BusinessMagazin

Blog

  • Bill Cosby, găsit vinovat de agresiune sexuală şi obligat să plătească 19,25 milioane de dolari

    Donna Motsinger a susţinut în proces că, în timp ce lucra ca ospătăriţă la un restaurant în 1972, a fost drogată şi violată de Cosby după ce acesta i-a oferit un pahar de vin în limuzina sa, potrivit The Guardian.

    Motsinger l-a dat în judecată pe Cosby după ce statul California şi-a modificat legile pentru a schimba termenele de prescripţie privind momentul în care acuzatorii pot intenta procese de agresiune sexuală. În remarcile de după verdictul juriului, ea a descris procesul ca fiind un efort de cinci decenii pentru a obţine dreptate.

    Bill Cosby, cândva unul dintre cei mai de succes bărbaţi din comedie şi o emblemă a divertismentului, a dispărut din atenţia publicului în ultimul deceniu, pe fondul acuzaţiilor de abuz sexual.

    Pe lângă zecile de femei care l-au acuzat pe Cosby de droguri şi agresiune sexuală, acesta s-a confruntat cu o serie de procese civile – inclusiv un proces în care juraţii din comitatul Los Angeles, în 2022, au constatat că a agresat sexual o fată de 16 ani la conacul Playboy în 1975.

  • Miruţă:Siguranţa cetăţenilor nu are preţ.Nu la fiecare roi de drone se ridică avioanele de vânătoare

    Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a declarat luni seară, într-o intervenţie la B1 TV, că România tratează cu seriozitate ameninţările generate de dronele ruseşti din apropierea graniţei, chiar dacă există o diferenţă mare de cost între aceste dispozitive şi reacţia militară pentru interceptare.

    Întrebat despre frecvenţa alertelor RO-Alert şi ridicarea avioanelor F-16, în condiţiile în care intervenţiile sunt costisitoare, ministrul Apărării a spus că prioritatea rămâne protejarea populaţiei.

    „Siguranţa cetăţenilor nu are preţ. Ce vă pot spune este că nu la fiecare roi de drone pe care îl vedem venind înspre România se ridică avioanele de vânătoare.”, a spus Miruţă.

    Radu Miruţă a explicat că deciziile sunt luate în funcţie de mai mulţi factori, inclusiv traiectoria dronelor şi riscurile pentru cetăţeni.

    „În funcţie de traiectoria dronei, în funcţie de raza dispozitivului prin faţa căruia trece, decidem dacă se ridică avioane de vânătoare, dacă se ridică elicoptere sau dacă nu se ridică nimic.”, a spus ministrul.

    Ministrul a precizat că există situaţii în care intervenţia aeriană este necesară, chiar dacă dronele nu intră în spaţiul aerian românesc.

    „Sunt situaţii în care se justifică, pentru garantarea securităţii cetăţenilor, ridicarea avioanelor de vânătoare. Şi astăzi s-au ridicat două avioane F-16, au survolat, n-au intrat dronele în spaţiu aerian românesc, s-au întors.”, a spus Miruţă.

    Potrivit acestuia, majoritatea dronelor au ca ţintă infrastructura din Ucraina, în special porturile de la Dunăre, însă riscul ca acestea să devieze spre teritoriul României nu poate fi ignorat.

    „Noi vedem că ele vin perpendicular spre spaţiul aerian românesc în cele mai multe situaţii. Scopul lor este de a exploda în jurul porturilor ucrainene de la Dunăre, care înseamnă pe malul celălalt al Dunării. Noi nu putem sta cu mâinile în buzunar.”, a spus acesta.

    Radu Miruţă a mai afirmat că doborârea dronelor ruseşti este o decizie care se bazează foarte mult pe posibilitatea riscurilor colaterale.

    „Dacă pentru doborârea dronei poate fi afectată populaţia, locuinţele, evident că nu. Dacă costurile sunt extrem de mari şi drona nu se îndreaptă spre o zonă populată, de asemenea e o altă decizie.”

    „Sunt poziţii în care, în funcţie de relief, nu avem apărare antiaeriană la sol. Nu acoperim toţi cei 649,5 kilometri de graniţă, din motive justificate, şi nu o face nici Polonia, nici o altă ţară.”

    În acest context, autorităţile române se concentrează cel mai mult pe protejarea zonelor populate, în special din Delta Dunării, afirmă Miruţă.

