro si respectiv 3 miliarde de euro in obligatiuni grecesti. In Germania, Hypo Real Estate are o expunere la Grecia de 8 miliarde de euro, in timp ce LBBW are o expunere de 2 miliarde de euro. Pentru bancile franceze si germane, expunerea la tarile PIIGS se ridica la peste 20% din totalul expunerii lor pe plan internatinal. Bancile din Marea Britanie au un risc limitat la Grecia si Portugalia, dar expunerea lor pe piata din Spania este estimata la 115 miliarde de dolari.

    In concluzie politicienii sunt mult mai preocupati de banci decat de contribuabili. O veche zicala spune: banul vorbeste – nimic altceva nu are valoare!

    Pentru analize mai detaliate pe alte teme economice si pentru a comenta impreuna diverse subiecte va astept pe www.toniiordache.ro

  • Cum au castigat romanii vacante mai ieftine datorita crizei din Grecia

    “Pana la mijlocul saptamanii trecute, grecii aveau la hoteluri
    preturi cu 5-10% mai mari. Insa adancirea crizei economice, care a
    culminat cu recentele miscari sociale din Atena, a facilitat
    agentiilor de turism din Romania renegocierea tuturor contractelor
    de cazare”, ne-a declarat Ciprian Enea, consultant
    besttourism.ro.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Bancile renegociaza creditele mari. Valoarea medie e peste 40.000 de euro

    Bancile restructureaza in special creditele mari, cu garantii
    ipotecare, care pleaca de la o valoare medie de 45.000 de euro,
    reiese din datele comunicate de bancile din top zece la solicitarea
    Gandul. Asta nu inseamna ca nu se cauta solutii si pentru romanii
    cu credite de nevoi personale si care nu-si mai pot achita ratele
    pe timp de criza, insa prioritatea bancilor este restructurarea
    imprumuturilor garantate, mai ales a celor in valuta.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • UE pune la bataie 750 de miliarde de euro pentru apararea euro

    Pachetul de aparare a euro aprobat de Ecofin, denumit Mecanismul
    de Stabilizare Financiara European, va consta in doua elemente:

    – credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro,
    oferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor
    consta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul
    special de investitii (SPV – special purpose vehicle) si garantate
    proportional de statele eurozonei, in baza unui acord
    interguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul
    pachetului de sprijin de 110 miliarde de euro pentru Grecia. Acest
    fond de stabilizare ar canaliza resursele obtinute spre a le oferi
    tarilor membre atunci cand costul la care se pot imprumuta ele de
    pe pietele financiare devine prea ridicat.

    – o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro,
    alimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada
    2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru
    uzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de
    plati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor
    nemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in
    2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.

    FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana
    la 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul
    Greciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele
    solicitante si in transe acordate in functie de monitorizarea
    acestora. Directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn,
    a declarat
    imediat     ca saluta masurile luate la Bruxelles si a confirmat ca
    Fondul este gata sa sprijine statele zonei euro, “prin stabilirea
    si monitorizarea masurilor de ajustare economica si prin asistenta
    financiara, atunci cand va fi solicitata, in coordonare cu
    mecanismul de stabilizare europeana”.

    Ambele forme de sprijin anuntate la Bruxelles sunt asemanatoare
    cu pachetul de 110 de miliarde reprezentand credite bilaterale
    aprobate de statele zonei euro si FMI pentru Grecia: sustinerea va
    fi acordata doar la cerere, doar in baza unor conditii impuse
    statelor solicitante, dobanzile vor fi stabilite dupa aceeasi
    formula de calcul, iar eliberarea banilor si monitorizarea vor fi
    facute in coordonare cu FMI. In caz de necesitate, primul mecanism
    care va fi activat este facilitatea de 60 de miliarde de euro, dupa
    acelasi principiu ca pentru Grecia.

    Deciziile au fost prezentate, la
    conferinta de presa     ce a urmat reuniunii de 11 ore a Ecofin, de
    catre Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri monetare, si
    Elena Salgado, ministrul spaniol de finante, a carei tara detine
    presedintia Consiliului UE. Anuntata initial pentru ora 19,30 (ora
    Bruxellesului), conferinta de presa pentru comunicarea rezultatelor
    reuniunii Ecofin a inceput in cele din urma dupa ora 2 noaptea.
    Ministrii au dorit sa anunte rezultatele inainte de inceperea
    tranzactiilor de luni pe pietele financiare, spre a preintampina
    noi presiuni asupra monedei europene.

    Intrebat cum defineste “circumstantele exceptionale” care
    motiveaza extinderea facilitatii de sustinere a balantei de plati
    spre a sprijini direct state din zona euro, Olli Rehn a raspuns,
    referindu-se la speculatiile de pe pietele financiare, ca “avem
    de-a face cu o provocare sistemica pentru stabilitatea financiara a
    eurozonei – nu doar un atac la adresa unui stat sau a altuia, ci o
    amenintare la adresa stabilitatii zonei euro”.

    Tot la conferinta Ecofin, ministrul Elena Salgado a anuntat o
    noua tinta de deficit bugetar pentru Spania – 9,3% din PIB, fata de
    tinta precedenta de 9,8%. Anul trecut, Spania a avut 11,2% deficit
    bugetar. Vineri, Portugalia
    a anuntat la randul sau o noua tinta, respectiv 7,3%, fata de 8,3%
    anterior si raportat la deficitul de 9,4% de anul trecut.