    „Ne concentrăm resursele pe care le avem pentru protejarea zonelor populate din Delta Dunării, care până acum s-a întâmplat cu succes.”, a spus acesta la B1.

  • Importatorii de combustibili: Noile măsuri vor avea efecte extrem de grave asupra economiei. Vor crea penurie de produse, panică în piaţă, scăderea încasărilor la buget, reducerea stocurilor fizice importate şi stocate în România

    Importatorii de combustibili avertizează că noile măsuri anunţate de Guvern pe piaţa carburanţilor vor avea efecte extrem de grave asupra economiei, vor crea penurie de produse, scăderea încasărilor la buget, precum şi reducerea stocurilor fizice importate şi stocate în România.

    „Odată cu intrarea în vigoare a OU în forma actuală, nu va exista niciun efect pozitiv sau vizibil pentru populaţie sau mediul economic! Preţul de pompă actual este net inferior oricărei achiziţii pe baza cotaţiei, deci este nesustenabil şi va fi corectat imediat de către operatori, dat fiind faptul că noul comportament de plafonare a adaosului de 6 luni nu va permite acoperirea pierderilor din ultima perioadă şi perioada viitoare în perioada ulterioară închiderii conflictului din Golf!”, afirmă reprezentanţii celor mai mari importatori de produse petroliere din România.

    În plus, aceştia susţin că situaţia este şi mai gravă în piaţa angro, unde importatorii au costuri mari din cauza creşterii valorii mărfurilor, depozitării şi transportului către utilizatorii finali din economie, dar şi a TVA-ului majorat valoric.

    De exemplu, spun importatorii, preţul actual mediu afişat de benzinării pentru produsul motorină standard este de 10 ron/litru, nu acoperă nici măcar valoarea cotaţiei actuale Platts CIF Med a motorinei de 1387 usd/tonă (cotaţie internaţională de referinţă pentru import), dat fiind faptul că acciza şi TVA reprezintă jumătate din valoarea preţului final.

    În aceste condiţii, limitarea adaosurilor nete la 50% din cele pe anul anterior este văzută ca o măsură excesivă, o variantă mai bună fiind o limitare la 100% din adaosul comercial net aferent anului 2025. 

    De asemenea, importatorii subliniază că toate ţările din jurul României sunt net importatoare de produse petroliere, iar măsurile introduse de OU în forma actuală vor face România neatractivă importurilor. Toate companiile importatoare vor trebui să-şi asume pierderi enorme, fără perspectivă imediată de recuperare post-criză, dată fiind perioada de 3-6 luni din OUG.

    „Pentru asigurarea continuităţii funcţionării economiei României în perioada primăvară-vară este nevoie să se importe peste 300.000 tone de motorină (România importă anual peste 2 milioane tone motorină), care se importă doar în baza cotaţiilor internaţionale, care de la începutul războiului din Golf au crescut cu peste 90%”, se arată în mesajul importatorilor.

  • Consumul se mută în sălile de cinema: veniturile din cinematografe au urcat la 63 mil. în 2025, plus 16% an/an

    Veniturile generate de cinematografele din România au ajuns la un nivel record de aproximativ 63 de milioane de euro în 2025, în creştere cu 16% faţă de anul anterior şi cu circa 10% peste media din perioada pre-pandemie, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă îmobiliară Colliers.

    Evoluţia confirmă schimbarea de comportament a consumatorilor care, în perioade economice dificile, reduc cheltuielile mari şi se reorientează către experienţe mai accesibile de relaxare, şi susţine traficul în centrele de retail, spun consultanţii Colliers.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Experţi: Guvernul riscă să creeze penurie pe piaţă prin plafonarea adaosului comercial. Importatorii de motorină ar putea decide să nu mai vândă combustibili când preţul pe piaţă este sub costurile de import, dacă nu îşi vor putea recupera pierderile

    Asociaţia Energia Inteligentă solicită Guvernului să nu adopte OUG privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere şi instituirea unor măsuri de protecţie în forma prezentată, apreciind că plafonarea adaosului comercial riscă să creeze penurie de motorină şi benzină pe piaţă, în următoarele luni.

    În plus, AEI consideră că măsurile propuse în OUG nu au un impact real asupra preţului motorinei, având în vedere dinamica preţurilor produselor petroliere din perioada următoare.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Aur la 10.000 de dolari? De ce analiştii financiari îşi menţin prognozele deşi piaţa metalelor preţioase se răceşte

    Scăderea abruptă a aurului a împins metalul preţios către o scădere accentuată, însă o parte dintre analiştii financiari continuă să susţină prognoze ambiţioase pe termen lung, argumentând că fundamentele structurale rămân intacte, iar cererea din partea băncilor centrale şi riscurile geopolitice continuă să susţină perspectivele de creştere, scrie CNBC.

    Preţul aurului şi-a extins declinul marţi, cotaţia spot coborând cu până la 2% înainte de a reduce pierderile la 1,5%, până la 4.335,97 dolari pe uncie, în timp ce contractele futures au scăzut cu aproximativ 2%, la 4.317,80 dolari. Argintul a urmat aceeaşi tendinţă descendentă. Faţă de maximul de 5.594,82 dolari pe uncie atins la finalul lunii ianuarie, aurul este în prezent în scădere cu aproximativ 21%, ceea ce confirmă intrarea într-o piaţă bear.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Un nou gigant în industria cosmeticelor: Estée Lauder poartă discuţii cu grupul spaniol de frumuseţe Puig pentru a crea o companie evaluată la peste 40 de miliarde de dolari

    Gigantul american din industria cosmeticelor, Estée Lauder, poartă discuţii pentru a se combina cu grupul spaniol de frumuseţe Puig, care deţine branduri de designer precum Jean Paul Gaultier şi Dries Van Noten, pentru a crea o companie evaluată la peste 40 de miliarde de dolari, potrivit Financial Times. 

    Ambele companii au confirmat separat luni că poartă discuţii privind o posibilă „combinare de afaceri”. Totuşi, au subliniat că nu a fost luată nicio decizie finală şi că nu s-a ajuns încă la un acord.

    Declaraţiile au confirmat un raport anterior al Financial Times potrivit căruia Estée Lauder şi Puig lucrează la o astfel de combinaţie. Publicaţia a relatat că cele două companii se apropie de un acord de fuziune care ar putea fi finalizat în curând.

    „Nu a fost luată nicio decizie finală şi nu s-a ajuns la niciun acord”, a declarat Puig. „Până când nu există un acord, nu se poate garanta că vreo tranzacţie va avea loc sau care vor fi termenii acesteia.”

    Acordul ar crea un gigant în industria modei şi a frumuseţii. Cele două companii au generat împreună peste 20 de miliarde de dolari din vânzări anul trecut, dintr-un portofoliu extins de branduri cunoscute. Estée Lauder deţine Tom Ford Beauty şi Clinique, în timp ce portofoliul Puig include Charlotte Tilbury şi Rabanne.

    Companiile din sectorul frumuseţii au apelat la tranzacţii în ultimii ani, pe fondul unei reorganizări a industriei. O posibilă combinaţie le-ar permite să se consolideze, în contextul temerilor privind încetinirea cheltuielilor de consum şi presiunile inflaţioniste care afectează sectoarele de consum şi retail.

    Acţiunile Estée Lauder au închis luni în scădere cu 7,7% după raportul FT, oferind companiei o capitalizare de piaţă de 28,7 miliarde de dolari. Acţiunile Puig listate în SUA au crescut cu 11%, ridicând capitalizarea sa de piaţă peste 11 miliarde de dolari.

    Analiştii Citigroup au declarat într-o notă că scăderea preţului acţiunilor Estée Lauder este în linie cu reacţia negativă a investitorilor la alte fuziuni mari din sectorul de consum, precum achiziţia de 18 miliarde de dolari a JDE Peet’s de către Keurig Dr Pepper şi preluarea Kenvue de către Kimberly-Clark, în valoare de 48,7 miliarde de dolari.

     
     

  • Revolut accelerează expansiunea după ce a realizat un profit istoric în 2025. Fintechul britanic mizează pe intrarea în SUA după obţinerea licenţei bancare în Marea Britanie şi vrea să devină o bancă globală în toată regula

    Fintech-ul britanic Revolut a raportat un profit anual record înainte de taxe şi îşi accelerează planurile de extindere pe piaţa americană, după ce a obţinut la începutul lunii licenţa bancară completă în Marea Britanie, un pas esenţial în transformarea companiei într-o bancă globală.