    BCE VA CUMPARA OBLIGATIUNI ALE STATELOR EUROZONEI

    Intrebat ce implicare va avea Banca Centrala Europeana,
    comisarul Rehn a spus ca prefera sa lase institutia sa comunice
    propriile decizii, spre a sublinia independenta acesteia, insa a
    precizat ca “BCE a luat decizia de a interveni pe piata secundara a
    titlurilor guvernamentale”.

    Dupa conferinta de presa, Consiliul
    guvernatorilor BCE     a anuntat ca a decis, in virtutea
    “circumstantelor exceptionale care se manifesta pe piata”, sa
    intervina pe piata datoriei publice si private a titlurilor de stat
    din zona euro, “pentru a asigura adancime si lichiditate in
    segmentele disfunctionale ale pietei” si in conditiile in care
    statele membre iau toate masurile necesare spre a-si indeplini
    obiectivele fiscale in 2010 si in anii urmatori. “Pentru a
    steriliza impactul acestor interventii, vor fi efectuate operatiuni
    speciale de reabsorbire a lichidiatii injectate pe piata, pentru a
    nu afecta linia politicii monetare a BCE”, respectiv asigurarea
    stabilitatii preturilor.

    BCE va reactiva, in coordonare cu Rezerva Federala a SUA, Banca
    Angliei, Banca Japoniei si bancile centrale din Canada si Elvetia,
    liniile de swap valutar folosite in timpul crizei financiare din
    2008 si va relua operatiunile de furnizare de dolari la termene de
    7 si 84 de zile, prin licitatii cu dobanda fixa, prima urmand sa
    aiba loc la 11 mai.


    Financial Times     a scris ca 47 de banci europene ar fi facut un
    “apel disperat” catre Banca Centrala Europeana sa procedeze la
    cumpararea de pe piata secundata a obligatiunilor emise de tarile
    zonei euro, spre a evita situatia – temuta de multi analisti si
    investitori – in care ar aparea o noua criza de lichiditate,
    similara celei create de falimentul din 2008 al Lehman Brothers.
    Criza de lichiditate ar aparea din cauza temerilor ca bancile
    europene (dar nu numai ele) ar fi afectate de incapacitatea de
    plata intr-una sau alta dintre “verigile slabe” ale zonei euro
    (Grecia, Portugalia, Spania, poate si Irlanda sau Italia).

    Comisarul Olli Rehn a luat in serios ipoteza, declarand ca in
    septembrie 2008, autoritatile americane stiau prea putin la ce va
    duce falimentul Lehman Brothers. “Consecinta a fost ca sistemul
    financiar global a fost paralizat intr-un mod care a dus la cea mai
    mare recesiune din anii ’30 incoace. Consecintele unei insolvente a
    Greciei ar fi similare, daca nu si mai rele.”

    FMI SI UE APROBA PACHETUL DE SPRIJIN PENTRU GRECIA

    Cu cateva ore inainte, consiliul director al FMI a aprobat in
    procedura de urgenta partea de 30 de miliarde de euro ce ar urma
    sa-i revina din pachetul de asistenta financiara pentru Grecia.
    Implicarea FMI va consta intr-un credit stand-by pe trei ani, din
    care primele 5,5 miliarde de euro vor fi disponibile imediat pentru
    Grecia, iar in tot anul 2010 vor fi eliberate 10 miliarde de euro.
    Comunicatul
    FMI     precizeaza ca aranjamentul stand-by “implica un acces
    exceptional la resursele FMI, insemnand de peste 3.200 de ori cota
    de participare a Greciei la FMI” si este conditionat de reducerea
    deficitului fiscal al acestei tari de la 13,6% la mai putin de 3%
    din PIB pana in 2014.

    Decizia FMI vine dupa ce sefii de state si de guverne din zona
    euro au aprobat formal, vineri, pachetul de salvare a Greciei
    anuntat la 3 mai, in valoare de 110 miliarde de euro, constand din
    credite acordate de statele eurozonei si de FMI. Contributia zonei
    euro este de 80 de miliarde de euro.

    Dupa aprobarea acestui pachet de sprijin, cancelarul german
    Angela Merkel a declarat ca el va trimite “un semnal foarte clar”
    speculatorilor de pe pietele financiare sa inceteze atacul contra
    euro, iar presedintele francez
    Nicolas Sarkozy     a adaugat ca “moneda euro este un element
    esential al Europei si nu-l putem lasa la discretia speculatorilor.
    Nu putem sa-i lasam pe altii sa distruga ceea ce s-a creat in curs
    de generatii”.

    Jean-Claude Juncker, liderul Eurogrupului (ministrii de finante
    ai zonei euro), a declarat la randul sau ca “avem de-a face cu un
    atac global contra euro, iar eurozona trebuie sa reactioneze
    unitar”.

    “Vedem pe piete comportamente de haita de lupi, iar daca nu
    oprim aceste haite, ele vor sfasia tarile mai slabe”, a comentat
    ministrul suedez de finante
    Anders Borg    , inainte de inceperea reuniunii Ecofin. “Avem
    nevoie de resurse pentru a opri turbulentele de pe pietele
    financiare. Daca ele continua mai mult de cateva zile, redresarea
    va fi foarte, foarte problematica.”

    Efectul anunturilor din partea FMI si a liderilor zonei euro s-a
    vazut in primele tranzactii de luni de la
    bursele asiatice    , unde moneda europeana a castigat 2% fata de
    dolar si 3% fata de yen. Saptamana trecuta, euro pierduse 4,1% din
    valoare fata de dolar.