    Profitul înainte de taxe a crescut cu 57% în 2025, ajungând la 1,7 miliarde de lire sterline, echivalentul a aproximativ 2,3 miliarde de dolari, faţă de 1,09 miliarde de lire în 2024. Veniturile grupului au urcat cu 46%, până la 6 miliarde de dolari, evoluţie susţinută în parte de serviciile de banking pentru companii, care au generat 16% din veniturile totale.

    Rezultatele vin într-un moment în care compania îşi consolidează poziţia pe piaţa europeană şi pregăteşte extinderea internaţională, după obţinerea licenţei bancare complete în Marea Britanie, aşteptată de mult timp. Revolut, evaluată la 75 de miliarde de dolari în 2025, se numără în prezent printre cele mai valoroase companii tehnologice private din Europa.

    Conducerea companiei spune că performanţa financiară confirmă maturizarea modelului de business şi capacitatea de a susţine creşterea la scară globală.

    „Am construit un business diversificat şi rezilient, care este profitabil la scară şi oferă fundaţia pentru următoarea fază de creştere”, a declarat cofondatorul şi directorul general Nik Storonsky.

    Acesta a subliniat că strategia companiei este orientată către transformarea într-o bancă globală, bazată pe tehnologie şi pe extinderea rapidă pe noi pieţe. „Pe măsură ce facem tranziţia către o bancă cu adevărat globală, demonstrăm că modelul nostru operaţional bazat pe tehnologie continuă să genereze expansiune rapidă şi profitabilitate record. La un deceniu de la începutul acestui parcurs, abia începem să arătăm ce este posibil”, a afirmat Storonsky.

    Creşterea profitului şi a veniturilor indică o consolidare a poziţiei Revolut în sectorul fintech european, într-un moment în care competiţia dintre băncile digitale şi instituţiile financiare tradiţionale se intensifică. Extinderea în SUA reprezintă următorul pas strategic, piaţa americană fiind una dintre cele mai competitive şi reglementate din lume, dar şi cea mai importantă din punct de vedere al volumelor şi al potenţialului de creştere.

    Rezultatele record şi obţinerea licenţei bancare în Marea Britanie poziţionează Revolut pentru o nouă etapă de expansiune globală, compania mizând pe modelul său tehnologic şi pe diversificarea serviciilor pentru a-şi consolida prezenţa pe pieţele internaţionale.

  • Cancelaria Prim-ministrului confirmă că fraţii Pavăl au notificat CEIDS pentru preluarea Carrefour

    Oficialii Cancelariei Prim-ministrului au confirmat, luni, la solicitarea Mediafax, că Pavăl Holding, controlat de fraţii Pavăl, a notificat Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD), pentru a aproba tranzacţia de preluare a Grupului Carrefour din România.

    Specialiştii Comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD) analizează în prezent dacă tranzacţia prin care Pavăl Holding SRL, controlat de fraţii Pavăl, intenţionează să preia grupul Carrefour în România respectă legislaţia privind investiţiile străine, după ce potenţialul cumpărător a notificat acordul dintre cele două entităţi a fost notificat entitatea coordonată de Cancelaria premierului.

    Înţelegerea dintre Pavăl Holding şi grupul francez a fost trimisă spre avizare şi Consiliului Concurenţei, care a anunţat, pe 16 martie, că o analizează. Fără cele două avize favorabile, tranzacţia nu poate fi finalizată.

    „Tranzacţia la care faceţi referire a fost notificată Comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe la data de 12 martie 2026”, au răspuns oficialii Cancelariei, la solicitarea Mediafax.

    Astfel, reprezentanţii Cancelariei au precizat, întrebarea Mediafax, că această tranzacţie este analizată conform prevederilor legale anterioare privitoare la investiţii, schimbate cu o zi după depunerea notificării, respectiv publicarea în Monitorul Oficial din 13 martie 2026 a Ordonanţei de urgenţă nr. 17/2026 privind modificarea şi completarea unor acte normative.

    Prin noul act normativ, Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD) a devenit Comisia pentru examinarea investiţiilor (CEID), iar pragul valoric de la care este analizată o investiţie a crescut de la 2 la 5 milioane de euro.

    Valoarea tranzacţiei

    Solicitarea de avizare a tranzacţiei a fost transmisă după ce grupul Carrefour a anunţat pe 12 februarie, la Bursa franceză Euronext, că a intrat în negocieri exclusive cu Paval Holding pentru vânzarea tuturor activităţilor sale din România, evaluate la un total de 823 milioane de euro, anunţă Ziarul Financiar.

    „Această operaţiune face parte din analiza strategică iniţiată de Carrefour la începutul anului 2025. Pavăl Holding este vehiculul de investiţii al familiei Pavăl, antreprenori români de top şi proprietarii Dedeman, liderul naţional în domeniul bricolajului şi una dintre cele mai mari poveşti de succes antreprenorial din ţară”, se arata în comunicatul grupului francez de acum aproape o lună şi jumătate.

    Carrefour, intrat în România de la începutul anilor 2000, operează aproximativ 480 de magazine, în mai multe formate şi sub diverse branduri, şi are vânzări cumulate de circa 2,8 miliarde de euro.

    Principalul activ al Pavăl Holding rămâne Dedeman, lider pe piaţa de bricolaj din România. Compania a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de 12,54 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2,5 miliarde de euro.

    De amintit că Banca Transilvania se pregăteşte să acorde un împrumut de aproximativ 400 de milioane de euro grupului Pavăl Holding, pentru finanţarea parţială a achiziţiei operaţiunilor Carrefour din România, împrumut despre care discută să în acorde direct din bilanţul propriu, ceea ce îl transformă într-una dintre cele mai mari finanţări corporate din istoria băncii şi din piaţa locală, scrie Ziarul Financiar.

  • Proiectul de OUG pentru declararea crizei pe piaţa carburanţilor, publicat de Ministerul Energiei

    Ministerul Energiei a publicat, luni seara, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului prin care se propune declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere şi se supun aprobării Executivului mai multe măsuri de protejare a economiei şi populaţiei pe durata situaţiei de criză, precum şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul energiei.

    Potrivit documentului, pe durata situaţiei de criză, pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere se instituie măsuri de protecţie care se aplică pe o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat situaţia de criză.

    Documentul integral:

    ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere şi pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei şi populaţiei pe durata situaţiei de criză, precum şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul energiei

    „Având în vedere conjunctura actuală, caracterizată de volatilitatea şi creşterea constantă a cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului şi produselor petroliere, în special la motorină, ceea ce duce la creşterea preţurilor la pompă în România,

    întrucât evenimentele din Orientul Mijlociu au avut repercusiuni majore asupra pieţei petroliere globale, în special în ceea ce priveşte cotaţiile internaţionale ale ţiţeiului şi a motorinei, care s-au majorat până în prezent cu cel puţin 25-50% faţă de începutul lunii februarie 2026, iar creşterea cotaţiilor pune presiuni majore pe piaţa petrolieră din România, care depinde de importuri de ţiţei în proporţie de cca 75%,

    deoarece, creşterea amplă a preţurilor acesteia în perioada recentă pe plan european este de natură să se răsfrângă mai devreme sau mai târziu asupra dinamicii preţurilor de consum, majorarea generalizată a ratelor inflaţiei la nivel comunitar reprezentând o preocupare generală,

    ţinând cont de actualul context energetic european, îngrijorările referitoare la securitatea aprovizionării cu ţiţei, produse petroliere şi gaze naturale, precum şi la gradul de suportabilitate al clienţilor finali în raport cu nivelurile de preţ existente pe piaţă, au determinat autorităţile competente să identifice soluţiile adecvate pentru stabilizarea sectorului petrolier, atât în privinţa surselor de aprovizionare cât şi în privinţa preţurilor,

    în considerarea faptului că aceste evoluţii au determinat presiuni crescute asupra lanţurilor de aprovizionare, inclusiv în ceea ce priveşte integrarea biocarburanţilor în carburanţii fosili, în condiţiile în care respectarea obligaţiilor prevăzute de Directiva (UE) nr 2018/2001 modificata si completata de Directiva (UE) nr. 2023/2413, transpusa în legislaţia naţională prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a combustibililor lichizi şi gazoşi, de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de stabilire a metodelor de calcul şi de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare,

    în vederea evitării unui blocaj la nivelul contribuabililor care desfăşoară activităţi în domeniul comerţului şi transportului de bunuri cu risc fiscal ridicat, cu consecinţe negative atât în ceea ce priveşte desfăşurarea în viitor a activităţii, cât şi acumularea de noi datorii către bugetul general consolidat al statului, ca urmare a dificultăţii privind plata la termen a obligaţiilor fiscale datorat,

    pentru evitarea riscului ca operatorii economici să întâmpine dificultăţi în asigurarea simultană a volumelor necesare de carburanţi şi a respectării cerinţelor privind conţinutul de biocarburant, fapt care ar conduce la disfuncţionalităţi în aprovizionarea pieţei interne,

    luând în considerare că, în contextul economic şi geopolitic actual, pentru a preîntâmpina eventuale creşteri nejustificate ale preţurilor produselor petroliere, esenţiale atât pentru activităţile economice, cât şi pentru siguranţa şi protecţia consumatorilor, este necesară o acţiune imediată,

    deşi, în mod normal, economia de piaţă se bazează pe interacţiunea dintre cerere şi ofertă, care determină preţurile produselor petroliere, în situaţia actuală, pe fondul creşterilor cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului şi produselor petroliere, este necesar ca statul să intervină pentru a asigura buna funcţionare a economiei, în interesul cetăţenilor săi,

    luând în considerare faptul că elementele descrise mai sus constituie împrejurări extraordinare care, în contextul prezentat, impun intervenţia legislativă urgentă, în lipsa acesteia existând riscul afectării bunei funcţionări a pieţei petroliere, este necesar ca acţiunile speculative să fie combătute prin măsurile cuprinse prin legislaţia în vigoare,

    având în vedere faptul că specula ale ţiţeiului şi produselor petroliere poate contribui, prin amploare şi consecinţe, la degradarea vieţii economice şi a bunăstării cetăţenilor,

    pentru buna funcţionare a pieţei petroliere şi pentru prevenirea şi stoparea unor posibile tendinţe de speculă,

    ţinând seama de necesitatea instituirii unui mecanism obiectiv, transparent şi gradual de intervenţie fiscală, menit să atenueze impactul creşterilor de preţ asupra economiei şi asupra consumatorilor finali,

    Având în vedere că în urma determinării de către Societatea Naţională de Transport de Gaze Naturale ”TRANSGAZ” S.A., în calitate de Operator de Transport şi Sistem, a cantităţilor totale de gaze naturale pentru care fiecare producător are obligaţia să încheie contracte de vânzare-cumpărare cu furnizorii/PET client direct, pentru gazele naturale destinate înmagazinării în vederea constituirii stocului minim şi a necesarului de consum CC şi pentru încălzirea populaţiei, s-a constatat lipsa unor norme privind mecanismul de repartizare a cantităţilor de gaze naturale, inclusiv în ceea ce priveşte defalcarea cantităţilor pe categorii de consum, corelarea cu consumurile estimate ale furnizorilor, modul de calcul al stocurilor minime şi al diferenţelor dintre cantităţile disponibile şi cele alocate,

    luând în considerare că potrivit datelor furnizate conform pct. 5 lit. e) din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2026 privind măsurile aplicabile clienţilor casnici din piaţa de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027 de către producători, furnizori şi PET client direct, Operatorul de Transport şi Sistem a constatat că, pentru perioada 1 aprilie-31 octombrie 2026, cantităţile disponibile ale producătorilor sunt mai mici decât necesarul cantităţilor pentru asigurarea consumului curent al consumatorilor casnici, astfel încât, conform repartizării efectuate de OTS în ordinea de prioritate prevăzută de ordonanţa de urgenţă, cantităţile repartizate furnizorilor sunt mai mici decât totalul necesar, respectiv pentru perioada 1 noiembrie 2026-31 martie 2027, în urma alocării cantităţilor de gaze naturale pentru consumul clienţilor casnici, a rămas o cantitate de gaze naturale disponibilă la producători de gaze naturale;

    pentru atingerea scopului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2026 privind măsurile aplicabile clienţilor casnici din piaţa de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, respectiv protecţia clienţilor casnici şi constituirea în condiţii de predictibilitate şi sustenabilitate a stocurilor minime de gaze naturale aferente sezonului rece 2026 –2027, în scopul garantării securităţii aprovizionării şi prevenirii unor situaţii de risc sistemic la nivelul sistemului energetic naţional,

    Având în vedere prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2022 privind combaterea acţiunilor speculative şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 322/2024,

    În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, pentru a nu genera efecte negative atât pe orizontală cât şi pe verticală în economia naţională, se impune adoptarea de măsuri imediate, pe calea ordonanţei de urgenţă,

    În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

    Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă:

    Art. 1. – Se declară situaţie de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere pe o perioadă de 6 luni.

    Art. 2. – (1) Pe durata situaţiei de criză stabilită potrivit art. 1, pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere se instituie măsuri de protecţie care se aplică pe o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat situaţia de criză.

    (2) Încetarea situaţiei de criză şi a măsurilor de protecţie se poate dispune, înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), de către Guvern, la iniţiativa Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi a ministerului de resort.

    Art. 3. – (1) Pe durata situaţiei de criză stabilită potrivit art. 1 adaosul comercial pentru benzină, motorină şi materiile prime utilizate pentru obţinerea acestora, este limitat la cel mult 50% din media adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic care produce, importă, distribuie şi/sau comercializează astfel de produse.

    (2) Pentru operatorii economici înfiinţaţi în cursul anului 2026, precum şi cei înfiinţaţi în cursul anului 2025, cu activitate mai mică de 12 luni calendaristice, adaosul comercial este limitat la cel mult 50% din media adaosului comercial practicat corespunzător perioadei de activitate desfăşurate.

    (3) Limitarea adaosului comercial prevăzută la alin. (1) şi (2) se aplică pe tot lanţul de activitate economică.

    (4) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin adaos comercial se înţelege diferenţa dintre preţul de vânzare şi costul de producţie, respectiv costul de achiziţie, practicate de fiecare operator economic.

    Art. 4. – (1) Pe durata situaţiei de criză stabilită potrivit art. 1, exportul şi/sau livrările intracomunitare de benzină şi motorină se pot realiza de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris emis de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Energiei.

    (2) Acordul ministerelor prevăzute la alin. (1) se emite în baza unei proceduri aprobată prin ordin emis de către ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului şi ministrul energiei, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

    Art. 5. – (1) Pe durata situaţiei de criză stabilită potrivit art. 1, prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a combustibililor lichizi şi gazoşi, de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de stabilire a metodelor de calcul şi de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare, privind obligaţia de introducere în consum a carburanţilor cu conţinut de biocarburanţi, operatorii economici pot comercializa pe teritoriul României benzină cu un conţinut de biocarburant de minim 2% în volum.

    (2) În termen de 30 de zile de la terminarea perioadei prevăzute la art. 2 alin. (1), ministerul de resort va analiza şi va propune, dacă va fi cazul, măsuri compensatorii pentru operatorii economici astfel încât obiectivele naţionale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră să nu fie afectate.

    (3) Măsurile compensatorii se aprobă prin hotărâre a Guvernului emisă la iniţiativa autorităţii competente.

    Art. 6. – (1) Aplicarea unor adaosuri comerciale peste cele prevăzute la art. 3, constituie acţiune speculativă în sensul art. 1 alin. (4) Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2022 privind combaterea acţiunilor speculative şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi se sancţionează potrivit Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    (2) Constatarea şi aplicarea sancţiunilor de către Consiliul Concurenţei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2022 se fac prin excepţie de la procedura prevăzută la art. 1 alin. (1) şi (2) din acest act normativ, de la dispoziţiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 11/1991, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de la prevederile art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    (3) Constituie contravenţie, dacă nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât să fie considerată, potrivit legii, infracţiune, efectuarea de către operatorii economici a operaţiunilor de export sau a livrărilor intracomunitare de benzină şi/sau motorină în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 4.

    (4) Contravenţiile prevăzute la alin. (3) se sancţionează cu amendă între 5% şi 10% din cifra de afaceri.

    (5) Prin cifra de afaceri anuală se înţelege cifra de afaceri a persoanei juridice contraveniente realizată în anul financiar anterior sancţionării faptei. În cazul în care, în anul financiar anterior sancţionării, întreprinderea nu a înregistrat cifră de afaceri sau aceasta nu poate fi determinată, va fi luată în considerare cea aferentă anului financiar în care contravenientul a înregistrat cifra de afaceri, an imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii. În ipoteza în care nici în anul anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii contravenientul nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată. Dacă contravenientul este persoană juridică nou-înfiinţată, care nu a înregistrat cifra de afaceri în anul anterior sancţionării, acesta va fi sancţionat cu amendă contravenţională de la 100.000 lei la 1.000.000 lei.

    (6) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (3)-(4) se realizează prin procese verbale de contravenţie încheiate de autoritatea vamală competentă prin personalul vamal desemnat în acest scop.

    (7) În cazul în care contravenţiile prevăzute la alin. (3) sunt constatate de organele de poliţie sau de alte organe cu atribuţii de control, acestea au obligaţia de a prezenta de îndată actele constatatoare la autoritatea vamală cea mai apropiată, împreună cu mărfurile care fac obiectul contravenţiei.

    (8) Contravenţiile prevăzute la alin. (3) sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 8 alin. (2) lit. a), precum şi ale art. 28 alin. (1) şi art. 29 din respectiva ordonanţă. Contravenientul achită amenda stabilită prin procesul-verbal în termen de cel mult 30 de zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, agentul constatator făcând menţiune despre acest termen în procesul-verbal.

    Art. 7. – Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. 6 intră în vigoare la 5 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanţe de urgenţă.

    Art. 8. – La punctul 1 litera a) din Anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2026 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 12/2026 privind măsurile aplicabile clienţilor casnici din piaţa de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 09 martie 2026, subpunctele (ii) şi (iv) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

    ”(ii) cantitatea de gaze naturale destinată consumului tehnologic specific operaţiunilor petroliere desfăşurate de către titularii de acorduri petroliere, estimată pentru perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027, defalcată pe fiecare lună, în condiţiile reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, exprimată în MWh;

    (iv) cantitatea de gaze naturale reinjectată în zăcământ în scop tehnologic în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027, defalcată pe fiecare lună, pentru care nu se datorează redevenţa petrolieră, stabilită în condiţiile reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, exprimată în MWh;”

    Art. 9. – (1) În situaţia în care OTS, în urma determinării cantităţilor totale de gaze naturale pentru care fiecare producător are obligaţia să încheie contracte de vânzare-cumpărare cu furnizorii/PET client direct, pentru gazele naturale destinate înmagazinării în vederea constituirii stocului minim şi a necesarului de consum CC şi pentru încălzirea populaţiei, potrivit pct. 5 lit. e) din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2026 privind măsurile aplicabile clienţilor casnici din piaţa de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027, constată că cantităţile de gaze naturale disponibile la producători în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027,

    a) nu asigură integral cantităţile de gaze naturale destinate consumului curent al CC în perioada 1 aprilie 2026-31 octombrie 2026, iar
    b) în perioada 1 noiembrie 2026-31 martie 2027 rămân cantităţi de gaze naturale nerepartizate,

    producătorii transmit OTS, în termen de 24 ore de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cantitatea de gaze naturale nerepartizată de către OTS conform Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2026 şi necontractată până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

    (2) Pentru cantităţile de gaze comunicate de către producători potrivit alin. (1), OTS va proceda după cum urmează:

    a) repartizează întreaga cantitate disponibilă din perioada 1 noiembrie 2026-31 martie 2027, proporţional cu consumul estimat CC al fiecărui furnizor pentru perioada de referinţă.
    b) recalculează stocul minim CC al fiecărui furnizor, prin diferenţa între consumul estimat CC şi cantitatea repartizată conform a).
    c) recalculează Stocul minim total al furnizorilor, denumit în continuare Stoc minim recalculat al furnizorilor, astfel:

    Stoc minim recalculat furnizori = Stoc minim furnizori – Cantitatea de gaze naturale nerepartizată de către OTS conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2026 şi necontractată până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, calculată conform alin. (1).

    d) retransmite către producători, furnizori şi ANRE informaţiile prevăzute la pct. 5 lit. e) din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2026, recalculate conform a) – c).

    (3) În cazul în care cantităţile alocate acoperirii consumului CC pentru perioada 1 aprilie 2026 – 1 noiembrie 2026 sunt excedentare faţă de consumul realizat, titularii de licenţă de furnizare au obligaţia să înmagazineze cantităţile aferente diferenţelor rezultate, care vor fi utilizate exclusiv pentru realizare a consumului CC din perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027.

    (4) Stocul minim prevăzut la art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 12/2026 se diminuează cu cantitatea repartizată conform alin. (1) lit. a).

    Art. 10. – Termenii şi acronimele utilizate la art. 8 şi 9 în prezenta ordonanţă de urgenţă au semnificaţia stabilită potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2026 privind măsurile aplicabile clienţilor casnici din piaţa de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027 şi necontractată până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

    PRIM-MINISTRU

    ILIE-GAVRIL BOLOJAN”